New Partener, o nouă asociație care vine în sprijinul persoanelor cu dizabilități

În luna martie 2016 Elena Butnaru și-a văzut visul cu ochii și a fondat Asociația New Partener, alături de alți doi voluntari, prin care își propune să vină în sprijinul persoanelor cu dizabilități. Asociația care momentan funcționează cu finanțări din bugetul propriu urmărește, după împlinirea primului an de activitate, atragerea fondurilor europene destinate serviciilor sociale cu ajutorul cărora Elena vrea să ofere sprijinul necesar persoanelor cu handicap, inclusiv să rezolve problema inserției acestora pe piața muncii.

Elena Butnaru conduce asociația înființată în comuna constănțeană Mihail Kogălniceanu și din perspectiva omului care s-a confruntat cu obstacolele cauzate de prezența unui handicap fizic. Mâna dreaptă a acesteia este afectată încă de la naștere, fapt care a obligat-o dintotdeauna să-și „ascundă toată suferința într-un buzunar”.

Cu un suflet mare, putere de muncă, multă determinare și ambiție, Elena Butnaru se străduiește, alături de colegii săi voluntari, să readucă speranța în sufletele celor care sunt privați de norocul de a se bucura deplin de viață.

ISE: Ce înseamnă Unitate Protejată?

Elena Butnaru: Unitățile protejate sunt entități sociale cunoscute la nivel european sub denumirea de întreprinderi sociale pentru integrare în muncă având ca obiectiv principal integrarea profesională a persoanelor care se confruntă cu dificultăți serioase pe piața muncii. Beneficiarii vizați sunt persoanele cu handicap.

Conform art.78 din Legea 448/2006, societățile care au peste 50 angajați și care nu angajează persoane cu handicap au obligația să plătească contribuția de solidaritate pentru persoanele cu handicap la bugetul de stat sau să încheie parteneriate cu unitățile protejate pentru a cumpăra produsele fabricate sau comercializate de către persoanele cu handicap angajate în aceste unități.

ISE: Cine a înființat New Partener? Când și de ce?

E.B.: Am înființat această asociație în luna martie 2016 împreună cu alte două persoane la fel de modeste ca și mine, dar cu suflet mare. Nu au ezitat când le-am propus să mi se alăture pentru a da o șansă la o viață demnă persoanelor care au nevoie.

De ce am înființat această asociație? Pentru că… probabil înțeleg foarte bine nevoia de ajutor a persoanelor cu dizabilități? Poate că am avut și eu nevoie de sprijin cândva și nu l-am primit? Poate pentru că vreau să-i mulțumesc lui Dumnezeu pentru ceea ce sunt… și cum aș putea altfel decât dăruind?

Am să fac o mică paranteză și o să vă explic în câteva cuvinte cine sunt și câteva din trăirile mele… Am 45 de ani, am o familie frumoasă, un băiat de 24 de ani și vreau să le mulțumesc pe această cale pentru că mi-au fost alături și m-au încurajat să-mi împlinesc acest vis la care m-am gândit de multă vreme. De profesie sunt economist, am lucrat 25 de ani contabil, 25 de ani în care mi-am ascuns toată suferința într-un buzunar. 25 de ani în care mi-am desfășurat activitatea doar cu o singură mână, au fost momente când mă simțeam specială, dar și momente când mă simțeam incompletă. Este greu să descrii în cuvinte aceste trăiri, însă cu toate acestea sunt mândră de mine și de realizările mele și mai am putere să muncesc și să ajut și alte persoane. Sunt norocoasă și recunoscătoare în același timp, lui Dumnezeu pentru tot ceea ce a făcut posibil, pentru tot ce mi-a dăruit, pentru grija și iubirea Lui.

Îmi doresc să văd lumea cu ochii sufletului ca și până acum, să privesc viața cu înțelepciune și maturitate, dar și cu zâmbete și optimism, să duc o viață demnă, simplă și curajoasă și să reușesc în ceea ce mi-am propus.

Dorim antrenarea, în acest tip de activitate, a responsabilităţii comunităţii şi administraţiei locale;

ISE: Care sunt obstacolele cu care v-ați confruntat până acum în încercarea de a vă dezvolta asociația?

E.B.: Având în vedere că ne-am înființat de curând, în primul rând ne-am lovit de legislația foarte stufoasă și de termenele foarte lungi pentru soluționarea dosarelor privind înființarea și acreditarea unității protejate, apoi lipsa finanțărilor. Am solicitat ajutorul administrației locale, după cum bine știți fondurile la bugetul local sunt limitate însă avem promisiunea doamnei primar Ancuța Daniela Belu, care a îmbrățișat această idee, că ne va sprijini în toate demersurile întreprinse de noi și sperăm pe viitor să încheiem un parteneriat în vederea accesării fondurilor destinate serviciilor sociale, pentru că fără un parteneriat cu autoritatea locală, abia după un an de la înființare putem depune proiecte pentru accesare fonduri… este ca o probă de rezistență, investiția de până acum am suportat-o din bugetul nostru personal.

ISE: Cum funcționează, concret, asociația dumneavoastră?

E.B.: Limitată aș putea spune, deocamdată am obținut acreditarea pentru servicii sociale, avem angajat un asistent social, identificăm persoanele cu dizabilități și cazurile sociale din comuna Mihail Kogălniceanu și localitățile limitrofe. La această oră sunt peste 150 persoane cu handicap gradul 1 și 2 identificate dar vă asigur că sunt mult mai multe, dar nu au avut posibilitatea să facă demersurile necesare pentru a obține certificatul de încadrare în gradul de handicap. Pe de altă parte, am reușit să înființăm o unitate protejată care desfășoară activități economice în cadrul căreia își desfășoară activitatea două persoane. Acum lucrăm la un proiect pentru înființarea serviciului medical de îngrijiri medicale și paleative la domiciliu și vreau să menționez că sunt puține persoanele care știu că externate din spital au dreptul la servicii medicale, gratuit, la domiciliu. Pentru obținerea avizelor și licenței de funcționare ca centru de zi care prestează servicii medicale la domiciliu trebuie să amenajăm spațiul cu un grup sanitar, achiziția instrumentarului necesar și a unui frigider pentru depozitarea medicamentelor, care nu este o cheltuială foarte mare, dar este una în plus din bugetul personal. Serviciul se va adresa persoanelor bolnave cu afecţiuni acute și/sau cronice din Mihail Kogălniceanu şi din localităţile limitrofe, care prezintă un anumit nivel de dependenţă şi o capacitate redusă de a se deplasa la o unitate sanitară, în vederea asigurării îngrijirilor ambulatorii recomandate de medici.

Pentru persoanele care întâmpină astfel de probleme se constituie în cadrul acestui serviciu, o echipă interdisciplinară care va acorda bolnavului o îngrijire completă, în concordanţă cu specializarea fiecărui membru. Din această echipă fac parte: un medic, un asistent medical, un asistent social, un infirmier şi un psiholog. Se doreşte în acest fel o abordare integrală a serviciilor oferite, în funcţie de problematica fiecărui beneficiar. Selectarea beneficiarilor se va face pe baza unor criterii medicale şi sociale argumentate prin documente şi exclude orice discriminare etnică, de vârstă sau sex, de apartenenţă politică, socială sau religioasă.

ISE: Unde și cum vă pot contacta cei interesați să vă sprijine, dar și cei care au nevoie de ajutorul dumneavoastră?

E.B.: Pentru cei interesați să ne sprijine o pot face prin sponsorizare sau donație în contul nostru RO96INGB0000999905944798 sau cei care au nevoie de ajutorul nostru, ne pot contacta la Tel.0731.145.370, sau pe www.newpartner.ro.

ISE: Câți beneficiari are asociația în prezent și ce acțiuni ați desfășurat până acum?

E.B.: Până acum am desfășurat doar acțiuni de informare și consiliere socială oferite beneficiarilor sau familiilor acestora, am oferit consultații gratuit ORL și am întocmit dosare pentru obținerea protezelor auditive acolo unde a fost cazul, am colectat hăinuțe și am donat copiilor care aveau nevoie. Nu știu dacă îi pot numi beneficiari pe toți cei înscriși în cadrul asociației… sunt mulți, ne întâlnim, vorbim, acordăm asistență, consiliere, însă deocamdată doar atât. Mi-ar plăcea să spun că sunt beneficiari toți abia atunci când o să reușim să strângem fonduri să-i și putem ajuta pe toți.