Ministerul Dezvoltării alocă 481 de milioane de lei (aproximativ 100 milioane de euro) pentru finanțarea lucrărilor aferente construcției Stadionului „Gheorghe Hagi” din Constanța, potrivit Economedia.
Suprafața pe care se va construi noul stadion de fotbal este 64.000 mp și va dispune de 18.190 locuri în tribune.
Lucrările de construcție se vor desfășura în trei etape:
- Lot 1 – Construire Stadion “Gheorghe Hagi”, Strada Primăverii, Numărul 2-11, Municipiul Constanta;
- Lot 2 – Construire arene tenis și dependințe, Strada Primăverii, Numărul 2-11, Municipiul Constanța;
- Lot 3 – Construire Centru sportiv pentru recuperare, refacere și cantonamente, Strada Primăverii, Numărul 2-11, Municipiul Constanța;
Investiția include și zonele de parcare pentru jucători şi oficiali, precum şi pentru VIP, un spaţiu de parcare pentru cele 2 autocare ale echipelor şi 10 autoturisme ale oficialilor, precum și un spaţiu de parcare de minim 150 de locuri pentru VIP-uri.
Noul stadionul va fi construit după demolarea vechiului stadion Farul.
Stadionul „Farul”, denumit iniţial, în întreaga perioadă comunistă, „1 Mai”, are o istorie aparte, ca multe alte locuri ale oraşului. A fost proiectat de Ioan Puşchilă, condamnat în 1948 la şapte ani de închisoare politică pentru vina de „uneltire contra regimului de democraţie populară” iar schiţele au fost lucrate din arest. În 1953 au început lucrările de amenajare şi au cunoscut un ritm rapid.
Primăvara anului 1958 a fost momentul în care a luat naștere FC Farul Constanța, echipa simbol de la malul mării. Prin preluarea echipei portuare Locomotiva PCA, care abia ce promovase în primul eșalon fotbalistic, FC Farul Constanța a început să scrie istoria fotbalului dobrogean.
Participând de 36 de ori în primul eșalon fotbalistic al țării, Farul a ratat la mustață, în trei rânduri, clasarea pe podiumul național. În două rânduri a ajuns în semifinalele Cupei României şi a jucat şi o finală a Cupei Balcanice (o competiţie azi dispărută).
Cu o capacitate iniţială de 25.000 de locuri arena a fost dotată cu o pistă de alergare, ca vechile stadioane antice, cu care s-a dorit asemănată prin construcţia din blocuri de piatră masivă. Întreaga bază sportivă era împrejmuită cu garduri metalice fixate pe stâlpi de piatră. În 1970, stadionul constănţean a fost dotat cu instalaţii de iluminat, fiind singurul din ţară care beneficia de asemenea oportunitate, cu excepţia marii arene bucureştene.
Stadionul constănţean a fost martorul unor evenimente sportive de excepţie pentru Constanţa: meciurile echipei locale (până în 1990, F.C. Constanţa), ale echipei naţionale, turnee cu echipe importante din campionatele străine (e drept, până în 1990, cele mai multe din fostele state comuniste), campionate de atletism, festivaluri, concerte de muzică. Naţionala de fotbal a României a disputat mai multe meciuri amicale şi oficiale aici, Constanţa devenind, la un moment dat, un reper obligatoriu într-o vreme când „sportul rege” şi echipele sale de club româneşti contau foarte mult în competiţiile europene şi mondiale.
După 1990 denumirea i-a fost schimbată, firesc, în „Farul”, cu o scurtă perioadă în care a purtat numele legendarului Gheorghe Hagi, cel mai bun produs al sportului constănţean din toate timpurile. Din păcate, în timp, multe dintre elementele decorative iniţiale au fost distruse sau au dispărut iar reparaţiile curente, necesare, nu au ţinut cont de proiectul iniţial.
Cu suișuri și coborâșuri, constanță în prima ligă sau retrogradări în eșalonul secund, Farul Constanța a reușit să se remarce și în competițiile europene, făcând o figură frumoasă în sezonul 2006, în Cupa UEFA Intertoto.
Poate cea mai importantă performanță a clubului a fost notată în anul 2005, atunci când FC Farul Constanța a jucat, pe stadionul “Cotroceni” din București, finala Cupei României, pierdută cu scorul de 1-0 în fața “câinilor” dinamoviști.
De-a lungul anilor, Constanța a dat echipei naționale mai mulți jucători, în frunte cu Gheorghe Hagi, cel mai bun produs al fotbalului românesc. În afară de liderul incontestabil al “generaţiei de aur”, de la malul mării au mai fost selecţionaţi Tufan (autorul calificării României la Campionatul Mondial din Mexic din 1970), Antonescu, Sasu, Kallo, Koszka, Iancu, Munteanu, Carabaș, Curt, Petcu, Denis Șerban și alții.
Ne bucurăm că ne citești!
Dacă vrei să ne și susții:
