La 29 martie, la Palatul Victoria, prim-ministrul Bulgariei i-a făcut o vizită şefei guvernului de la Bucureşti, Viorica Dăncilă. Data trecută când s-au văzut, la Belgrad, în 22 decembrie 2018, prim-ministrul român a uitat cum îl cheamă, în timpul unei conferinţe de presă, insistând că se află alături de „Boris Borisov”. Boiko Borisov este unul dintre cei mai longevivi şefi de guvern din Balcani, conducând Bulgaria între 2009-2013 şi, din nou, neîntrerupt din 2014.
De data aceasta, prim-ministrul Bulgariei i-a explicat Vioricăi Dăncilă că, pentru construirea celui de-al treilea pod peste Dunăre, România poate aplica fie fonduri europene, fie se pot utiliza proiectele parteneriatului public-privat.
Cotidianul bulgar „Dnevnik”, din 29 martie, relatează că Boiko Borisov i-a enumerat tacticos omoloagei de la Bucureşti şi cum se poate face: România ar putea accesa bani de la Uniunea Europeană pentru un pod nou între Giurgiu şi Ruse, pentru că se plasează pe traseul unui coridor european de transport. Dacă, însă, guvernul de la Bucureşti ar lua în calcul alte variante, precum Nikopol-Turnu Măgurele sau Sviştov- Zimnicea, prim-ministrul Viorica Dăncilă ar trebui să se gândească la o finanţare din bani publici şi din investiţii private. Oricum ar fi, a atras atenţia Boiko Borisov, podul actual dintre Giurgiu şi Ruse, inaugurat în 1954, trebuie reabilitat în totalitate, pe ambele maluri.
Prim-ministrul Viorica Dăncilă a evitat un răspuns la ofertele bulgare deşi ambele guverne, dar şi oficiali ai Uniunii Europene, sunt de acord că cele două poduri peste Dunăre, care fac legătura între România şi Bulgaria (Giurgiu-Ruse şi Calafat-Vidin), sunt insuficiente pentru traficul de mărfuri şi călători. Şi pentru că guvernul României nu a fost pregătit pentru această discuţie frontală, prim-ministrul Dăncilă a avizat semnarea unui Memorandum bilateral între cei doi miniştri ai Transporturilor, Răzvan Cuc şi Rosen Jeliazkov, care va deschide negocieri pentru stabilirea locaţiei celui de-al treilea pod româno-bulgar.
Boiko Borisov a propus iar Viorica Dăncilă a acceptat discutarea a cinci posibile scenarii geografice pentru un astfel de pod: Giurgiu-Ruse, Bechet-Oriahovo (Rahova), Turnu Măgurele-Nikopol, Zimnicea-Sviştov, Călăraşi-Silistra.
Partea bulgară, conform relatărilor media de la Sofia, ar înclina pentru varianta Nikopol-Turnu Măgurele, unde prim-ministrul Boiko Borisov a încercat să o convingă pe Viorica Dăncilă că se poate construi şi o hidrocentrală. Proiectul este mai vechi şi datează de cel puţin şase decenii, fiind reluat în mai multe etape înainte de 1989, în dialogurile dintre liderii comunişti Nicolae Ceauşescu şi Todor Juvkov. Ultima dată a fost reluat în 2008, când prim-ministrul Călin Popescu-Tăriceanu şi-a dat acordul de principiu dar proiectul hidrocentralei a fost din nou oprit de izbucnirea severei crize financiare mondiale. De data aceasta, Viorica Dăncilă nu a făcut nicio promisiune, admiţând doar studierea propunerii.
Pentru că rezultatele discuţiei oficiale bilaterale au fost extrem de subţiri, şefa guvernului de la Bucureşti s-a străduit să atenueze o posibilă iritare a partenerilor ei de la Sud de Dunăre. Într-o conferinţă de presă, relatată de agenţiile bulgare de presă şi de principalele cotidiene de la Sofia, Viorica Dăncilă a subliniat că „Bulgaria este un partener cheie al României în regiune”, anunţând în acest sens că schimburile comerciale bilaterale au depăşit 4,6 miliarde euro în 2018 şi că gazoductul Giurgiu-Ruse, construit în 2017, va deveni operaţional în 2019.
În plus, partea română s-a implicat şi în disputa diplomatică severă dintre Bulgaria şi Turcia, invitând la Bucureşti pe vicepreşedintele Republicii Turcia, Fuat Oktay. La Palatul Snagov, prim-ministrul Boiko Borisov şi vicepreşedintele Fuat Oktay au avut o lungă discuţie referitoare la legislaţia confesională aflată în dezbatere în Bulgaria şi faţă de care Ministerul de Externe de la Ankara şi-a manifestat opoziţia publică.
Prim-ministrul Bulgariei, Boiko Borisov, prim-ministrul Greciei, Alexis Tsipras, şi preşedintele Serbiei, Aleksandar Vucić, au avut la Palatul Snagov, alături de gazda lor, Viorica Dăncilă, a şaptea reuniune cvadrilaterală pe probleme regionale.
Viorica Dăncilă a stabilit ca reuniunea să se desfăşoare în Palatul Snagov, un imobil ridicat în 1932 de Prinţul Nicolae, fratele Regelui Carol al II-lea, care a fost locuit succesiv de mareşalul Ion Antonescu, Gheorghe Gheorghiu-Dej şi Nicolae Ceauşescu. De aici, Ceauşescu a plecat, în 22 decembrie 1989, spre Târgovişte, unde a fost executat în 25 decembrie, alături de Elena Ceauşescu. Reuniunile desfăşurate în Bulgaria, sub acest format, au loc în Palatul Regal de la Evksinograd, din Varna, o clădire ridicată la sfârşitul secolului al XIX-lea de Ţarul Ferdinand I (1887-1918). Ultimul eveniment major desfăşurat la Palatul Snagov, înaintea cvadrialteralei prezidate de Viorica Dăncilă, a fost nunta lui Valentin Ştefan Dragnea, fiul preşedintelui PSD şi al Camerei Deputaţilor, Liviu Dragnea.
Ne bucurăm că ne citești!
Dacă vrei să ne și susții:
