• „Am fost membru în Partidul Comunist începând cu anul IV de facultate”
• „I-am avut studenți pe Mazăre, Constantinescu și Strutinsky. Nu excelau. Pe Mazăre l-am picat și l-am trecut în toamnă”
• „Traian Băsescu m-a invitat la petrecerea pe care o dădea de fiecare dată la Neptun. Era interesat de soarta universității, era interesat ca noi să avem rezultate bune”
• „În afară de Gheorghe Dragomir, mi-au mai propus să candidez Victor Manea și mai mulți colegi de la Universitatea Ovidius”
• „Nu îmi cereți mie să îmi asum ce au făcut liberalii”
• „De ce nu-l întrebați pe Gabriel Comănescu de ce mă susține? (…) Nu neg că mă susține Gabriel Comănescu. Mă susține moral”
• „Gabriel Comănescu a fost un sponsor generos pentru Academia Navală Mircea cel Bătrân când eu eram comandantul Academiei”
• „Cred că am discutat cu Gabriel Comănescu despre candidatură înainte să iau decizia de a candida”
• „I-am rugat pe cei de la PNL să mă introducă în sondajul de opinie (…). Eu aveam nevoie de certitudini. Nu așa, ne mângâiem pe creștet, hai, vino încoace, că îmi place mie de tine”
• „După ce a devenit operațional scutul antirachetă de la Deveselu, am devenit niște ținte (…) Suntem niște ținte și trebuie să vedem ce facem”
• „Va trebui să ținem căi de comunicare deschise cu Rusia și eu cred că diplomația românească ar trebui să se implice mai mult în zona asta (…). Ar trebui să găsim motive și să inițiem dialoguri pe diferite teme cu Rusia. Nu avem niciun interes, în momentul de față, să fim extrem de ostili cu rușii”
În toiul Războiului Rece, în ziua în care, într-o prestigioasă universitate americană, președintele John F. Kennedy anunța că SUA va trimite primul om pe Lună până la sfârșitul deceniului, într-o familie modestă din satul Istria se năștea viitorul comandant al celei mai importante unități militare din Dobrogea. Kennedy s-a ținut de promisiune și, în 1969, SUA mai câștigau un atu în rivalitatea cu URSS anunțând că Neil Armstrong a pășit pe Lună. Pe-atunci, puștiul din Istria pe care părinții, doi oameni simpli și cu o situație materială asemenea, îl botezaseră Vergil, pășea pentru prima dată în școală.
De doi ani familia Chițac se mutase în Constanța, într-un cartier liniștit, a cărui verdeață le amintea de gospodăria din Istria. Tatăl lucra în contrucții industriale, iar mama avea un serviciu modest, la țară. Și-au înscris copilul la școala din cartier, nr. 29, o instituție care și astăzi se menține în elita Constanței. Soții Chițac locuiau într-un apartament din Tomis Nord, de unde nu s-au mai mutat niciodată, iar țâncul își dădea silința să nu-i dezamăgească, concurând cu cei mai buni elevi din școală:
„Eu m-am născut în comuna Istria, din județ de aici, pe teritoriul administrativ pe care se găsește cetatea Histria, cel mai vechi oraș din România, într-o familie modestă, doi oameni modești. Tata lucra la trustul de construcții industriale și mama lucra la țară, în Istria, la momentul respectiv. Zona în care m-am născut e foarte frumoasă, în zona lagunară a Dobrogei, foarte aproape de Grindul Chituc. În vacanțele mele din școala primară evident mergeam la bunici acolo și m-am bucurat de zona aia frumoasă. Ea este de fapt o zonă splendidă din Dobrogea (…). La 5 ani m-am mutat în Constanța, în 1967, tata lucra la trustul de construcții industriale și i-a fost dat un apartament în Tomis Nord, acolo unde stă mama acum. Și de atunci sunt constănțean. Școala generală am făcut-o la școala 29, o școală bună de altfel în Constanța, a rămas bună și acum din câte am înțeles, are rezultate foarte bune la examenul de capacitate. Din perioada aceea îmi aduc aminte că în clasele V-VIII am dovedit o aplecare spre studiu, obținând chiar rezultate foarte bune la școală”.
Copilăria și adolescența, din Istria la ANMB (1)
Probabil emoționat cu gândul la copilărie, Vergil Chițac nu se poate abține și trage cu ochiul în laptop, citindu-și amintirile de pe pagina oficială de campanie. Unele fraze sunt reproduse identic. Pare că nu vrea să ne povestească din proprie inițiativă nici mai mult, dar nici mai puțin decât a apărut deja în spațiul public la rubrica „Cine sunt“.
Vergil Chițac găsește o portiță prin care deviază discuția de la trecutul său și alunecă repede în discursul politicianist, amintind de copiii care se nasc în mediul rural și pentru care educația este un lux:
„Legat de originea mea socială, v-am spus, modestă, nu pot să nu extind puțin discuția și mă gândesc cu mare tristețe că astăzi, de exemplu, se nasc la țară copii care nu au șansa, chiar dacă au capacitatea intelectuală, să facă școli. Gândiți-vă că în momentul de față numai 2% din copiii care se nasc la țară termină o facultate, iar asta mi se pare totuși o tragedie națională, pentru că ei nu au nicio vină că s-au născut acolo. Din punctul ăsta de vedere, societatea românească a involuat. De parcă inteligența copiilor s-ar distribui după averea părinților. Nicidecum nu se întâmplă lucrul ăsta. Este, repet, o situație socială foarte grea și cred că ar trebui un program național”.
Ne întoarcem la întrebările despre copilăria sa, iar el la discursul din laptop. Primii ani din viața lui Vergil Chițac nu prevesteau cariera pe care acesta urma să o construiască începând cu ultimii ani ai comunismului. Numeroasele antrenamente sportive i-au modelat un trup atletic, orele de canto i-au construit o fire mai degrabă artistică, iar în vacanțele de vară se lăsa răsfățat de razele soarelui și apa mării. Nici urmă de viitorul militar:
„Mai îmi aduc aminte că am făcut mult sport. Am făcut tenis de câmp chiar în spatele blocului. Este și acum un complex de terenuri de tenis de câmp de zgură. Am făcut și fotbal, și atletism, fiind legitimat la clubul sportiv școlar. Am făcut mult sport, nu am excelat în nici unul dintre ele, însă lucrul ăsta mi-a prins foarte bine, pentru că până de curând am avut colegi la Academia Navală, mai tineri decât mine, care s-au străduit să mă bată la tenis de câmp. Au reușit într-un final, dar s-au străduit. Vacanțele de vară, tot în perioada aia, însemnau multă plajă și uneori mergeam și în tabere. Mai îmi aduc aminte tot din perioada aceea că am făcut parte din corul școlii generale și la un moment dat, când am început să mă maturizez, probabil că vocea mi s-a îngroșat și doamna profesoară mi-a spus că ar fi bine să nu mai cânt pe vocea a doua”, își amintește Vergil Chițac zâmbind.
De fapt, fostul amiral a fost pe punctul de a fi retras de tatăl său de la Liceul Militar de Marină din cauza condițiilor extrem de dure la care trebuia să se adapteze și cu care nu era obișnuit tânărul sportiv romantic. Însă rușinea față de părinți, gândul la ce o să spună lumea și orgoliul masculin în formare l-au obligat să strângă din dinți și să accepte restrictiva carieră de militar în care tocmai făcuse cu succes primul pas:
„În 1977 am intrat la liceu, Liceul Militar de Marină. A fost ultima dată când s-a dat la examen matematică și la alegere dintre română și fizică. După aceea a fost obligatoriu să se dea limba română la admitere, la liceu. Am intrat bine. Mi-aduc aminte, din 500 de candidați am intrat pe locul 8. Liceul a fost o perioadă mai dificilă pentru mine pentru că era aspectul ăsta cazon al liceului militar. Tata a sesizat lucrul ăsta și la un moment dat a vrut să mă retragă, dar mie mi-a fost rușine. Domnule, ce o să zică lumea de faptul că nu pot să fac față unui regim cazon, că nu sunt bărbat. Dar m-am consolat, pentru că, tot așa, în liceu m-am aplecat spre studiu, am fost colaborator permanent și apăream la rubrica rezolvatorilor de probleme la Gazeta Matematică și Revista de fizică și chimie. Și din liceu îmi mai aduc aminte cu mare plăcere de partidele de baschet pe care le făceam noi între clase, între ani de studii”, povestește Chițac.
Copilăria și adolescența, din Istria la ANMB (2)
Din facultate, amintirile sunt numeroase și polarizate în jurul vieții de student în Galați, a studiului și al relațiilor internaționale din anii 80. Două dintre evenimentele care l-au marcat la acea vreme au fost întâlnirea cu cea care avea să-i devină soție și explozia de la Cernobâl:
„Din facultate mi-aduc aminte de berile pe care le beam pe terasă în grădina publică, la restaurantul Cazino. Pe vremea aceea, dumneavoastră n-ați prins, dar cei de vârsta mea știu: Nu aveam în România decât un singur post de televiziune și fiind la Galați, lângă ruși, îndreptam antenele spre ruși și vedeam acolo fotbal foarte mult, dar mai vedeam ceva și foarte interesant politic. Prindeam televiziunea din Chișinău și să știți că noaptea, că noi stăteam să lucrăm până târziu noaptea la proiecte, dădeau moldovenii la vremea aceea filme în care aveau o propagandă antiromânească formidabilă. Deci se vorbea limba românească, limba română, erau filme războinice în care spuneau haideți că vin imperialiștii români. Deci pe noi nu trebuie să ne mire ce se întâmplă acum în Moldova, pentru că a fost o propagandă antiromânească a URSS-ului de ani de zile, care nu poate să dispară așa ușor. 25 de ani la scara istoriei nu este nimic, este un fir de nisip. Tot acolo prindeam în ultimul an de facultate tragedia de la Cernobâl, în 86. Îmi aduc aminte atunci, sigur, fiind regimul închis nu s-a comunicat prea mult, dar ni s-a spus să nu mâncăm verdețuri și crudități că era norul acela de praf. În perioada aceasta am întâlnit-o pe soția mea, și în 1984 am luat-o de mână și nu i-am mai dat drumul nici astăzi”, sfârșește Vergil Chițac amintirile din viața de adolescent cu această frază pe care o repetă de fiecare dată la fel, atunci când vine vorba de soția sa.
După finalizarea studiilor, absolventul cu rezultate școlare bune și foarte bune a primit repartiția la Institutul de Marină din Constanța unde a devenit asistent universitar la catedra de Tehnologie și Mecanica Navei. În aceeași perioadă se naște și Irina, fiica soților Chițac:
„Din `87 am început lucrul la catedră ca tânăr asistent. Seminarii, proiecte, uneori și cursuri la multiplele discipline. Multe de tot, pentru că știți ce se întâmplă, atunci când se făceau normele, dacă rămânea câte o codiță la o disciplină, mă trimiteau pe mine să fac că eram mai tânăr. Și a urmat toată activitatea mea de cadru didactic în Academia Navală Mircea cel Bătrân, de la asistent universitar, până la profesor universitar”.
Dar rezultatele școlare bune nu i-au adus lui Vergil Chițac numai un râvnit loc de muncă, ci și un loc în Partidul Comunist. Cu toate acestea, deși a fost racolat de comuniști, Chițac susține că nu a fost racolat și de Securitate. Sau cel puțin, nu în liceu, după cum a răspuns prima dată la întrebarea noastră: „Nu, niciodată în liceu”. Fostul amiral ține să precizeze că pe-atunci „nu oricine intra în Partidul Comunist Român”:
„Eu am fost membru de partid în facultate, în anul IV, dar să știți că atunci se făcea pe bază de medie. Deci nu oricine intra în Partidul Comunist Român. Eu am avut medie mare și, într-adevăr, am fost membru de partid, al Partidului Comunist”.
Membru al Partidului Comunist Român în anul IV de facultate
Întrebat fiind dacă părinții săi au fost membri de partid, acesta confirmă că tatăl său a fost membru PCR și revine asupra răspunsului aferent întrebării despre Securitate, accentuând ideea că, deși era un tânăr asistent la începutul unei cariere militare într-o unitate extrem de importantă la Marea Neagră, nu ar fi existat niciodată o încercare a comuniștilor de a-l racola în cadrul Securității:
„Nu a existat niciodată, nicio încercare să mă racoleze cineva să devin informator sau… sub nici o formă. Nu am avut nicio funcție în partid. Am fost simplu membru. Tata era membru de partid, mama nu. Tata a fost membru de partid, într-adevăr, dar fără funcție”.
Profesorul trioului Mazăre-Constantinescu-Strutinsky
Pentru tânărul asistent a urmat o perioadă în care și-a construit pas cu pas o carieră militară și universitară de succes. În anul 2000, Chițac devine conferențiar universitar, iar abia 9 ani mai târziu avansează la ultimul grad, de profesor. Între 2000-2001 și 2003-2004 este decanul Facutății de Marină Civilă, în perioada 2004-2010 este prorector pentru învățământ, iar din 2010, timp de șase ani, este rectorul Academiei Navale ”Mircea cel Bătrân” și comandantul unității. În anul 2012 este numit contaamiral de flotilă. Începând cu anul 1986, lui Chițac i-au trecut prin fața ochilor mii de studenți. Printre ei, unii celebri astăzi. Chițac povestește cu simpatie despre cei care și-au urmat cariera până la final:
„De toți îmi amintesc. Mai ales de cei de la început (…). Eu îmi amintesc foarte bine ce am făcut acum 30 de ani, dar mi-e greu să îmi amintesc ce am făcut acum o săptămână. Dar să știți că eu sunt mândru de toți studenții mei, fie că s-au dus pe zona marinei militare, fie că s-au dus pe marina civilă (…). Cred că cel mai important lucru pentru o facultate este să găsească pentru studenții săi, sau studenții săi să se poată realiza profesional. Și faptul că marea lor majoritate navigă, sau au navigat, sau în ceea ce privește marina militară sunt comandanți de nave… Păi, de exemplu, comandantul fregatei Mărășești îmi este fost student, colonel Cojocaru. Toți comandanții de fregate sunt cei care mi-au fost studenți și care reprezintă România în misiuni NATO, împreună cu aliații. Sigur că sunt mândru de treaba asta, dar să știți că dacă aș pronunța câteva nume, probabil că ar fi doar câteva și n-aș putea să le cuprind pe toate, deci eu sunt mândru de toți studenții mei”.
Profesorul Chițac și studenții
Îl rugăm pe Vergil Chițac să ne enumere numele unor persoane astăzi cunoscute publicului, pe care le-a instruit de-a lungul anilor și, surprinzător, primul nume care îi vine în minte este Laurențiu Mironescu (fost deputat PD și fost secretar general al Ministerului Afacerilor Interne).
După o scurtă pauză, însă, Vergil Chițac decide să povestească despre adevăratele „celebrități” ale Constanței:
„Uitați, și Mazăre mi-a fost student. Și Nicușor Constantinescu, și Strutinsky, amândoi mi-au fost studenți. Dar ei, la momentul 1989 erau, dacă nu mă înșel, anul III, deci au început studiile la Institutul de Marină Mircea cel Bătrân după care au terminat la Institutul de Marină Civilă”.
Fostul rector nu rememorează cu plăcere amintirile referitoare la soarta universității după Revoluție, atunci când cei trei prieteni, care în deceniul următor aveau să preia frâiele orașului și județului, au contribuit semnificativ la „ruperea” academiei în două entități separate:
„Ăla a fost un moment dificil în viața Academiei Navale, 1989. S-a produs o separare pur și simplu. Secția civilă de care vă vorbeam, la momentul ăla, cred eu la îndemnul unor profesori, s-a separat și a venit aici, unde este acum Universitatea Maritimă din Constanța. Voi știți ce era pe vremuri? Era sediul școlii de partid. Asta este o istorie de-acum. Adevărul cine știe când îl vom ști. Eu, fiind tânăr locotenent major atunci, am sesizat așa că s-a produs o ruptură și a fost foarte greu pentru Academia Navală, vă dați seama, foarte mulți studenți civili, marea majoritate erau studenți civili în momentul acela, au plecat, s-au rupt de noi, multe cadre didactice, noi am rămas secția militară și am făcut diligențele să introducem în cadrul Academiei Navale și secția civilă. Este o anomalie ca în același oraș, la o distanță de un kilometru, să existe două instituții de învățământ superior care să pregătească aceleași specializări. Dar, așa s-a scris istoria”.
Cât despre Radu Mazăre, Nicușor Constantinescu și Sorin Strutinsky, Vergil Chițac vorbește rezervat, fragmentat și lasă de înțeles că amintirile cu ei nu au rămas clare în memoria sa pentru că cei trei prieteni nici nu excelau, nici nu ieșeau în evidență cu nimic altceva. Cu o singură excepție:
„Mazăre era rebel, da, dar nu excelau la carte. Dacă îmi aduc bine aminte, Mazăre și Strutinsky erau la specializarea electrotehnică, deci ei se pregăteau să devină viitori ofițeri electricieni, Nicușor Constantinescu era electromecanic, se pregătea să devină ofițer mecanic. Au fost colegi, dar la specializări separate. Eu nu pot să îi evaluez pe ei în comportamentul de acum. Cred că i-am picat. Nu îmi mai aduc bine aminte pe care din ei. Cred că pe Mazăre l-am picat. Și vă spun și la ce. La Mecanisme. L-am picat și cred că l-am trecut în toamnă (…) Strutinsky nu pot să spun că era șters, dar era în medie, în media studenților. Din punctul meu de vedere, la disciplina pe care am făcut-o eu nu au excelat”.
Chițac, despre studenții săi celebri: Mazăre – Constantinescu – Strutinsky
Chițac a explicat și de ce fostul primar, deși un tip foarte rebel, era totuși tolerat într-o instituție militară. Tatăl lui Radu Mazăre avea o funcție-cheie în Ministerul Agriculturii, instituție care finanța secția de pescuit oceanic din cadrul institutului:
„Atunci, din câte îmi aduc eu aminte, Mazăre era la fel, un tip rebel, dar tolerat în Institutul de Marină Mircea cel Bătrân, pentru că, sper să nu greșesc, tatăl lui avea o funcție importantă în Ministerul Agriculturii. Știți, noi atunci aveam așa: secție militară, secție civilă pentru transport maritim, secție civilă pentru pescuit oceanic. Și Institutul de Marină era finanțat din trei părți: de la Ministerul Apărării pentru secția militară, de la Ministerul Transportului pentru secția de transport maritim și de la Ministerul Agriculturii pentru secția de pescuit oceanic. Și ce era de spus s-a spus (râde, n.red.)”.
Discuția ajunge la Traian Băsescu și la „sfatul” fostului președinte referitor la candidatura lui Vergil Chițac. Întrebat fiind când și în ce context l-a cunoscut pe Traian Băsescu, fostul rector susține inițial că l-a întânit o singură dată, iar apoi continuă povestind despre un alt episod în care a ajuns în apropierea lui Traian Băsescu, cu ocazia unei avansări în grad:
„Este impropriu spus că m-am cunoscut cu Traian Băsescu (…). În 2011, eu eram comandantul Academiei Navale și promoția dumnealui a sărbătorit 35 de ani de la absolvire. Este prima dată când l-am întâlnit pe Traian Băsescu, în 2011, bineînțeles că sărbătoarea asta a însemnat, ca la orice revedere după atâția ani de la terminarea facultății, o întrunire în aula Academiei, unde s-a strigat catalogul am avut și eu o scurtă alocuțiune, fiind comandantul Academiei la vremea aceea. Dumnealui m-a invitat la petrecerea pe care o dădea de fiecare dată la reședința de la Neptun. Am participat și aceasta a fost singura mea întâlnire cu el”.
Vergil Chițac și întâlnirile cu Traian Băsescu – relația dintre fostul rector și fostul președinte
Îl întrebăm pe Vergil Chițac dacă a mai existat vreo întâlnire cu Traian Băsescu și acesta își mai amintește două episoade:
„A doua oară m-am mai întâlnit în 2012 când m-a avansat la gradul de amiral. De fapt, procedura spune că la capătul acestei proceduri semnează decretul de avansare președintele și am fost la Cotroceni, alături de alți generali și chestori care au fost avansați. Cred că tot în 2011, sau în 2010, cred că era primul an când eram la comanda Academiei, a venit la deschiderea anului de învățământ dacă nu mă înșel, sau la festivitatea de absolvire, credeți-mă că nu mai îmi amintesc, și m-a întrebat… era foarte interesat cum stăm, câți studenți avem, dacă ne-am ocupat locurile, deci întrebări normale. Am sesizat în toată perioada asta atenția domnului președinte pentru Academia Navală, în sensul bun al cuvântului. Deci chiar era interesat ca noi să avem rezultate bune”.
Tot cu privire la activitatea sa în cadrul ANMB, declarația de avere a fostului rector este, dintr-un anumit punct de vedere, interesantă. Anul 2008 a fost unul important pentru Vergil Chițac. În apogeul pieței imobiliare, fostul rector a cumpărat, în același an, un teren și o casă în Eforie Nord, un apartament în Constanța și un autoturism. Sunt voci care contestă veniturile fostului rector și îl acuză că locuiește într-o casă pe care nu și-ar putea-o permite. În replică, Vergil Chițac îi roagă pe cei care au dubii cu privire la averea sa, să sesizeze Agenția Națională de Integritate:
„Deci eu nu aș vrea să intru în amănunt, însă credeți-mă că din 2010 sigur, dar cred că din 2006, de când am fost prorector, declarația mea de avere a fost publică, a fost verificată de ANI, n-au existat niciun fel de neconcordanțe (…) Eu am construit trei case. Trei case am construit, da? Și este singura informație pe care o mai dau, chiar vă rog să dați la ANI să se facă check-in-ul ăsta. Deci am beneficiat la vremea respectivă, gândiți-vă că în 2008 era un bum imobiliar, de o conjunctură favorabilă. Spre exemplu, casa pe care mi-am construit-o, penultima, în Kilometrul 5, eu apreciez că nu am construit-o cu mai mult de 70.000 de euro și când am vândut-o, peste doi ani de zile, am luat 205.000 de euro (…). Acum locuiesc în Eforie dar probabil că dacă voi deveni primarul Constanței voi găsi o soluție să locuiesc în Constanța”.
Averea lui Chițac
Pragmatism și orgoliu la un liberal mai apropiat de centru. Vergil Chițac și Fata Morgana
Pe firul cronologiei, interviul ajunge la tema intrării brutale în viața politică. La începutul anului 2016, Vergil Chițac a abandonat o carieră militară ireproșabilă și a ales să iasă dintr-o zonă de confort în care ierarhia era respectată. Iar el, în fruntea ierarhiei. Decizia a venit ca o necesitate obligatorie pentru ca fostul amiral să poată accesa un spațiu lipsit astăzi de orice urmă de onoare și respect care nu are nimic în comun cu trecutul sau obiceiurile cazonului: o viață politică în derivă. De ce?
Principalul motiv adus în discuție de Vergil Chițac este că ar fi fost „ușor indecent” să mai fie rectorul Academiei până în 2019, atunci când ar fi ieșit la pensie, pentru că s-ar fi împlinit un deceniu de când ar fi condus instituția. Cel mai probabil, adevărul este undeva la mijloc iar pe Vergil Chițac mai întâi l-a încântat ideea de a fi primarul Constanței, iar abia apoi l-a deranjat ideea că o realegere a sa ar putea fi un gest „ușor indecent”:
„(…) Colegii mei m-ar fi votat să mai stau în fruntea academiei, asta ar fi însemnat cel mai târziu până în noiembrie 2019, aproape patru ani. Pentru că în conformitate cu legea, atunci ar fi trebuit să trec în rezervă natural. Eu fusesem 6 ani de zile comandantul Academiei. Plus încă patru ar fi însemnat 10 ani de zile. Credeți-mă și repet, este ușor indecent să stai în fruntea unei universități 10 ani de zile. Eu nu îi înțeleg pe oamenii ăștia care se eternizează pe funcții, se leagă de scaune cu toate lanțurile și nu mai pleacă de acolo. Dacă ar fi după mine și aș avea o putere eu aș limita la două mandate toate funcțiile. Și cele eligibile și cele numite. Este suficient ca în 8 ani de zile, dacă ești dedicat să faci ceea ce ți-ai propus. Peste 8 ani de zile, credeți-mă, intervine uzura, intervine rutina, intervine lipsa de inovativitate. Nu degeaba în societățile dezvoltate numărul mandatelor este limitat, să fie clar”.
Mirajul politicii
Fostul militar ține să ne amintească faptul că nu este singurul care a schimbat cariera militară cu cea politică și trece în revistă exemplul lui Oscar Beneș care a candidat la Primăria Constanța din partea PD, în urmă cu 16 ani, și care, ulterior eșecului din anul 2000, și-a construit o frumoasă carieră politică.
Cât despre decizia de a candida la Primăria Constanța, Vergil Chițac susține că a fost curtat de mai multe persoane, iar ideea i-a surâs. Orgoliul acestuia încearcă să nu lase nici cel mai mic loc de interpretări sau dubii cu privire la cine, când și cum a decis să candideze la Primăria Constanța. Lui Vergil Chițac i-a fost înaintată invitația și nu invers:
„Propunerile care mi-au fost adresate au fost ca să candidez la Primăria Constanței. Cei care au venit cu aceste propuneri, și nu numai domnul Dragomir de la PNL, vă spun că au venit din diverse zone, au considerat că eu am suficientă experiență administrativă și determinare ca să pot să candidez la funcția de primar de la Partidul Național Liberal”.
Chițac, sfătuit să candideze de Gheorghe Dragomir, Victor Manea și profesori de la Ovidius
Întrebat fiind cine i-a mai propus să candideze în afară de Gheorghe Dragomir, Vergil Chițac a pomenit numele deputatului Victor Manea, fostul candidat liberal la Primăria Constanța în anul 2012. Chițac susține că l-a cunoscut pe Manea printr-un prieten comun, Marian Ciurea, fost student al lui Vergil Chițac:
„Victor Manea. Pe Victor Manea l-am cunoscut, vă spun exact, el e prieten bun cu (…) Marian Ciurea, iar Marian Ciurea mi-a fost student și întâmplarea a făcut că ne-am întâlnit acum mulți ani de zile”.
Întrebat fiind dacă i-a mai propus și altcineva să candideze, Chițac a adăugat:
„Haideți să spunem zona universitară, am mulți colegi pe la „Ovidius” cu care am mai discutat chestiunea asta”. Pentru alte posibile dezvăluiri ale presei cu privire la acest subiect, Vergil Chițac lasă o portiță deschisă: ”Din alte zone nu. Cel puțin nu-mi amintesc eu”.
Tipic unui profesor, Vergil Chițac închide discuția în cerc, susținând că a fost obligat să intre în politică și pentru că în calitate de independent șansele să câștige Primăria Constanța ar fi scăzut dramatic. Apoi duce discuția într-o zonă interesantă – Chițac susține că, pe axa politicii, se simte mai apropiat de centrul acesteia, comparativ cu alți colegi liberali:
„Însă, implicarea mea politică s-a datorat și faptului că alegerile au fost într-un singur tur de scrutin. Evaluarea mea și acum spune că în lipsa unui vehicul politic într-un singur tur de scrutin, independenții au șanse foarte mici. Gândiți-vă numai că sociologii au demonstrat că într-un singur tur de scrutin rata de schimbare a primarilor este de 10%, iar în două tururi de 50%. Acum, să nu vă gândiți că am fost neapărat oportunist, pentru că eu, în forul meu interior, consider, ca și liberalismul, că în centrul societății trebuie să stea omul cu nevoile sale și cu drepturile sale. Eu cred în travaliu, cred în inovativitate, cred în antreprenoriat, cred mai mult în dezvoltare decât în economisire, deci oarecum sunt în ființa mea un om de dreapta spectrului politic. În același timp însă, tot eu vă spun că eu consider că resursele pe care le avem la dispoziție noi ca societate trebuie împărțite în mod echitabil tuturor și atunci dacă vreți pe o scară pe dreapta eșichierului politic, a liberalismului, eu mă apropii mai mult de centru, în comparație cu alții”.
Cu o ușoară agresivitate, Vergil Chițac îi ia apărarea lui Puiu Hașotti atunci când vine vorba de parlamentarii liberali care au decis alegerea primarilor într-un singur tur, iar într-un final cedează spunând că nu i se poate cere să își asume „ce au făcut liberalii”:
„Nu știu asta (faptul că senatorul liberal Puiu Hașotti, membru al comisiei de cod electoral, a promovat actuala lege electorală care prevede alegerea primarilor într-un singur tur, fapt care acum îl dezavantajează pe Vergil Chițac, n.red.). Însă tot dumneavoastră trebuie să vă aduceți aminte că în 2011, pe vremea Guvernului Boc, a fost o inițiativă a PDL de la vremea aceea, ca alegerile să fie într-un singur tur de scrutin, iar PSD a sărit ca ars spunând că e ceva nedemocratic. Același PSD care acum ne spune că e foarte bun votul într-un singur tur de scrutin. Nu vreți ca politica să aibă cât de cât o coerență și o predictibilitate?”
Practic, Vergil Chițac le reproșează celor de la PSD exact același lucru pe care l-au făcut și liberalii:
„Nu îmi cereți mie să îmi asum ce au făcut liberalii”, vine replica tranșantă a fostului militar.
Pe de altă parte, Vergil Chițac se teme că, pe fondul eșecului partidelor politice, România s-ar putea îndrepta spre o republică prezidențială:
„Să știți că anul 2016 va fi un an definitoriu pentru politica românească. Partidele politice sunt decredibilizate (…). În lipsa unor măsuri de recredibilizare a partidelor politice, vom ajunge în următoarea situație: Parlamentul nu va mai fi o sursă de putere legitimă pentru că va fi format din oameni care nu sunt credibili, iar societatea românească și acțiunea politică se vor duce către republica prezidențială (…). Părerea mea este că ne vom deplasa către o republică prezidențială pentru că este singura alternativă”.
Relația cu un fost student: Gabriel Comănescu
Schimbând direcția discuției, dialogul ajunge într-un alt punct controversat pentru candidatul liberal: relația cu Gabriel Comănescu. Pentru prima dată de când au apărut primele asocieri între patronul Grup Servicii Petroliere și fostul rector al ANMB, Vergil Chițac nu mai neagă o legătură între el și Gabriel Comănescu. La întrebarea „De ce vă susține Gabriel Comănescu?”, Vergil Chițac dă un răspuns neașteptat:
„De ce nu-l întrebați pe el? Poate că și el dorește ca un contribuabil, acum eu sunt pe terenul supozițiilor, ca un contribuabil important al Constanței, nu știu, Constanța asta să arate altfel”.
Totul despre relația cu Gabriel Comănescu: sponsorizări la ANMB, discuții despre candidatură și susținere morală
Vergil Chițac continuă discuția pe un ton iritat, amintindu-și de o parte a presei care l-a catalogat ca fiind „omul lui Comănescu”:
„Nu am timp și nici dispoziția necesară să demontez astfel de fixații, că aș fi omul cuiva. Nu neg că Gabriel Comănescu mă susține, însă de la asta și până la a se spune că eu sunt omul lui Comănescu este o fractură logică formidabilă. Deci eu nu am timp și nici dispoziția necesară să demontez astfel de fixații”.
Pesemne că subiectul a atins orgoliul fostului amiral și că astfel de discuții l-au înfuriat de-a lungul campaniei, Vergil Chițac continuă, amintindu-și și de Traian Băsescu, cel care a declarat că Vergil Chițac „a fost făcut amiral” de fostul președinte:
„Să fie foarte clar, eu nu sunt omul nimănui. Eu nu am nicio datorie față de nimeni. Și n-am avut niciodată. Să-mi indice cineva o persoană față de care am avut o datorie. Ascensiunea mea profesională de la asistent până la profesor s-a făcut prin concursuri publice, eu am fost avansat la gradul de amiral nu de președintele Băsescu. Dumnealui, la capătul acestui lanț, că e o procedură întreagă, semnează pentru că e președintele României”.
Vergil Chițac reiterează ideea că este susținut de Gabriel Comănescu, dar accentuează că susținerea este una morală și nu de altă natură:
„Mă susține moral, dar din alte puncte de vedere nu m-a susținut niciodată”.
Apoi adaugă o mică precizare:
„Singura chestiune când dumnealui s-a implicat financiar era când eu eram comandantul Academiei și în 2012 am sărbătorit 140 de ani de învățământ superior de Marină și când știți foarte bine, fiind instituție publică, nu am avut în buget, asta-i prevederea, nu aveam voie să folosim bani pentru a sărbători cum se cuvine 140 de ani (…). Și m-am adresat, prin intermediul Asociației Absolvenților, m-am adresat tuturor celor care vor într-adevăr să ne ajute. Banii pe care i-a dat el atunci (Gabriel Comănescu, n.red.) au fost publici, au intrat în bugetul Asociației Absolvenților, banii s-au cheltuit într-un mod foarte transparent, el a fost un donator foarte generos și eu cred că a făcut un lucru foarte bun (…) Atâta tot, în rest, absolut nimic”.
Este a doua oară pe parcursul interviului când Vergil Chițac face afirmații ferme și folosește termeni absoluți precum „o singură dată”, „doar atât”, „niciodată”, pentru ca apoi să își anuleze afirmațiile prin furnizarea altor detalii.
Înaintăm în discuția despre relația cu Gabriel Comănescu întrebându-l dacă patronul GSP s-a numărat printre oamenii cu care Vergil Chițac a discutat sau s-a sfătuit înainte să ia decizia de a candida. Fostul amiral a dat din cap în semn afirmativ și a uimit din nou, de data aceasta cu un răspuns care conținea o contradicție:
„Cred că am discutat chestiunea asta, însă el… nu îmi aduc aminte să mă fi sfătuit în sensul ăsta. Este oarecum vehement (Gabriel Comănescu, n.red.)… sau era la momentul acela oarecum vehement pe ce se întâmpla în Constanța. Nu știu neapărat dacă prin prisma afacerilor sau pentru cum arată Constanța, dar n-are nicio legătură candidatura mea la funcția de primar al Constanței cu Comănescu, hai să fim serioși”.
Îl întrebăm pe Vergil Chițac dacă fostul său student este, astăzi, o persoană frecventabilă, mai ales în contextul în care numele lui Gabriel Comănescu, cel mai mare investitor în Constanța, apare în scandalul Panama Papers, unde se face referire la modul în care au fost privatizate platformele Petrom și care aduce în atenția publicului offshore-urile deținute de Comănescu. Am trecut în revistă și faptul că „moda” offshore-urilor la Constanța a fost instituită de Sorin Strutinsky, un alt important om de afaceri constănțean. L-am întrebat pe Vergil Chițac, în calitate de posibil primar, cum îi privește pe oamenii de afaceri care, prin offshore-uri, aleg să nu plătească impozite în România și să își țină business-urile ascunse. Acesta s-a scuzat spunând că nu cunoaște multe detalii din această zonă și a citat din președintele american Barack Obama: „Eu nu stapânesc foarte bine chestiunea asta economică, dar l-am auzit pe președintele Obama spunând așa: Cel mai grav lucru este că chestiunile astea sunt legale”.
Militarul implantat într-un partid mic cu orgolii mari
Interviul trecuse de jumătate atunci când întrebările au început să curgă în direcția actualei situații din PNL și a tensiunilor din partid provocate de impunerea lui Vergil Chițac în interiorul organizației municipale, iar apoi la conducerea acesteia. Am vrut să aflăm cum s-a acomodat un militar de carieră într-un partid demilitarizat și haotic și cum arată astăzi PNL, dacă se confirmă existența unor surse de conflict în interiorul partidului și dacă Vergil Chițac consideră că a fost o normalitate ca PNL să rămână cu aceiași lideri, în ciuda eșecurilor politice răsunătoare din ultimele două decenii. Nu în ultimul rând, dacă Vergil Chițac va câștiga alegerile locale, atunci el va fi primul primar al Constanței din partea PNL. Dacă va pierde alegerile, atunci oricum va fi înregistrat cel mai mare scor obținut de liberali la Constanța, după 1990. Va avea așadar legitimitatea de a rămâne la conducerea partidului, mai ales având în vedere că predecesorii săi nu au fost clintiți din funcții în ciuda eșecurilor repetate ale partidului. Cel mai probabil, la Constanța, PNL se pregătește să intre într-o nouă etapă:
„Eu nu pot să neg că nu exista un partid oarecum fracturat, în care erau mai mulți poli de putere, puțin incoerent și nu ne făcea decât rău lucrul ăsta, pentru că și dumneavoastră ați sesizat, era foarte ușor de sesizat (…) Nu știu ce să spun de ce nu au obținut până acum peste 15%, poate că nu au avut concepția de partid care să joace la miză mai mare, poate că, sau în același timp, au fost și niște defecțiuni organizatorice (…) M-am acomodat. A trebuit să ne metabolizăm așa, unii pe alții. Și ei pe mine, și eu pe ei, din ambele direcții (…) Eu zic că PNL Constanța a intrat deja într-o nouă etapă”.
Chițac, despre fragmentarea PNL și acomodarea în partid
Cât despre existența tensiunilor în PNL Constanța, Chițac a negat că ar exista conflicte în organizația municipală, pe care o conduce, și ne-a „îndrumat” către organizația județeană, condusă de Gheorghe Dragomir, adică omul care i-a propus să vină în partid:
„Nu. Ce tensiuni să fie? Poate că ați primit acele voci de la județ (Organizația Județeană a PNL Constanța, n.red.), nu de aici. Dacă sunt tensiuni, atunci le găsiți numai acolo, nu aici”.
Liberalul a povestit și că, din punctul său de vedere, orgoliile care au măcinat PNL au fost cauzate de fuziunea dintre vechii liberali și democrat-liberali. Foarte interesant, Chițac a ținut să puncteze faptul că nicio altă alianță politică precedentă nu a rezistat și că actuala fuziune dintre PNL și PDL ar fi trebuit, mai întâi, să fie pusă la încercare printr-o alianță:
„Când am apărut eu orgoliile erau legate, și vedeți că și acum sunt, la nivel național, nu le putem eluda, sunt legate de fuziunea aceasta dintre PDL și PNL, care are ca orizont 2017 (…) Până când asperitățile astea dispar, durează. De altfel, nu vedeți că în România nu au rezistat alianțele astea? A existat alianța D.A., care la un moment dat s-a destrămat (…). După aia, în 2009, a fost alianță între PDL și PSD, care și ea s-a destrămat, și acum s-a refăcut într-o anumită formă alianța D.A., numai că între timp… (…) Poate era bine totuși, într-o fază, înainte de fuziune, să se facă din nou o alianță politică. Este ca înainte de căsătorie, prima dată faci o logodnă și după-aia stabilești că e în regulă să te căsătorești”.
Chițac, sceptic față de alianțele politice și fuziunea PDL-PNL
Continuând discuția despre tensiunile și controversele iscate după vehicularea numelui lui Vergil Chițac drept posibil candidat al PNL la Primăria Constanța, fostul amiral face niște afirmații care, din nou, vin în contradicție cu alte afirmații anterioare ale acestuia și care, astfel, ridică niște întrebări referitoare la veridicitatea anumitor ipoteze furnizate de liberali în urmă cu câteva luni:
„I-am spus domnului Dragomir: <<Domnule, eu în afară de propuneri de-astea de la niveluri înalte, trebuie să am cât de cât și niște certitudini>> și i-am rugat să mă introducă pe sondajul de opinie. Știți că în noiembrie s-a făcut un sondaj cu cinci oameni din PNL printre care am fost și eu, să vadă sociologii care dintre noi ar fi avut cele mai multe șanse. Și cu rezultatele acelea ne-am dus în fața sociologilor și ei au spus, realmente ei au spus, că singura soluție posibil câștigătoare în momentul acela sunt eu”.
L-am rugat pe Vergil Chițac să ne repete afirmația conform căreia el a fost cel care i-a rugat pe cei de la PNL să îl introducă în sondaj. Probabil doar din orgoliu acesta a nuanțat puțin declarația:
„Am avut o discuție cu el (cu Gheorghe Dragomir, n.red.)… L-am rugat, impropriu spus… și am ajuns la concluzia că așa ar fi bine. De altfel eu aveam nevoie de certitudini. Eu sunt un om al cifrelor. Nu așa, ne mângâiem pe creștet, hai, vino încoace, că îmi place mie de tine. Stai puțin, dar până la urma urmei, trebuie să avem niște certitudini, să vedem ce spun sondajele. Eu sufeream atunci de lipsa de notorietate pentru că oi fi fost eu comandantul Academiei Navale, însă marinarii sunt o porțiune din Constanța asta. Constanța este mult mai mare și rezultatele au dovedit”.
Vergil Chițac și nevoia de certitudini – sondajul buclucaș
În cadrul interviului, Vergil Chițac a povestit cum le-a cerut celor de la PNL să îl introducă în controversatul sondaj din toamna anului 2015 pentru a primi „certitudini”. Însă la vremea aceea, Vergil Chițac le vorbea jurnaliștilor despre acest subiect ca și cum nu știa despre intențiile liberalilor de a-i măsura acestuia notorietatea:
„Nu mă surprinde chestiunea aceasta şi nici nu mă deranjează (că a fost introdus în sondajul intern al PNL, n.red.). Rămâne adevărat ceea ce am spus, şi anume că nu voi candida la Primăria Constanţa până când nu se schimbă ceva. Eu sunt un tip coerent. Faptul că m-au introdus în sondaj… n-am ce să spun. Asta înseamnă că eu contez. Nu ştiu cum ar trebui să interpretez treaba asta”, este declarația lui Vergil Chițac de pe 10 octombrie 2015, citată în cotidianul local Replica de Constanța.
Continuăm discuția despre alegerile din 2016 punctând câteva aspecte despre lista propunerilor PNL pentru Consiliul Local Municipal Constanța. L-am întrebat pe Vergil Chițac ce părere are despre traseiști, iar candidatul liberal răspunde foarte dur, tranșant și ferm: „Îi detest”.
Îl întrebăm apoi dacă știe că trei locuri eligibile pe lista consilierilor locali, avizată de acesta, sunt ocupate de trei tineri care au cunoscut traseismul la o vârstă fragedă și care, la doar 27-28 de ani, se află deja la al doilea sau al treilea partid politic. Chițac ne-a răspuns că PNL consideră că un politician este traseist abia când acesta pleacă din al treilea partid. Dintre cei trei tineri, doi se află în al treilea partid și, cel mai probabil, vor mai schimba multe în carierele lor politice aflate abia la început:
„Deci am spus că nu îmi place traseismul ăsta însă există un cod de integritate al partidului care spune, domnule, să nu fi fost în mai mult de trei partide. Eu n-aveam a mă opune”.
Cuibul lui Barbu. Niznai, niznai…
După ce a demisionat din funcția de rector al ANMB, Vergil Chițac și-a transferat managementul în fruntea Asociației Civice pentru Constanța, pe care a preluat-o de la Gabriel Comănescu, și și-a mutat biroul din rectoratul Academiei, în fostul sediu al unei bănci de pe Bdul. Mircea cel Bătrân, nr. 99 A. Sediul aparținea familiei Barbu, aceeași care a deținut și deține monopolul afișajului stradal din Constanța. Ionuț Barbu este un apropiat al grupului Mazăre-Strutinsky și se regăsește în rechizitoriul procurorilor DNA referitor la tranzacția postului de televiziune Realitatea TV, acolo unde Vergil Chițac este un privilegiat al dezbaterilor în prime-time și un răsfățat al jurnaliștilor invitați aproape permanent în emisiunea moderată de Rareș Bogdan. Acesta din urmă apare în mai multe episoade cu diverși oameni politici sau din administrație foarte cunoscuți, influenți și cu probleme penale. Îl întrebăm pe Vergil Chițac unde este el poziționat în toată încrengătura, însă subiectul nu îi este pe plac. Răspunsurile vin scurt și nu se lansează în povestiri:
„Nu, dar nu mai este sediul meu de campanie. Și nici n-a fost. A fost sediul Asociației Civice. Ăsta (fostul sediu al PDL, actual sediu al PNL, de pe Str. Ion Lahovari, n.red.) este sediul meu de campanie”.
Campanie în cuibul lui Barbu: sediul de pe Bdul. Mircea cel Bătrân
Cu toate acestea, deși astăzi se leapădă de sediul deținut de omul de afaceri apropiat de grupul Mazăre-Strutinsky, Vergil Chițac își primea invitații, organiza întâlniri cu jurnaliștii cărora le acorda interviuri în calitate de candidat al PNL, dezvolta strategii cu firma de PR și se întâlnea cu liberalii din staful de campanie în locația respectivă:
„Nu știu cine este Ionuț Barbu. Întrebați-l pe Alin Vintilă. Nu știu absolut nimic, întrebați-l pe Alin Vintilă. Mă cunosc cu el (cu Alin Vintilă, n.red.) de când am organizat împreună, în 2014, Black Sea Tall Ships Regatta. Eu atunci eram comandantul Academiei Navale. Eu eram președinte când s-a mutat sediul acolo, prin februarie, martie. Eu sunt președinte din decembrie. Dar nu m-am ocupat eu de partea asta de… trebuia să se găsească un sediu, că l-au găsit acolo și că arată foarte bine, am zis da, ok, în regulă”.
Vergil Chițac a încercat să ne explice că nicio secundă nu a avut idee că asociația al cărui președinte era își desfășura activitatea în sediul deținut de familia Barbu, cea căreia Radu Mazăre i-a concesionat, pentru 15 ani, afișajul stradal:
„Dar nu am avut eu de unde ști, nici nu am fost eu, nici nu am semnat eu contractul între asociație și respectivul proprietar. Vă spun că nici nu știu și nici nu m-a interesat. Puteți verifica cine a semnat contractele, cine a închiriat, cum a închiriat… Dar, credeți-mă, că nu știu. Eu nici nu știu cine este Ionuț Barbu. Habar n-am cine este Ionuț Barbu. Cred că nu l-am văzut în viața mea. Și nici nu mă interesează. N-am astfel de curiozități”.
Această informație, alături de altele similare, a apărut în mai multe publicații locale, fapt ce a stârnit supărarea liberalilor apropiați lui Vergil Chițac, ba chiar și câteva reacții nefericite și nedemne pentru un partid precum se vrea a fi PNL.
Îi amintim lui Vergil Chițac de o replică celebră a lui Napoleon care spunea că „două ziare ostile sunt mai de temut decât 1000 de baionete” și îl întrebăm cum se situează el față de ziarele din Constanța:
„N-am, domnule, eu nicio problemă cu ziarele, să scrie ce doresc, nici nu am a demonta fixații, așa cum v-am spus. Uneori sunt răutăți, le tratez ca atare și cu multă indulgență. De altfel, prin natura profesiei eu să știți că sunt foarte indulgent cu oamenii și timpul le rezolvă pe toate”.
Întrebat și cum va arăta relația lui cu jurnaliștii dacă va ajunge primarul Constanței, Vergil Chițac a afirmat că va face conferințe de presă până la epuizare:
„Îi voi trata echilibrat pe toți și îmi propun ca periodic să fac conferințe de presă, așa, cam până la epuizare, în care toată lumea să întrebe și eu să răspund”.
Cât despre importanța și rolul presei, candidatul liberal la Primăria Constanța consideră că „O presă onestă este foarte importantă”, însă nu vrea să continue discuția, întrebat fiind dacă în Constanța există o presă onestă:
„Nu-mi cereți asta, pentru că n-am referințe nici așa, nici așa (râde, n.red.). Mi-e greu să răspund la întrebarea asta. Am numai sentimente însă, dar atâta timp cât nu mă pot baza pe certitudini, n-am probe, nu afirm nimic. Știți ceva… și presa este ca și societatea românească. Nu există într-un macrosistem care are calități și defecte un microsistem care să arate altfel. Microsistemul reproduce la scară, cu o mică toleranță, toate limitele, toate activele și toate pasivele macrosistemului. Presa arată exact cum arată societatea românească”.
Referitor la relația cultivată cu Rareș Bogdan, Vergil Chițac susține că nu există o relație între cei doi și că merge frecvent la Realitatea TV doar pentru că este pur și simplu invitat și răspunde invitațiilor moderatorului:
„Niciuna (despre ce relație există între cei doi, n.red.). Îl cunosc pur și simplu fiind invitat acolo, prima dată anul trecut, când făcea o serie de emisiuni la mare. Prima emisiune la care am fost a fost la Vox Maris. Îmi aduc aminte că atunci era emoția aceea… haideți să reperăm bine în timp. Începuse să se exacerbeze conflictul din Ucraina, patrea de Est a Ucrainei, insurgenții aveau un avans, se punea în discuție că s-ar putea să se ajungă la portul Mariupol, de la Marea Neagră, președintele Băsescu la momentul ăla, vorbea de dorința dintotdeauna de la Petru cel Mare a rușilor de a ajunge la gurile Dunării (…). Eh, atunci l-am cunoscut pe Rareș Bogdan și asta a fost prima întâlnire. După aceea am mai apărut pe teme de genul ăsta la el și am vorbit despre strategia de la Marea Neagră, de ce se întâmplă la Marea Neagră. Totuși, ăsta este un subiect pe care trebuie să-l tratăm. Gândiți-vă că noi în momentul ăsta suntem într-o zonă. Mai ales după ce, în zona asta de la Deveselu, a scutului antirachetă, a devenit operațională, sistemul în sine încă nu, pentru că mai trebuie să se construiască o bază terestră în Polonia, am devenit niște ținte. Avem o capabilitate aici importantă și suntem niște ținte și trebuie să vedem ce facem”.
Constanța, corupția și relația cu Rusia
Accesând sfera de politică externă, continuăm discuția întrebându-l pe Vergil Chițac cum apreciază o apropiere de Rusia în actualul context internațional și cum ar trebui să arate relațiile cu această țară în viitorul apropiat. Spre deosebire de alți candidați care vorbesc în șoaptă despre relația României cu Rusia, ori care se împotrivesc fără echivoc unei apropieri de colosul din Est, Vergil Chițac își asumă mai degrabă rolul unui mediator în relația cu Rusia, considerând că nu există motive pentru care România să fie ostilă vecinului estic ci, dimpotrivă, ar trebui „să găsim motive și să inițiem dialoguri”, iar „diplomația românească să se îndrepte în această zonă”:
„Vrem nu vrem, nici noi nu o să plecăm de aici, nici Rusia din vecinătatea noastră. Facem parte din blocuri politico-militare diferite. E limpede lucrul ăsta. Așa, ca o reflecție personală, ce ironică e viața și istoria. Până în `99 (în anul 1999, prin decizia președintelui României Emil Constantinescu, aviația NATO a primit drept de survol deasupra României pentru a lovi ținte din fosta Iugoslavie, condusă la acel moment de Slobodan Milosevici. În urma acestei decizii, România a primit oficial invitația de a adera la NATO, al cărui membru a devenit în anul 2004, n.red.), a trebuit să suportăm doctrina Truman (proiect lansat de președintele SUA Harry S. Truman, în anul 1947, care prevedea apărarea Greciei și Turciei de instaurarea de regimuri comuniste și care a lansat conceptul de containment, apărare a statelor cu regimuri politice necomuniste de o intervenție ideologică sau militară a URSS, n.red.), acum am început s-o aplicăm. Suntem membri ai aplicării doctrinei Truman, da, pentru că am trecut de partea cealaltă a baricadei. Acum, dumneavoastră să nu vă închipuiți că marile puteri nu discută, nu au canale de comunicare deschise. Protejându-ne interesele pe care le avem în zonă, va trebui să ținem căi de comunicare deschise cu Rusia, și eu cred că diplomația românească ar trebui să se implice mai mult în zona asta (…). Deci, indiferent de interesele pe care le avem la un moment dat și chiar dacă sunt divergente în zonă, totdeauna, canalele de comunicare trebuiesc ținute deschise (…). Știți, Henry Kissinger, celebrul politician american, a introdus pentru prima dată noțiunea de „constructive ambiguity“. Adică măcar asta să păstrăm. Să păstrăm canalele deschise, da, de discuție, chiar dacă nu avem decizii comune, dar măcar să le amânăm. Constructive ambiguity. Ar trebui să găsim motive și să inițiem dialoguri pe diferite teme. Pentru că, încă o dată, nu avem nici un interes, în momentul de față, să fim extrem de ostili cu ei. Dacă alții pot, putem și noi”.
Chițac și relația cu Rusia: „Nu avem nici un interes să fim ostili cu rușii“
În continuarea discuției despre rolul României în cadrul NATO, dar și despre Constanța ca nod esențial în geopolitica Mării Negre, am vrut să aflăm care este părerea lui Vergil Chițac despre importanța serviciilor de informații românești în menținerea și consolidarea securității regionale:
„În contextul întrebării pe care mi-o puneți dumneavoastră nu putem vorbi decât de Serviciul de Informații Externe, pentru că numai el are competență în exteriorul țării, din câte știu eu. Nu sunt un specialist în servicii de informații. De aceea, răspunsurile mele s-ar putea să nu fie calificate. Vorbim doar despre SIE și, bineînțeles, atât timp cât primești niște informații din exterior profesioniste, care să îți facă o imagine asupra acțiunii celorlalți, mai ales ale părților adverse, ca tu să nu fii reactiv, să fii proactiv, este foarte important. Dar mai mult decât informațiile din exterior este mai important ceea ce facem noi aici. Și uitați-vă că Guvernul României, l-am auzit pe președinte prima dată, l-am auzit pe prim-ministrul Cioloș discutând și acum, când s-a inaugurat facilitatea asta de la Deveselu, au discutat despre necesitatea unei flote permanente, unei grupări navale NATO permanente în Marea Neagră. Da, care să vină ca o contrapondere la gruparea rusă localizată la Sevastopol. Eu aștept cu mare interes summitul de la Varșovia și o decizie în acest sens ne va avantaja foarte mult. Deci noi trebuie să fim capabili să ne asigurăm capacitățile noastre de răspuns în zona asta a Mării Negre. Iar serviciile de informații, revin, sunt importante atât timp, în special în zona externă, cât nouă ne furnizează informații prin care noi ne putem poziționa foarte bine”.
Întrebat despre conflictul care s-a prefigurat în ultima perioadă între Direcția Națională Anticorupție și o parte a serviciilor de informații românești, Vergil Chițac respinge ipoteza care, deși este evidentă, nu i-a furnizat suficiente elemente fostului amiral pentru a opina. Cât despre rolul Direcției Naționale Anticorupție, acesta a mărturisit:
„Activitatea ei, ideea de diminuare a corupției în România, este fundamentală. Pentru că nimeni nu poate să spună nicăieri că nu există corupție. Ea trebuie să fie într-o zonă tolerabilă. Este fundamentală pentru că ne vulnerabilizează. În zona în care suntem acum, repet, zona asta, gândiți-vă că cei care ne vor răul, niciodată nu vor veni cu nave, cu tancuri sau cu avioane, pentru că ar costa foarte mult. Însă prin oameni, care să fie infiltrați, și un stat nefuncțional vor dori să existe. Pentru că numai așa ei își vor putea atinge interesele pe care le au în zona asta. Deci oameni infiltrați prin care eventual să influențeze deciziile economice și politice și un stat care să nu fie un stat de drept. Lucrurile sunt extrem de limpezi, au fost spuse expresis verbis de oficiali americani. Lupta împotriva corupției trebuie să continue. Dumneavoastră trebuie să fiți bucuroși că lucrurile se fac publice și în momentul în care sunt publice, ele se pot discuta și se pot găsi soluții”.
Vergil Chițac, despre importanța DNA și tensiunile DNA – SRI
Deși apreciază activitatea DNA, Vergil Chițac susține că nu cunoaște activitatea procurorilor DNA din cadrul Serviciului Teritorial Constanța:
„La Constanța nu știu ce se întâmplă. Iar la modul general v-am spus deja, eu o apreciez extrem de utilă. De altfel, a existat un PNA, dacă vă aduceți aminte pe vremuri însă, mă rog, ea a funcționat fără rezultate. În ultimii ani, toată lumea apreciază, chiar și în rapoartele de țară pe care le primim de la Uniunea Europeană, inclusiv prin vocile oficialilor americani, că DNA are rezultate. În sfârșit, au fost aduși în fața Justiției oameni puternici, uneori chiar condamnați și cred că lucrurile vor trebui să continue. În fond, cine a greșit trebuie să răspundă pentru că, repet, corupția ne vulnerabilizează pe noi ca stat”.
Vergil Chițac și colaborarea cu serviciile de informații
Vergil Chițac a fost comandantul uneia dintre cele mai importante unități militare de pe teritoriul Dobrogei, într-o perioadă în care tensiunile în zona Mării Negre au escaladat. Este puțin probabil că, în calitatea pe care a deținut-o în acel context, între fostul comandant de unitate militară și serviciile de informații nu a existat o colaborare strânsă. Vergil Chițac precizează că au existat colaborări cu ofițeri ai Direcției Contrainformații Siguranță Militară (DCISM), dar strict legate de funcția de comandant și nu de situația geostrategică:
„Nu, nu. Deci Serviciul de Informații al Armatei, Direcția Generală de Informații a Armatei are două componente: vorbim de Direcția de Informații a Armatei și de Direcția Contrainformații Siguranță Militară. Eu am avut arondat, cât am fost comandantul Academiei, ofițeri de la DCISM cu care am colaborat, dar nicidecum cu teme legate de politică externă sau de situația geostrategică la Marea Neagră. Nu făceau parte din obiectivele mele, ca și comandant al academiei”.
Rolul serviciilor de informații în securitatea regională
Despre Vergil Chițac s-a vehiculat zvonul că ar fi ofițer activ al Serviciului de Informații Externe. În fața acestei întrebări, Vergil Chițac începe să râdă cu poftă. Și pe bună dreptate pentru că, și dacă informația ar fi veridică, el nu ar putea să recunoască:
„Domnule, ce important sunt. Nu am nicio treabă, declar public, nu am avut nicio treabă cu niciun serviciu de informații. Nu cunosc niciun om de la niciun serviciu de informații. Luați declarația asta și rostogoliți-o. Nu am avut nicio treabă cu nici un om de la serviciul de… nu cunosc niciun om, nu cunosc o persoană, de la un serviciu de informații. Așa, că îl știu pe comandorul cutare, care lucrează… de la Direcția de Contrainformații Siguranță Militară, cu care a trebuit să colaborez prin natura funcției, pentru că eu primeam informații de la ei, dar erau informații legate de unitatea mea, de Academia Navală. N-are nicio legătură. Niciuna”.
Vergil Chițac și legătura cu serviciile de informații
Și, totuși, a fi ofițer SIE nu este un lucru rău sau condamnabil:
„Ba da, în contextul politic al candidaturii, nici nu e un lucru bun. Dar de ce să vorbim despre așa ceva când el nu există?”, conchide Vergil Chițac, fostul comandant și rector al ANMB, actualul candidat liberal pentru Primăria Constanța.
Articolul face parte din Campania „CONSTANȚA CURATĂ“, un demers jurnalistic al ziarului Info Sud-Est, care își propune să facă un bilanț al oamenilor politici din Constanța, prin creionarea profilurilor politice, personale și de afaceri ale acestora.
Ne bucurăm că ne citești!
Dacă vrei să ne și susții:
