Curtea de Apel Constanța a hotărât joi menținerea sentinței prin care autoritățile din localitatea tulceană Mahmudia sunt obligate să reconstruiască digul Carasuhat, prăbușit în 2023, dar activiștii de mediu și reprezentanți ai Administrației Rezervației Biosferei „Delta Dunării” se opun măsurii, pe care o consideră un potențial „dezastru ecologic și social” în deltă, deoarece ar seca din nou o zona umedă de aproximativ 1.000 de hectare formată după ruperea digului.
- Decizia instanței, dacă ar fi pusă în aplicare, ar readuce agricultura intensivă într-o zonă care, după ruperea digului din 2023, a devenit un exemplu de dezvoltare durabilă bazată pe apă, turism și activități tradiționale”, au transmis joi reprezentanții ONG-ului de mediu World Wide Fund for Nature Romania într-un comunicat de presă.
În acest context, Bogdan Bulete, guvernatorul Deltei Dunării, a transmis într-o postare pe Facebook că, în ciuda deciziei definitive a instanței, va continua să caute soluții legale pentru a proteja “resursele acvatice vii” ale zonei care a fost inundată în 2023.
- “Ce pot să spun e că demersul început prin declararea Carasuhat ca zonă de protecție pentru resursele acvatice vii va rămâne un deziderat la care nu renunț. Cu decizia și cifrele pe masă, cu corectitudine voi iniția o discuție aici, local să vedem dacă găsim o soluție win – win și apoi să mergem mai departe cu soluțiile legale”.
Amintim că, înainte de inundațiile din 2023, o parte a terenului agricol din zona localității Mahmudia fusese deja renaturat, în urma unui proiect european, pe care reprezentanții ARBDD l-au numit un succes “impresionant”, care a contribuit semnificativ la refacerea biodiversității locale.
În urma deciziei instanței, reprezentanții WWF România au reiterat un apel pentru o soluție legată despre care susțin că ar putea împăca interesele comunității și ale agricultorilor: declararea zonei inundate – pe întreaga sa suprafață – prin Hotărâre de Guvern ca zonă de interes public major și implicit rezilierea contractelor în baza cărora se practică agricultura, cu despăgubire justă și prealabilă.
- “Această decizie ar permite despăgubirea corectă a concesionarilor agricoli și menținerea zonei în regim natural. De asemenea, această decizie este singura care are sens din punct de vedere economic, pentru că reconstruirea digului presupune costuri mai mari decât despăgubirile datorate concesionarilor. În acest moment, păstrarea zonei umede Carasuhat este singura investiție inteligentă”, susține WWF România.
În ceea ce privește argumentul economic, activiștii de mediu susțin și că zona umedă a contribuit semnificativ la dezvoltarea turismului în zonă și chiar la o revenire a localnicilor care au emigrat în ultimii ani.
- “Din 2016 până acum, numărul pensiunilor de la Mahmudia s-a triplat. Oamenii locului se întorc din țări străine și își deschid afaceri – odată cu apa, s-a întors și viața la Mahmudia”
Context
Zona Carasuhat, care aparține de localitatea Mahmudia, a fost asanată și dată spre folosință în agricultură la începutul anilor ‘80, prin decizia lui Nicolae Ceaușescu.
Situația a fost redresată parțial în perioada 2015-2016, printr-un proiect european de renaturare care a redat aproape 1.000 de hectare deltei.
- Pentru mai multe detalii, citește și “Delta câştigă 1.000 de hectare. Zona Carasuhat Mahmudia este renaturată”.
În anii care au urmat, reprezentanții ARBDD au descris procesul de renaturare drept un succes impresionant, cu beneficii notabile pentru turism și biodiversitatea zonei.
Ulterior, inundațiile din primăvara anului 2023 au dus la o extindere neintenționată a zonei umede. Zidul Carasuhat a cedat, iar apele s-au revărsat din zona renaturată într-una în care încă se aflau terenuri concesionate pentru agricultură.
În total, din 2016 până în 2023, peste 2.000 de hectare de teren agricol au
redevenit parte a deltei, iar conform unui studiu sociologic din 2023, peste 97% din populația Mahmudiei preferă zona umedă extinsă și nu doresc ca terenurile inundate în urma ruperii digului să fie secate din nou pentru a fi redate agricultorilor, susține WWF România.
În acest context, WWF România a lansat o petiție care a strâns până acum peste 10.200 de semnături, prin care îndeamnă autoritățile să găsească o soluție legală alternativă reconstruirii digului.
Solicitările WWF România au rămas aceleași și după ce judecătorii Curții de Apel Constanța au decis menținerea sentinței:
Activiștii solicită Consiliului Județean Tulcea, Administrației Biosferei Delta Dunării și Primăriei Mahmudia să se pună de acord și să înainteze autorităților naționale un acord de principiu pentru modificarea statutului terenului vizat (fosta amenajare agricolă Carasuhat), respectiv denunțarea unilaterală, motivată de un interes public superior, a contractelor de concesiune agricolă încheiate pentru terenul administrat de Consiliul Județean.
Adițional, această zonă de deltă refăcută poate să fie parte a obligației statului român la implementarea Legii Refacerii Naturii (regulament european adoptat în 2024), prin care România este obligată ca până în 2030 să renatureze 30% dintre terenurile și zonele umede degradate (Regulamentul Parlamentului European și al Consiliului, privind Restaurarea Naturii și de Modificare a Regulamentului (UE) 2022/869), potrivit sursei citate.
- Pentru mai multe detalii, citește și “Petiția pentru stoparea secării deltei refăcute de la Mahmudia și Beștepe, semnată de peste 6.500 de oameni”
Ne bucurăm că ne citești!
Dacă vrei să ne și susții:
