La mijlocul lunii august, din cauza unei furtuni puternice pe mare, peste 1.500 de turişti străini au rămas blocaţi pe insula greacă Samothraki, în apropierea portului continental Alexandroupolis, provocând un scandal mediatic în România. Inclusiv ministrul de Externe, Ramona Mănescu, a certat oficial autorităţile greceşti pentru faptul că cetăţeni români au rămas câteva zile în plus pe insulă fără să mai beneficieze de cazare, hrană gratuită şi asistenţă medicală.
Dar izolarea aici în condiţii meteorologice nefavorabile este un lucru obişnuit. Acum a fost vârful sezonului estival şi presa a preluat nemulţumirile turiştilor dar în luna decembrie 2018, după Crăciun, legăturile dintre Samothraki şi Grecia continentală au fost rupte total opt zile, fără ca vreo navă să poată acosta la ţărmurile ei.
Cotidianul „Kathimerini” a ţinut să explice motivele pentru care, de câteva ori pe an, insula Samothraki este ruptă de lume.
Este vorba despre abandonarea totală a investiţiilor în infrastructura portuară în ultimele aproape trei decenii. Ultimele lucrări de întreţinere ale portului Kamariotissa, cel mai important al insulei, datează din 1994-1995. De atunci, un şir întreg de oameni politici şi de administratori locali au promis reparaţii şi modernizări. Niciodată, însă, Autoritatea Portuară din Alexandroupolis, instituţia care administrează transporturile insulei, nu a mai alocat vreun fond.
Cea mai mare parte a bazinului portuar Kamariotissa este afectată de înnisipări şi, mai ales, de deşeurile aruncate în mare. Imagini ale fundului apei relevă o realitate cunoscută şi în România: moloz de la construcţii, aparatură electrică, obiecte sanitare, mobilier, elemente metalice şi din plastic, practic tot ce nu îi mai trebuie omului prin curte sau prin casă a fost aruncat în bazinul portului. Jurnaliştii greci spun că ar fi ca la „ruleta rusească” reuşita unui vas mare să ajungă cu bine la ţărm. La acestea se mai adaugă şi inconveniente legate de infrastructura portuară, gândită cu decenii în urmă, când Samothraki nu avea nici fluxurile de pasageri de acum şi când în porturile sale acostau doar nave mici de transport. Acum, în singurul port accesibil pentru nave mai mari, Kamariotissa, nu există siguranţă pentru feriboturile care depăşesc 110-120 metri lungime. Acestea din urmă sunt cele mai eficiente pentru a transporta autovehicule şi mulţimea de turişti care invadează insula în sezonul estival.
Celelalte porturi ale insulei Samothraki sunt mici, concepute pentru vase de pescuit de câteva persoane sau pentru nave de agrement uşoare.
Insula Samothraki, situată în Nordul Mării Egee, are o suprafaţă de 178 kilometri pătraţi şi o populaţie stabilă de aproximativ 3.000 de locuitori.
Ne bucurăm că ne citești!
Dacă vrei să ne și susții:
