Am avut ocazia să particip, la începutul lunii acesteia, într-un program internațional între studenții români şi cei norvegieni, desfăşurat în localitatea Sogndal, care a avut ca scop schimbul de idei şi experiențe, în ceea ce priveşte sustenabilitate financiară pentru cele două țări.
Situată în sud-vestul Norvegiei, Sogndal este o comună care găzduieşte peste 7.000 de locuitori. Adică, o populație ceva mai mică decât au Murfatlar sau Mihail Kogălniceanu, din Constanța. Marile atracții turistice sunt munții, atât de râvniți de către pasionații de ski, care vin să se bucure de înălțimea crestelor, în fiecare sezon.
Liniştea dăinuie în mica localitate norvegiană, unde maşinile electrice sunt în număr majoritar, față de cele alimentate cu combustibil. Vremea, aproape de fiecare dată înnorată, oferă semnele prevestitoare unei viitoare ploi de toamnă. Acest lucru nu-i împiedică pe unii dintre cetățenii din Sogndal să alerge într-un ritm constant, de dragul mişcării sau să-şi folosească bicicleta, pentru a se deplasa de la un capăt la celălalt al localității. Temperatura din această perioadă este de aproximativ 10°C, mai mică decât în România, iar un român, în mod normal, şi-ar pune geaca de iarnă, fesul pe cap şi chiar mănuşile. Norvegienii nu ar face acest lucru, considerând vremea relativ caldă, astfel că poartă haine ca de primăvară sau chiar pantaloni scurți.
Străzile sunt înguste, neîncăpătoare pentru a trece două maşini în acelaşi timp pe multe dintre aleile comunei Sogndal. De parcare, nici nu mai are rost să menționăm, pentru că o maşină parcată ar bloca aproape în întregime aleile. De remarcat este faptul că străzile sunt bine întreținute, fără gropi sau anomalii de infrastructură, cum se întâmplă în Constanța, unde din două trotuare, unul pe o parte, iar celălalt pe cealalta, nu poți trece pe niciunul din cauza lucrărilor care se amână periodic şi par să nu se finalizeze niciodată.
Songdal este într-o continuă dezvoltare, cu o economie bazată pe lanțurile hoteliere, deși vorbim de o localitate mică, cât o comună mai mare din România. Norvegienii au înțeles cum să facă turism în aproape toate anotimpurile și primesc, an de an, zeci de mii de turişti, dornici să vadă peisajele desprinse din poveşti şi renumitele fiorduri, o mândrie pentru Norvegia. Acestea s-au format acum câteva mii de ani, când văile au fost inundate de ghețari, iar adâncimea acestora poate depăşi chiar şi 1.000 de metri.
Deşi este doar o comună cu câteva mii de locuitori, Sogndal are un centru universitar, Universitatea de Vest, unde studiază aproximativ 3.000 tineri, aproape jumătate din populația totală a localității. Facilitățile pe care le oferă mediul universitar sunt diverse, menite să ajute studenții în procesul de învățare, prin tehnologie avansată comparativ cu majoritatea centrelor universitare din România.
Astfel, aceştia beneficiază de aparatură performantă din atelierul IT, de la joculețe care au la bază realitatea virtuală, echipament pentru conceperea unui podcast, până la o sală de calculatoare, unde tinerii pot mina criptomonede, folosind resursele de energie ale universității.
Mai mult, studenții pot lua masa la cantină, unde prețurile foarte accesibile pentru norvegieni încep de la 14 NOK/100 g, echivalent a 7 lei, în bani româneşti. O parte dintre tineri preferă totuși, în pofida prețurilor accesibile, să îşi aducă mâncarea de acasă, fiind o metodă și mai puțin costisitoare pentru ei.
Studenții îşi găsesc un loc şi se așază în una dintre băncile dreptunghiulare şi lungi, de culoare cafenie. Sesiunile de examene vin mai repede pentru ei decât pentru studenții români, aşa că încep să butoneze laptopurile şi să răsfoiască, de zor, cărțile din zecile de rafturi, din cele două biblioteci, plasate la etaje diferite. Toți au câte ceva de făcut, distrați de activitățile pe care le întreprind, fără să simtă trecerea timpului.
Echipa de fotbal din Sogndal poartă numele localității. Deşi se bucură de teren sintetic, o capacitate de aproximativ 5.000 locuri şi condiții care ar face geloasă chiar şi o formație din prima ligă românească, aceasta se află, însă, în cel de-al doilea eşalon din Norvegia.
Baza sportivă este amplasată într-un corp anexat Universității de Vest, datorită unei bune colaborări dintre mediul academic şi echipa de fotbal locală. Mai mult, echipele norvegiene sunt apreciate în competițiile europene datorită prezenței lor constante. FK Bodø/Glimt, campioana țării nordice de anul trecut, a ajuns până în grupele Europa League, unde s-a confruntat cu echipe ca Arsenal (Anglia), PSV (Olanda) sau FC Zürich (Elveția). Molde, liderul Norvegiei la ora actuală, cu 75 de puncte, a trecut pe lângă calificarea în Conference League, clasându-se la doar un punct, de poziția a doua, care ducea spre calificarea în următoarea etapă a competiției.
Comunele, dar şi oraşele româneşti sunt la câțiva zeci de ani distanță în trecut față de mica localitate din Norvegia cu o populație de doar 10.000 de locuitori. Nu doar corupția şi-a pus amprenta asupra regresului nostru, ca popor, ci şi nepăsarea, reaua-voință, oportunismul, lăcomia clasei politice și accesul ilegal și nestingherit al acesteia la fondurile publice ori lipsa de inițiativă și reacția anemică a societății civile, cu mici excepții, în fața abuzurilor de orice fel.
Ne bucurăm că ne citești!
Dacă vrei să ne și susții:
