Cercetătorul Metin Omer și-a lansat, marți, volumul “Emigrarea turcilor și tătarilor din România între cele Două Războaie Mondiale”, la Universitatea “Ovidius”.
Doctor în istorie și cercetător, Metin Omer a evocat o istorie detaliată a unui fenomen migratoriu de amploare, parte a unui curent ce, în cuvintele autorului, este chiar unul din motivele principale pentru creșterea semnificativă a populației turce din secolul al XX-lea până în prezent.
Evenimentul a fost moderat de conf. univ. dr. Emanuel Plopeanu, decanul Facultății de Istorie și Științe Politice din cadrul Universității Ovidius, și s-a desfășurat cu participarea lui Hakan Kırımlı, profesor la Facultatea de Relații Internaționale din cadrul Universității Bilkent din Ankara (Turcia) și membru permanent al Societății Turce de Istorie, și a lui Tuna Balkan, directorul Institutului “Yunus Emre” Constanța.
În deschiderea conferinței, după introducerea conf. univ. dr. Emanuel Plopeanu, Tuna Balkan, directorul Institutului “Yunus Emre” Constanța, a descris importanța deosebită a cărții și a subiectului pe care îl abordează, atât pentru comunitatea turco-tătară din România, cât și pentru relații bilaterale dintre Turcia și România, punând accent pe datoria primordială a instituțiilor oficiale de a încuraja răspândirea informației despre populațiile minoritare istorice.
Discuția a fost continuată de invitatul special Hakam Kirimli, profesor la Facultatea de Relații Internaționale din cadrul Universității Bilkent din Ankara, Turcia, a cărui prelegere despre emigrație și efectele sale, în care s-a folosit și de experiența personală a familiei sale, dar și despre istoria pe larg a populațiilor turce și a celei tătare în Europa, a servit prin a contextualiza informațiile oferite de carte, pornind de la originile populației tătare încă din secolul XIII, amintind de populații istorice importante și ajungând chiar până la cazul specific al comunității turco-tătare din Dobrogea, despre prigoana suverită în timpul regimului comunist român și încheind în prezent. Astfel, a fost constituit un cadru istoric lipsit de goluri pentru a dezvolta conținutul cărții lansate.
Metin Omer a preluat apoi cuvântul pentru a prezenta audienței subiectul propriu-zis al cărții. El s-a folosit în principal de documente oficiale ale autorităților timpului, articole de presă, atât turcă cât și tătară și chiar de interviuri personale pentru a construi o imagine completă a unui fenomen complex, analizat din patru perspective principale, cea a comunității turce și tătare, cea a autorităților românești, cea a autorităților turce și, în fine, perspectiva relațiilor diplomatice dintre cele două state.
În acest scop, el a descris în detaliu experiențele personale ale oamenilor care au emigrat din România în Turcia, motivațiile celor care au ales să plece, precum temerea față de pierderea identității comunitare, dar și ale celor care au optat să rămână, colaborarea care a avut loc, atât între comunitatea turco-tătară locală și autoritățile românești, cât și colaborarea dintre România și Turcia, notând că, din acest punct de vedere, procesul emigrării turco-tătarilor români a fost mult mai ușor decât în alte zone din Balcani. A ținut să descrie și contextul istoric deosebit, schimbările aduse de cele două războaie mondiale și mișcările politice din Turcia care au dus la constituirea acesteia ca o republică după Primul Război Mondial fiind catalizatori importanți ai mișcărilor de populație din această perioadă.
- Sala Polivalentă din Constanța a ajuns abia la 62% în cinci ani de la începerea lucrărilor/ Proiectul a avansat cu 16% în ultimul an și jumătate, deși trebuia finalizat în 2021 (GALERIE FOTO) - 6 decembrie 2023
- Portul Constanța, a treia cea mai mare creștere procentuală a traficului de mărfuri în rândul porturilor din UE, în 2022 - 5 decembrie 2023
- Weekend de argint pentru sportivii din Dobrogea: Elena Zaharia și Amalia Țugui, vicecampioane mondiale la tenis de masă și box - 4 decembrie 2023
