Finlanda a devenit marți membră a NATO, finalizând o schimbare istorică a politicii de securitate declanșată de invazia Rusiei în Ucraina, relatează The Guardian.
Pekka Haavisto, ministrul finlandez de externe, a finalizat procesul de aderare prin înmânarea unui document oficial secretarului de stat american Antony Blinken, la sediul NATO din Bruxelles.
Jens Stoltenberg, secretarul NATO, a folosit ocazia istorică pentru a aminti de faptul că președintele rus Vladimir Putin a citat expansiunea alianței drept una din justificările pentru invadarea Ucrainei.
“El (Putin) primește exact opusul… Finlanda, astăzi, și în curând și Suedia vor deveni membre cu drepturi depline ale alianței”, a declarat Stoltenberg la Bruxelles, citat de Al Jazeera.
Purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dimitri Peskov, a avertizat că Rusia va “urmări îndeaproape” ceea ce se va întâmpla în Finlanda, calificând extinderea NATO drept o “încălcare a securității și intereselor noastre naționale”, potrivit BBC.
Ucraina, pe de cealaltă parte, a salutat pasul făcut de țara nordică: “Finlanda a făcut alegerea corectă. NATO este, de asemenea, un obiectivcheie pentru Ucraina”, a scris pe Telegram Andrii Yermak, șeful de cabinet al președintelui Volodimir Zelenski.
Context
Decizia Finlandei și Suediei de a alege protecția conferită de alianța militară vine după o îndelungată politică de ne-aliniere. Invazia rusească asupra Ucrainei este evenimentul care a declanșat o schimbare dramatică a opiniei publice în Finlanda – în jur de 80% din populație a ajuns să fie în favoarea aderării după începerea războiului.
După această aderare în timp record, Suedia este încă blocată de opoziția Turciei și a Ungariei. Potrivit Reuters, analiștii nu se așteaptă ca Turcia să ratifice cererea Suediei decât cel mai devreme după alegerile din 14 mai din Turcia. Chiar și atunci, nu este clar ce ar putea declanșa o răzgândire a președintelui turc Tayyip Erdogan. În orice caz, se crede că Ungaria va urma exemplul Ankarei.
