Fabian Roman, țintă politică în afacerea eșuată a lui Nicolae Terzi

De câteva zile, în centrul atenției sunt, din nou, cultura și monumentele istorice din Constanța. Aceste subiecte au fost ignorate aproape complet în ultimele două decenii, atât de presa locală, cât și de oamenii politici sau edilii constănțeni.

Astăzi, cu un an înainte de alegerile locale, taberele politice se grăbesc să își scoată din cursă contracandidații, chiar dacă, oficial, niciun partid nu a anunțat numele celui pe care îl vor arunca în cursa electorală din vara anului 2016.

Afacerea „Grădinița“

Clădirea fostei Grădinițe nr. 1, de pe strada Sarmisegetuza nr. 40, a fost distrusă sistematic începând cu anul 2012.

Chiar și în momentul în care Info Sud-Est a publicat, în exclusivitate, pe 8 noiembrie 2014, articolul cu titlul „INTERES IMOBILIAR SAU INDIFERENȚĂ: DE CE a ajuns ruină o altă clădire ce a aparținut Comunității Evreiești din Constanța?” (în care era prezentată situația jalnică în care a ajuns imobilul, cronologia ultimilor ani în care clădirea s-a degradat continuu dar și un istoric a vechii proprietăți a Comunității Evreiești din Constanța), nici un politician sau edil nu a fost interesat de acest subiect – în afara reacției fostului prefect al Constanței, Claudiu Iorga Palaz, trecută complet cu vederea de presa locală, la acea vreme – și nu au existat ecouri în rândul „formatorilor de opinie“ cu privire la protejarea clădirii sau oprirea dezastrului (la vremea aceea clădirea se afla în curs de clasare drept monument istoric).

Asta pentru că, până la plecarea lui Radu Mazăre din Primăria Constanța, nimeni nu era interesat de soarta monumentelor istorice, de viitorul segmentului cultural constănțean, ori de conservarea arhitecturii clădirilor vechi.

Iată însă că, deși pare greu de crezut, și campaniile electorale au partea lor bună: intrarea în cursa pentru nominalizarea la candidatura pentru Primăria Constanţa presupune, de data aceasta, utilizarea unui discurs care să facă referinţe clare şi obligatorii la starea patrimoniului istoric din oraş şi a culturii, în general.

Iar în cazul nostru, după cum vom vedea, se pot transforma chiar în adevărate arme electorale, mai importante acum decât niciodată.

Scurtă cronologie a traseului fostei Grădinițe nr. 1

-Între anii 2005-2007 a avut loc procesul de retrocedare a clădirii către Fundația Caritatea, instituție permanentă de conservare, administrare și valorificare a patrimoniului cultural și spiritual al evreilor din România, fondată de Federația Comunităților Evreiești și de Organizația Mondială Evreiască pentru Restituirea Bunurilor.

-La scurt timp de la momentul în care Fundația Caritatea a devenit proprietara imobilului, Grădinița nr. 1 din Constanța, care își desfășura activitatea de mulți ani în această clădire, și-a oprit activitatea.

-Pe 31 decembrie 2009, imobilul a fost scos la vânzare de Fundația Caritatea, termenul limită de primire a ofertelor fiind 30 noiembrie 2014.

-În vara lui 2012 apare un promitent cumpărător.

-În iarna 2012-2013 începe distrugerea imobilului: au fost furate gardul, ușile, ferestrele, parchetul și tot ceea ce se afla în clădire. Tavanul și o bună bucată din zidărie s-au prăbuşit şi în momentul de faţă au rămas în picioare doar câteva din zidurile exterioare. Superba clădire a fost adusă rapid la stadiul de ruină. La acel moment, nici presa, nici alte instituţii abilitate nu au reacţionat faţă de devastarea unei clădiri importante pentru istoria oraşului.

-În acel moment, reprezentanții Direcției Județene de Cultură din Constanța se autosesizează și încep procesul de clasare a clădirii, trecând imobilul în regim de un an de protecție, perioadă în care clădirea nu mai poate fi desființată sau dărâmată, iar promitentul cumpărător renunță la clădire.

-După ce clădirea de pe Sarmisegetuza nr. 40 a fost distrusă în proporție de 80%, pe data de 5 noiembrie 2014, Direcția Județeană de Cultură din Constanța primește solicitarea de exercitare a dreptului de preempțiune în ceea ce privește imobilul, semn că Fundația Caritatea a găsit cumpărător și urmează perfectarea actelor de vânzare-cumpărare. La acel moment, Info Sud Est a semnalat starea imobilului, distrus şi vandalizat în cea mai mare parte.

-Pe data de 22 decembrie 2014 se semnează contractul de vânzare-cumpărare dintre Fundația Caritatea și soții Greta-Elena și Iustin-Fabian Roman (consilier municipal al PDL), prin care cei din urmă devin proprietarii clădirii.

-Soții Roman solicită aviz de construire a unui imobil P+4 pe terenul fostei Grădinițe nr. 1.

De la Terzi la Roman

Mergând pe firul evenimentelor, este foarte clar faptul că această clădire a fost distrusă începând cu anul 2012, acest lucru fiind confirmat și de reprezentanții Direcției Județene pentru Cultură, care ne-au declarat: „Distrugerile au început în iarna 2012-2013, fiind o distrugere patronată. Cineva a autorizat tacit această distrugere, care s-a produs la lumina zilei. Vecinii au povestit că au vrut să anunțe poliția dar cineva i-a oprit. Persoana care a dorit să o cumpere a patronat distrugerea, fiindcă dorea să o demoleze. Noi am început procedura de clasare la finalul anului trecut, dar durează. Povestea este mai lungă“, au declarat reprezentanții Direcției Județene pentru Cultură din Constanța în noiembrie 2014, fără a preciza cine era acel promitent cumpărător care patrona distrugerile.

Și mai frapant este faptul că Fundația Caritatea, proprietarul clădirii la acea vreme, nu s-a arătat deloc deranjată de ruinarea clădirii și, mai ales, nu a depus nici o plângere la poliție pentru a denunța distrugerile.

Ulterior, reprezentanții DJC au declarat că procesul de clasare a fost oprit din cauza lipsei fondurilor necesare. Mai exact, Direcția Județeană de Cultură Constanța, reprezentanta în teritoriu a Ministerului Culturii, nu a dispus de bani pentru a angaja un expert a cărui analiză ar fi putut salva clădirea, prin clasarea acesteia ca monument istoric.

După ce consilierul municipal Iustin Fabian Roman a cumpărat clădirea, acesta a fost acuzat de distrugerea imobilului deși, conform actului de vânzare-cumpărare, tranzacția a fost efectuată pe 22 decembrie 2014, adică la doi ani după momentul distrugerii clădirii. Starea dezastruoasă a imobilului a fost semnalată de o bună parte din presa locală şi de lideri de opinie doar de câteva zile. În toamna anului trecut, când Info Sud Est a publicat un reportaj pe această temă, se poate vedea clar că starea de degradare era asemănătoare celei de acum. Distrugerea premeditată a început înainte de cumpărarea clădirii de către consilierul local.

În urma declarațiilor reprezentanților DJC, conform cărora promitentul cumpărător din 2012 a patronat distrugerea clădirii și coroborate cu declarațiile vecinilor de pe strada Sarmisegetuza, care ne-au spus că îl vedeau frecvent în zonă pe Nicolae Terzi, l-am contactat telefonic pe omul de afaceri constănțean, cunoscut mai ales ca fiind proprietarul restaurantului Terasa Colonadelor și a Hotelului Ten, dar și ca un apropiat de seamă al PSD Constanța. Acesta ne-a declarat: „Da, eu am dat un avans în 2012 pentru clădirea de pe Sarmisegetuza 40, dar apoi nu am mai cumpărat-o, fiindcă (clădirea, n.red.) avea niște probleme“.

Coroborând toate declarațiile și informațiile, se pare că Nicolae Terzi este cel care a patronat distrugerile în urma cărora din fosta Grădiniță nr. 1 au rămas doar câteva ziduri. De reținut este că a existat un singur promitent cumpărător al clădirii, în anul 2012, iar Nicolae Terzi a recunoscut faptul că el a intenționat să cumpere clădirea exact în același an.

Astăzi, din perspectivă socio-culturală, „afacerea-grădinița” (unul dintre puținele bussines-uri eșuate ale omului de afaceri constănțean) s-a încheiat cu un bilanț trist: distrugerea unei clădiri cu o valoare istorică și arhitecturală inestimabilă.

Pe de altă parte, din perspectivă politică, „afacerea-grădinița” a picat la fix în lupta electorală dintre „iubitorul de cultură” şi aliaţii lui din societatea civilă şi mass-media locale și posibilii candidați ai Dreptei. Astfel, Iustin Fabian Roman a fost pus la zid și arătat cu degetul pentru distrugerea clădirii, însă fără ca nimeni să-l întrebe când a cumpărat imobilul și dacă el se face vinovat de ruinarea unei clădiri simbol pentru constănțeni.

Contactat telefonic de jurnaliștii Info Sud-Est, Roman a declarat următoarele: „În posesia terenului am intrat în decembrie anul trecut. Clădirea este la nivel de ruină. Eu mă lupt de o lună jumătate să păstrez fațadele. Este total greșit că am cumpărat terenul în 2012. Nu mai există decât două fațade în picioare. Pentru aceste fațade am și cumpărat terenul. Pentru a le reabilita și, bineînțeles, pentru a construi în spate un imobil. Vreau să fac un imobil P+4, un imobil de locuințe colective. Prin PUZ se analizează ridicarea limitei de construcție, de la P+2 la P+4. Dar cu păstrarea fațadelor. Fațadele vor rămâne cum au rămas fațadele și în București, și în Londra, și în Paris. Se dezvoltă clădirea în spatele fațadelor. Eu vreau ca aceste două fațade, în care mi-am petrecut copilăria la grădiniță, să rămână pe poziții. Cu siguranță clădirea va intra în liniile arhitecturale ale fațadelor rămase“, a precizat consilierul municipal.

Și mai interesant este faptul că, lipit de clădirea de pe Sarmisegetuza 40, a fost construit un alt imobil gigant care nu deranjează pe nimeni din câte se pare, din moment ce niciun iubitor de cultură din presă, mediul politic sau administrația locală nu s-a revoltat. Explicația dublei măsuri este simplă: imobilul de lângă aparține unui apropiat al găștii care vrea, prin interpuși, să păstreze frâiele Constanței.

Mai exact, în data de 12.02.2014 a fost eliberată autorizația de construire imobil D+P+2-3 etaje+terasă circulabilă (locuințe colective). Beneficiarul investiției este nimeni altul decât Caraivan Octavian, asociat în firma Blue Bike Development SRL. Numele lui Octavian Caraivan este legat de Dosarul „Retrocedărilor“ din Mamaia, în care este acuzat primarul Constanței, conform www.ziuaconstanta.ro. Dat fiind faptul că și acest imobil se afla în zona de protecție a sitului urban, reprezentanții DJC ne-au declarat că au fost eliberate avizele pentru demolarea construcției existente și pentru construirea noului imobil de către Caraivan Octavian.

Astfel, revenind la ruinarea unei clădiri istorice cu o valoare arhitecturală deosebită, dar care a intrat în anonimat în ultimii ani, aceasta a devenit virală doar în momentul în care un politician local din opoziție a achiziționat-o, transformându-se astfel în cel mai eficient și „la modă” glonț politic al taberelor rivale.

Poate dacă jurnaliștii, administrația locală, societatea civilă, DJC, Fundația Caritatea și Comunitatea Evreilor din Constanța erau mai atenți în momentul în care a început distrugerea asistată a clădirii și cereau la unison, vehement, protejarea imobilului, astăzi, cel mai probabil, nu mai vorbeam doar de două fațade care pot fi conservate, ci de o clădire de patrimoniu, superb renovată.

În loc de concluzii

1. Din anul 2012 și până astăzi, nimeni nu s-a interesat de clădirea de pe Sarmisegetuza 40, deși aceasta intrase într-un proces alert de degradare.

2. Nimeni nu a făcut vreo plângere la Poliție pentru furturile și distrugerile organizate din interiorul fostei grădinițe.

3. O clădire cu o inestimabilă valoare istorică și arhitecturală s-a transformat într-un instrument eficient în lupta politică ce precede campania și alegerile din 2016.

4. Iustin Fabian Roman, consilier municipal al PNL (din fostul PDL) și actual proprietar al imobilului, dorește să construiască un imobil P+4, cerând ridicarea nivelului de înălțime al zonei.

Legal, Iustin Fabian Roman nu este constrâns în nici un fel să păstreze nici măcar fațadele rămase în picioare, DJC renunțând la clasarea acestei clădiri din cauza lipsei fondurilor.

Moral, consilierul PNL are obligația ca, prin deciziile pe care le va lua în privința acestei clădiri, să acorde constănțenilor și istoriei Constanței respectul cuvenit, mai ales în condițiile în care despre Roman se vorbește că ar fi un potențial candidat la Primăria Constanța.

Mai ales în actualul context creat de contracandidații săi prin declanșarea scandalului „afacerea-grădinița”, Roman este obligat, chiar dacă nu de lege, să pună în valoare cum se cuvine tot ce a mai rămas din clădire. Asta dacă nu vrea să își ia adio de la orice șansă de a intra măcar în cursa electorală.

Pentru că liberalii sunt primii care îi așteaptă la colț pe foștii pedeliști.