Serviete, camioane și containere de transport: acestea au fost instrumentele aparent banale care au pregătit terenul pentru atacurile Israelului asupra Iranului de mijlocul lunii iunie, conform jurnaliștilor Wall Street Journal care au vorbit cu surse anonime din cadrul Mossad.
În ultimele săptămâni, ideea preferată a presei internaționale este că regulile războiului modern au fost “rescrise” cu ajutorul dronelor. Adevărul este că această tehnologie joacă de ceva vreme un rol important în conflictele militare de pe întreaga planetă, uneori în operațiuni îndrăznețe împotriva unui stat agresor, alteori pentru masacrarea și terorizarea civililor.
În vreme ce comunitatea internațională trage tot mai multe semnale de alarmă cu privire la amenințările nucleare venite din toate părțile, comunități întregi trăiesc deja trauma războiului modern, cauzată de arme mult mai “umile” decât focoasele nucleare sau rachete intercontinentale și care trebuie abordată, pe măsură ce dronele devin un element tot mai important al conflagrațiilor militare și un tip de conținut aproape de a fi normalizat pe internet.
De la „Spiderweb” la „Rising Lion„
Prima fază a operațiunii “Rising Lion” s-a bazat pe arme introduse în Iran de-a lungul mai multor luni și pe o bază de lansare de drone construită de agenții israelieni chiar în interiorul Iranului, folosite pentru a distruge capacitatea de apărare antiaeriană iraniană înainte ca Forțele Aeriene ale Israelului să efectueze peste 100 de lovituri cu peste 200 de aeronave, potrivit unei analize CNN.
La mai puțin de două săptămâni după ce Ucraina a șocat întreaga lume cu operațiunea “Spiderweb”, despre care se crede că a scos din funcțiune peste o treime din transportoarele de rachete de croazieră ale Rusiei, prima fază a atacului lansat de Israel împotriva Iranului pare să fi urmărit același tipar, după cum punctează Center For European Policy Analysis: au folosit operatori infiltrați de-a lungul mai multor luni în teritoriul inamic pentru a distruge ținte de mare valoare cu arme simple și ieftine, prin comparație.
În mod natural, dezbaterile din jurul conflictului Israel-Iran se concentrează pe amenințarea nucleară invocată de guvernul lui Benjamin Netanyahu. Israelul și-a motivat atacul cu ideea că că luptă pentru “întreaga lume liberă” prin încercarea de a neutraliza capacitățile nucleare ale Iranului, iar unii experți în domeniu au avertizat deja că un asemenea conflict ar putea accelera cursa înarmării atomice la nivel mondial. Între timp, rețelele sociale nu dus lipsă în ultimele săptămâni de meme-uri și postări virale despre izbucnirea celui de Al Treilea Război Mondial și anihilarea nucleară – unele dintre ele umoristice, în vreme ce altele dau chiar în alarmism.
@europa5791 POV: when I woke up #foryou #ww3 #worldwar #nuke #nuclear #USA #russia #world #israel ♬ My Way – 2008 Remastered – Frank Sinatra
@griego what is happening 😭 #ww3 #ww3memes #ww2 #ww1 #viral #fyp #trendy #foryoupage #foryourpage #america🇺🇸 #blowthisup #xyzbca #greece #2rquoise ♬ оригинальный звук – z3nt1xy
@pfpz #fyp ♬ оригинальный звук – орибатида завиральный
Dar operațiunea “Rising Lion” este și cea mai recentă dovadă a faptului că războiul modern nu înseamnă doar bombe atomice, avioane de sute de milioane de dolari și rachete hipersonice. Viitorul tehnologiei militare include și arme ieftine, ușor de produs în masă și pe cât de eficiente, pe atât de înspăimântătoare: dronele.
Război nou, reguli noi
După distrugerea unor bombardiere de miliarde de dolari într-o singură zi, istoricul militar Max Boot a remarcat într-un articol de opinie pentru The Washington Post că Ucraina “a rescris regulile războiului”, frază care a fost preluată în mai toată presa internațională. Dar oricine a urmărit îndeaproape invazia Rusiei în Ucraina probabil suspecta de ceva vreme că regulile s-au schimbat deja, chiar sub ochii noștri.
Dronele Shahed folosite intens de Rusia (invenție iraniană, a propos) care mai fac din când în când o vizită de scurtă durată în România sunt doar un aspect al acestei situații: Înainte de Spiderweb, dronele navale au fost arma secretă cu care Ucraina a umilit forțele rusești în Marea Neagră.
În total, Ucraina a produs peste un milion de drone în 2024, iar până la începutul lui 2025 au reprezentat ”60% până la 70% din pagubele și distrugerile provocate echipamentelor rusești în război”, conform unei analize Bloomberg. În acest context, nu este de mirare că autoritățile ucrainene vor să producă peste 4 milioane de drone până la finalul lui 2025, sau că Rusia încearcă disperat să țină pasul.
Iar în paralel, ambele tabere au umplut internetul cu filmări de o calitate terifiant de ridicată a acestor drone în acțiune.
Din Africa până în Myanmar
În prezent, majoritatea oamenilor au văzut probabil videoclipuri înspăimântătoare care arată cum sunt folosite dronele în conflictul din Ucraina, fie că e vorba de versiunile cenzurate prezentate de presă și surse oficiale sau variantele premium care circulă pe canale sinistre de Telegram sau pe Reddit, X și alte rețele sociale. Cui îi mai trebuie dark web-ul în secolul XXI?
Dar exemplul Ucrainei nu este unul izolat. Majoritatea conflictelor militare moderne, deși mai puțin mediatizate, includ folosirea de drone, într-un fel sau altul:
Al doilea război din Nagorno-Karabah: După decenii de tensiune, Azerbaidjanul a lansat o ofensivă masivă în Nagorno-Karabah, o regiune muntoasă a Azerbaidjanului care era de facto controlată de separatiști armeni, susținuți de Armenia și Rusia. Conflictul de 44 de zile, care a dus la moartea a peste 7.000 de militari și civili s-a soldat cu o pace mediată de Rusia, dar nu înainte ca forțele azere să cucerească mare parte din regiune. O analiză realizată de Military Strategy Magazine a arătat că dronele, pe care forțele azere le-au folosit din plin, au fost un factor important în această victorie: Aproape jumătate din echipamentul militar armean (tancuri, unități de artilerie etc) distruse în cursul războiului au căzut pradă dronelor.
Războiul civil din Siria: Izbucnit în 2011 după ce proteste pașnice pentru democrație au fost înăbușite violent de regimul lui Bashar al-Assad, conflictul a fost caracterizat de folosirea dronelor, în special în ultimele luni ale războiului – pe de o parte, în 2024, forțele regimului aliat cu Rusia și Iran au folosit drone pentru a teroriza civilii din zonele controlate de grupările rebele, unele susținute de Statele Unite și Turcia. Cu toate acestea, rebelii s-au adoptat rapid și au început să folosească drone avansate, produse local, care au jucat un rol important în ofensiva finală care a dus la prăbușirea regimului Assad la finalul lui 2024, conform Global Network on Extremism and Technology.
Guvernul Etiopiei a început să folosească drone în 2020 într-o serie de conflicte interne sângeroase în care și-au pierdut viețile sute de mii de oameni, majoritatea civili. Dronele cumpărate din China, Iran, Emiratele Arabe Unite și Turcia au devastat comunități întregi în regiunile Tigray, Oromia and Amhara, amintește European Council on Foreign Relations.
Războiul civil din Sudan, care a izbucnit în 2023, este o luptă pentru putere între armata Sudanului și Forțele de Susținere Rapidă, o grupare paramilitară. Ambele părți ale conflictului care a ucis peste 150.000 de oameni în doi ani, considerat de ONU cea mare criză umanitară din lume, sunt aprovizionate cu drone de către Rusia, Iran și Emiratele Arabe Unite, care sunt interesate de poziția strategică importantă a Sudanului, în special accesul la Marea Roșie, arată o analiză realizată de Critical Threats.
Myanmar, pe de altă parte, este un exemplu în care dronele sunt produse local: numeroasele grupări rebele care luptă din 2021 împotriva juntei militare susținute de Rusia și China au atras atenția comunității internaționale când au început să își construiască propriile drone, construite cu piese comandate din China și informații învățate pe internet, care le-au conferit o serie de victorii importante. Mai recent, însă, forțele juntei s-au adaptat și au început să folosească drone mai avansate, importate din Rusia și China.
Cum ne schimbă războiul
Ceea ce au arătat conflictele din ultimii ani (în afară de faptul că mai toate crizele umanitare din secolul XXI duc spre Rusia și Iran) este că nu doar războiul se schimbă, ci și modul în care îl percepem. Acum, nici măcar nu trebuie să depui un efort considerabil dacă vrei să vezi imagini capturate de soldați și drone pe frontul din Ucraina – soldați răniți vânați în tranșee de drone kamikaze, grupuri de civili spulberate aproape fără să realizeze ce s-a întâmplat, toate sunt la câteva click-uri distanță.
Impactul umanitar al folosirii acestor arme a început să fie cercetat în ultimii ani, la fel ca efectele groaznice asupra sănătății mintale a operatorilor de drone și chiar a comunităților afectate: În 2012, Metin Başoğlu, fondator și fost șef al Secției de Studii asupra Traumatismelor la Institutul de Psihiatrie, Psihologie și Neuroștiințe al King’s College London, a înaintat ideea că folosirea dronelor în teatre de război poate fi considerată o formă de tortură colectivă.
În perspectiva sa, folosirea dronelor se remarcă printre tacticile militare moderne prin faptul că include “elemente puternice de imprevizibilitate și incontrolabilitate care conduc la un mediu de „șoc inevitabil”, iar dezbaterile despre moralitatea și legalitatea folosirii dronelor trebuie să țină cont de aceste efecte.
Mai recent, în 2024, Muzeul Imperial al Războiului, din Londra, a inclus în una din expozițiile sale filmul “Beware blue skies”, care explorează efectele folosirii dronelor din ambele perspective: atât a pilotului, cât și a unei potențiale victime.
Este, probabil, o experiență care ne-ar prii tuturor, după ani de zile în care ne-am obișnuit să asistăm la tragedii aproape inimaginabile din confortul caselor noastre cu o curiozitate aproape morbidă. Acum că dronele devin o parte consacrată a noului “regulament al războiului”, cine poate spune ne va duce această curiozitate?
Ne bucurăm că ne citești!
Dacă vrei să ne și susții:
