Digitalizare cu șină: Doar 20% din proiectele de mobilare și digitalizare a școlilor din România cu 1 miliard de euro din PNRR sunt finalizate la termen

Doar 20% din proiectele de mobilare și digitalizare a școlilor din România, cu 1 miliard de euro din PNRR, sunt finalizate la termen, arată o investigație Info Sud-Est (ISE). 

Statul român are nevoie de cel puțin 3 ani să cumpere calculatoare, imprimante și table interactive, arată documentarea reporterilor, întinsă pe trei luni de zile în care focusul a fost în mediul rural din Dobrogea, acolo unde există localități cu abandon școlar foarte ridicat. 

În județul Tulcea, spre exemplu, doar 11% din localitățile din mediul rural au reușit să implementeze la timp proiectele de achiziție de echipamente pentru digitalizarea grădinițelor, școlilor sau liceelor.  

Care este explicația?

Ministerul Educației susține că principalele cauze ale prelungirii proiectelor au fost lipsa anumitor produse de pe piață, dar și numărul foarte mare de beneficiari care au lansat proceduri de achiziție în același timp. 

Așa se explică și cum mai multe firme identificate în timpul documentării și-au schimbat codurile CAEN de activitate pentru a se reprofila de la turism sau construcții la livrare de echipamente și mobilier pentru digitalizarea instituțiilor de învățământ. 

În paralel, în cea mai vulnerabilă comună din Dobrogea din punct de vedere al gradului de alfabetizare și sărăcie, cu peste 60% populație de romi turci, implementarea eficientă și la timp a proiectului a reușit să readucă elevii la școală și în grădinițe, iar cel mai probabil rata de abandon va începe să scadă, spun dascălii din localitate.

Șansa de un miliard de euro

„Este o șansă unică pentru România, pentru a schimba fața educației românești”, declara Ligia Deca, ministru al Educației în decembrie 2022, momentul lansării apelului competitiv de proiecte pentru dotarea cu mobilier, materiale didactice și echipamente digitale a școlilor din România, care depășea 1 miliard de euro. 

Țara noastră își asumase în fața Uniunii Europene, prin Planul Național de Redresare și Reziliență, să echipeze 5.200 de laboratoare de informatică, să doteze cu echipamente IT pentru digitalizarea resurselor de învățare 3.600 de școli sau să aducă mobilier nou în 75.000 de săli de clasă.

La aproape trei ani de la lansarea apelului, o anchetă Info Sud-Est arată că doar 20% din cele aproximativ 2.500 de proiecte contractate la nivel național au fost finalizate, deși termenul limită inițial era decembrie 2024. Pentru ca România să își poată respecta jaloanele și țintele asumate în PNRR, termenul a fost prelungit, până la finalul anului 2025. 

Cu toate acestea, ancheta Info Sud-Est arată că în iunie 2025, multe dintre aceste proiecte încă bat pasul pe loc.

Într-o intervenție pentru Edupedu.ro de miercuri, ministrul Educației, Daniel David, a vorbit chiar despre riscul României de a pierde 1,7 miliarde de euro alocate pentru acest domeniu dacă nu ar fi fost inițiată o renegociere a planului. 

• AICI poți vedea harta cu toate proiectele din țară pentru mobilare și digitalizare a școlilor

Calendarul neputinței – 3 ani pentru a cumpăra calculatoare, imprimante și table interactive

– decembrie 2022 – lansare apel competitiv de proiecte
– aprilie 2023 – termen de depunere a proiectelor
– mai 2023 – ministerul a anunțat lista cu proiectele acceptate
– iulie 2023 – începe procesul de contractare și sesiunile de informare pentru beneficiari
– decembrie 2024 – primul termen limită pentru implementarea proiectelor se scurge
– mai 2025 – Direcția Generală pentru Implementarea PNRR prelungește termenul de implementare până la 31 decembrie 2025
– iunie 2025 – doar 20% din proiectele contractate sunt finalizate

Eșecul de etapă al digitalizării școlilor din România

Dar doar în 20% din cazuri proiectele au fost finalizate iar elevii se pot bucura de echipamente. 

Asigurarea transformării digitale a școlilor și încurajarea participării la educație și reducerea riscului de abandon școlar au fost amânate în cazul celorlalte proiecte, deși vorbim doar despre achiziția de echipamente și nu de proiecte complexe.

România

Din cele 2529 de proiecte contractate, 511 au fost finalizate integral, iar 1159 au o rată de absorbție de peste 80%. 

Județul Constanța

Din cele 63 de proiecte contractate, 17 au fost finalizate integral, iar 41 au o rată de absorbție de peste 80%.

Județul Tulcea

Din cele 45 de proiecte contractate, 5 au fost finalizate integral, iar 19 au o rată de absorbție de peste 80%

Informații furnizate de UEFISCDI la 19 iunie 2025, la solicitarea Info Sud-Est

În județul Tulcea, doar 5 din cele 45 de proiecte, adică aproximativ 11%, erau finalizate în iunie 2025, la doi ani și jumătate distanță de la lansarea apelului. 

În mai 2025, Direcția Generală pentru Implementarea PNRR prelungea termenul de implementare al proiectelor până în decembrie 2025, și motiva: 

• “Din cauza unor situații obiective care ar putea conduce la imposibilitatea atingerii jaloanelor și țintelor asumate contractual de beneficiarii apelurilor”.

Întrebați de această situație, reprezentanții Unității Executive pentru Finanțarea Învățământului Superior, a Cercetării, Dezvoltării și Inovării (UEFISCDI), instituție din cadrul Ministerului Educației care coordonează acest proiect, au declarat:

• “La solicitarea beneficiarilor, Ministerul Educației și Cercetării, în linie cu inițiativele la nivel național, a făcut demersurile necesare pentru prelungirea implementării proiectelor. Justificările trimise de către beneficiari pentru prelungirea implementării investițiilor din apel au fost atât dificultățile în respectarea termenelor de livrare datorită lipsei unor produse din piață sau numărul foarte mare de beneficiari care au lansat proceduri în același timp, cât și necesitatea reluării unor proceduri de achiziții datorită neprezentării ofertanților sau existența unor contestații privind procedurile de achiziții”.

Dobromir, unde tehnologia aduce înapoi copiii, la școală

Există însă și o surpriză în Dobrogea: În Dobromir, o localitate de la capătul Constanței, peste drum de Bulgaria, cu 6 sate și puțin peste 3000 de locuitori din care jumătate au sub 19 ani, iar aproximativ 900 sunt elevi. Sau ar trebui să fie. 

Dobromir este cea mai vulnerabilă comunitate din Dobrogea din punct de vedere al gradului de alfabetizare și sărăcie, cu peste 60% din populație de romi turci și un grad de abandon școlar foarte ridicat. 

Faptul că nu cunosc limba română, nu știu să scrie și să citească îi vulnerabilizează pe copiii din Dobromir care riscă astfel să rămână izolați în comunitatea de la granița cu Bulgaria. 

Însă copiii pare că sunt bine acum și au o șansă la educație. Întâlnirea dintre tehnologie, ONG-uri și dedicarea educatorilor, învățătorilor și profesorilor din localitate a spart bariere și strânge primele rezultate: Copiii încep să revină la școală pentru că acum pare atractivă.

Cu table inteligente pe care scriu și șterg virtual, YouTube, Google și căști VR, copiii se simt mai aproape de ludic decât de școala anostă și lecțiile teoretizate. 

Dar cum au reușit cadrele didactice să facă saltul de la predatul clasic, din manuale, cărți și fișe de conspect la touchscreen și infrastructură digitală?

Cu multă răbdare din partea dascălilor, cu investițiile în digitalizare și cu ajutorul esențial al ONG-urilor de profil, cum ar fi Teach for Romania, ne spune Elena Făcălău, directorul adjunct al Școlii Profesionale ”Radu Prișcu” din localitate, care ar urma să devină, din nou, liceu. 

Elena Făcălău este educatoare și a urmat cursuri de pedagogie digitală pentru a face saltul tehnologic necesar pentru a ține pasul cu nevoile copiilor de azi. Spune că tablele inteligente cumpărate prin PNRR nu le ridică problemele cadrelor didactice, sunt asemenea unor telefoane.

Au învățat să lucreze și cu Gemini, un program de inteligență artificială care îi ajută să construiască lecții practice, atractive pentru elevi și adaptate la tehnicile moderne de predare a cunoștințelor și informațiilor noi. 

În contribuția la ”reinventarea” modului de predare, directoarea adjunctă a subliniat rolul pe care l-au jucat fosta directoare a liceului, profesoara Georgiana Frățilă, și rolul pe care îl joacă acum profesoara Alina Maria Cîrneală, actuala directoare a școlii profesionale din localitate, unde elevii beneficiază de echipamente pentru laboratoarele de meserii cumpărate tot cu fonduri din PNRR. 

Rămâne însă problema părinților, care trebuie convinși că, dincolo de tradiții și cutume, copiii trebuie să meargă la școală, să învețe să scrie și să citească, să-și clădească un viitor și un destin care să le aparțină. 

Este unul dintre cele mai mari obstacole în încercarea cadrelor didactice de a-i aduce pe copiii înapoi la școală, spun dascălii din Dobromir care, ajutați de ONG-uri de profil și de investițiile în infrastructura școlară digitală, s-au reinventat și sunt optimiști că puștii din comunitate văd acum școala cu alți ochi: atractivă. 

În mai 2024, Primăria Dobromir a semnat contractele pentru dotarea unui liceu, trei școli și cinci grădinițe cu mobilier, materiale didactice, și echipamente digitale: calculatoare, table interactive, imprimante sau ochelari VR.

În total, 400.000 de euro investiți din PNRR. Echipamentele au ajuns în clase, iar copiii au început să revină la școală. 

”Am văzut un mare angajament în cancelarie, o dorință reală”

Gabriela Dima, coordonator al pilonului de școli strategice în „Teach for Romania” și biroul regional Teach din Moldova, a declarat pentru ISE că în cazul Dobromir a contat semnificativ și implicarea și dorința dascălilor de a-i susține pe copii să se întoarcă la școală: 

”Generația nouă e mult mai conectată la zona digitală și actul de învățare este mult mai atractiv. Pe lângă o școală renovată, înseamnă un mediu mai plăcut. Contează cum arată, contează calitatea interacțiunii.

Tehnologia este utilă și îi ajută pe copii, am văzut că profesorii folosesc aceste resurse în partea de predare. 

În lucrul cu profesorii îi încurajăm foarte mult să caute modalități de predare cât mai interactive, așa cum arată vizitele la clasă pe care le facem oamenii folosesc toate resursele pe care le au pentru a fi cât mai atractiv.

Plecând de la niște evaluări inițiale ale copiilor (…) se văd rezultatele la final de an, atât pe zona de progres, cât și în ceea ce percep ei (…) cât de mult simt că profesorul ”mă vede, îi pasă de mine”, sunt progrese pe toate liniile.

Școlile din Dobromir sunt într-o direcție bună. Dobromir este o comunitate provocatoare. 

Am văzut un mare angajament din partea cancelariei, o dorință reală. Nu a fost un an ușor pentru cancelaria din Dobromir și pentru comunitate din multe puncte de vedere, au trecut prin multe schimbări. Cu toate acestea, ce am văzut noi a fost că angajamentul cadrelor didactice este real și indiferent cât de provocator a fost, cât de multe schimbări au avut loc au rămas pentru că au crezut, au avut motivația asta ”hai să facem ceva diferit pentru copii”. 

Au activități care sunt similare cu ceea ce înseamnă o șansa a doua. Activități de alfabetizare pentru părinți. Dacă facem un spațiu de joacă, spre exemplu, el este gândit ca să rămână deschis, astfel încât să fie o oportunitate pentru copiii din școală, din comunitate, să vină să se joace, dar să vadă că e ok la școală. Chiar dacă inițial vin doar să se joace.

Orice faci, dacă închizi, pui lacătul, nu te ajută cu nimic”.

Firme care s-au convertit sau companii înființate în buza PNRR

• De la bărci la calculatoare

În decembrie 2024, compania Eco Delta Lotca SRL câștiga patru contracte de la Primăria Gârliciu (Constanța). Pentru aproximativ 160.000 de euro urma să doteze o școală și o grădiniță din comuna constănțeană cu echipamente digitale, mobilier, să asigure dotări pentru o sală de sport și să înființeze mai multe cabinete școlare și laboratoare.

Firma cu sediul într-un apartament din Tulcea a fost înființată în 2018 de Petre Gabriel Carașca și, timp de șase ani, s-a ocupat de activități recreative și distractive. Mai exact, a plimbat turiști cu barca în Delta Dunării.

Compania a avut în ultimii doi ani, în medie, câte un angajat, și o cifră de afaceri de 34.000 de euro în 2024.

Petre Gabriel Carașca, care în prezent este administratorul companiei, mai deține o firmă în același domeniu – Eco Delta Trip – fără angajați și cu 1.500 de euro cifră de afaceri în 2024. 

Prin decizia firmei din 4 aprilie 2024 (apărută în Monitorul Oficial din 28 mai 2024), Eco Delta Lotca își adăuga la obiectele secundare de activitate, printre altele, și comerțul cu mobilă și cu calculatoare.

Firma s-a înscris în platforma de achiziții publice pe 16 aprilie, iar pe 17 aprilie a depus oferta pentru licitația lansată de Primăria Gârliciu, pe care a și câștigat-o la finalul anului. 

O altă companie, a cărei ofertă a fost respinsă, a contestat la Consiliul Național pentru Soluționarea Contestațiilor (CNSC) licitația, motivând printre altele și că Eco Delta Lotca nu are experiență, iar suma câștigată, de 810.000 RON, fără TVA, este „o sumă care echivalează cu cifra de afaceri a respectivei societăți pe ultimii 4 ani”.

CNSC a admis reevaluarea ofertei companiei care a contestat, însă a respins criticile aduse la adresa companiei Eco Delta Lotca, motivând: 

„- câștigarea mai multor loturi de către un ofertant sau faptul că propunerea financiară a acestui ofertant este echivalentă cu cifra sa de afaceri, nu au relevanță în cauză;

– se apreciază că data înregistrării în SEAP a operatorului economic și experiența sa nu sunt factori relevanți care influențează decizia de adjudecare a contractului”.

Compania Eco Delta Lotca a mai câștigat ulterior trei contracte, în valoare de aproximativ 240.000 de euro, pentru materiale didactice, mobilier și echipamente TIC cu primăriile Eforie (Constanța), Măcin (Tulcea) și Botoroaga (Teleorman).

Despre contractele de la Gârliciu, administratorul companiei a declarat pentru ISE că proiectul a fost finalizat și că au fost livrate toate produsele: 

„S-au finalizat, e totul în ordine, au fost duse toate produsele, totul este încheiat acolo. Doar am diversificat activitatea, este în continuare și cea cu ambarcațiunile. Suntem doi oameni. Eu și cu încă un angajat. Practic este intermediere, nu este nimic deosebit, nu este producție la mijloc. E o oportunitate, s-a diversifcat practic activitatea firmei. A apărut după ce au început proiectele pe PNRR. Se puteau înființa firme noi. Dar am ales să funcționăm pe o firmă care era deja existentă. La noi au fost câteva contracte, nu e nimic deosebit, nimic suspect ca să zic așa”, a declarat pentru Info Sud-Est Gabriel Carașca, administratorul companiei Eco Delta Lotca. 

• De la muzică bisericească și construcții, la laptopuri și băncuțe

În 2023, tot comuna Gârliciu semna un contract de 2,4 milioane de lei pentru renovarea Căminului Cultural cu societățile LCS Ideal Top Construct și Cybersofconstruct.

Compania Cybersofconstruct a fost fondată cu un an înainte, în Valu lui Traian, de soții Oana-Daniela Dumitru și Ion-Iulian Dumitru, arhidiacon și dirijor al Coralei Ortodoxe „Armonia”. Compania de construcții a fost înființată la aceeași adresă unde își are sediul și Asociația Corală Bărbătească Armonia. 

“Trebuie să spunem că în spatele nostru există un om care ne susţine din toate punctele de vedere – ÎPS Teodosie, arhiepiscopul Tomisului. El este părintele nostru care reuşeşte să susţină acest cor”, spunea Dumitru într-un interviu pentru Ziua de Constanța.

Dacă în 2022 firma a avut o cifră de afaceri de aproximativ 25.000 de lei, în 2023 și 2024 cifra de afaceri a explodat: aproximativ 760.000 de lei în 2023 și 5,4 milioane de lei în 2024.

În perioada 2024-2025, CYBERSOFCONSTRUCT a câștigat 11 licitații în valoare de aproximativ 5,4 milioane de lei pentru furnizare de echipamente digitale și mobilier în proiectele finanțate prin PNRR.

De asemenea, compania a mai câștigat 35 de contracte prin achiziții directe, în valoare totală de 1,6 milioane de lei, pentru servicii de securitate cibernetică, reparații exterioare, produse software, cartuse de toner, instrumente muzicale și articole sportive, echipamente IT, materiale didactice, mobilier, rechizite sau cursuri de „dezvoltare profesională cadre didactice”. 

Oana-Daniela Dumitru mai deține o companie – D Smart IT SRL, înființată în ianuarie 2024, la aceeași adresă din Valu Lui Traian. 

Cu un singur angajat în 2024, a reușit o cifră de afaceri de 3 milioane de lei.

În perioada 2024-2025, compania a câștigat 8 licitații în valoare totală de 5,6 milioane de lei pentru furnizarea de mobilier și echipamente digitale în cadrul PNRR și alte 58 de contracte prin achiziție directă, în valoare de 4,4 milioane de lei, pentru furnizarea diferitelor echipamente IT, rechizite, materiale didactice sau chiar aere condiționate în școli. 

Oana Daniela Dumitru, administrator Cibersofconstruct și D Smart IT a declarat pentru ISE că a câștigat toate proiectele prin licitații și au fost finalizate toate: 

”Am câștigat contractele prin licitații și le-am dus la final pe toate. Noi tot ce am contractat și avem în lucru acum fie sunt închise, fie au mai fost făcute acte adiționale acolo unde nu s-au putut respecta 30 de zile de furnizare. Noi suntem și producători de mobilier și asta ne ajută foarte mult. 

Fiind administratorul la două societăți ne-am folosit de angajații din Cibersofconstruct. Și da, mai avem angajați noi anul acesta pe D Smart IT. Și da, serviciile pe IT se externalizează foarte mult. 

Noi unde ne-am implicat am încheiat cu succes, avem un feedback foarte bun. Am deschis producție de mobilier și stăpânim foarte bine treaba asta. Am lucrat în paralel și pentru privat. 

Aceste proiecte de IT nu sunt greu de implementat. Noi am făcut și import, am obținut prețuri foarte bune, de asta am și câștigat licitațiile, pentru că am ofertat cu financiar scăzut, având oportunitatea să accesăm produse direct de la producător. Am importat din China și Cipru. 

Iar la montaj și instruire, instalare echipamente la fața locului, se folosesc maxim 3 oameni, deci nu e nevoie de nu știu ce echipe. Cu maxim 3 oameni poți să implementezi un proiect PNRR pe IT, în teren. Asta e o echipă eficientă, nu îți trebuie 30 de angajați”.

Prezentul apel finanțat prin PNRR vizează 3 tipuri de investiții:

1. DIGITALIZAREA MEDIILOR DE ÎNVĂȚARE DIN ÎNVĂȚĂMÂNTUL PREUNIVERSITAR. Pentru această subcomponentă, valoarea totală alocată este de 377.360.200 euro, fără TVA, valoare eligibilă din PNRR, repartizați pe fiecare investiție, astfel:

– 5.200 laboratoare de informatică echipate.
– 3.600 școli cu clase de nivel primar, gimnazial si liceal dotate cu echipamente IT pentru digitalizarea resurselor de învățare.
– 909 laboratoare informatice din școlile de educație și formare profesională.

2. INFRASTRUCTURĂ ȘCOLARĂ. Pentru această subcomponentă, valoarea totală alocată este de 600.000.000 euro, fără TVA, valoare eligibilă din PNRR, repartizate astfel:

– 75.000 de săli de clasă/săli pentru activități extrașcolare sau sportive, dotate cu mobilier.
– 10.000 de laboratoare/cabinete din sistemul de educație preuniversitar, inclusiv cabinetele de asistenta psihopedagogică.

3. DOTAREA CU ECHIPAMENTE, INCLUSIV DIGITALE, A ATELIERELOR DE PRACTICĂ DIN REȚEAUA ÎNVĂȚĂMÂNTULUI PROFESIONAL ȘI TEHNIC. Pentru această subcomponentă, valoarea totală alocată este de 90,9 mil euro, fără TVA, valoare eligibilă din PNRR, pentru:

– 909 unități de învățământ IPT dotate cu laboratoare de practică funcționale.

• Material realizat în proiectul „DigITup” derulat de Centrul pentru Jurnalism Independent (CJI), cu susținerea EDGE Institute.