Consiliul Județean Constanța a lansat licitația în valoare de 10 milioane de euro pentru reabilitarea Muzeului de Istorie Națională și Arheologie. Însă contractul de lucrări nu poate fi semnat dacă instituția nu reușește să obțină finanțarea din fonduri europene, conform documentelor consultate de Info Sud-Est.
Reabilitarea MINAC se află pe lista proiectelor eligibile pentru etapizare, însă mai există pași birocratici până la obținerea finanțării propriu-zise, au precizat reprezentanți ai CJC pentru ISE. În caietul de sarcini se estimează că acest contract de finanțare a proiectului urmează să fie semnat într-un an de la data lansării achiziției.
Muzeul trebuia reabilitat încă de acum 8 ani cu bani europeni
Clădirea ar fi trebuit reabilitată cu bani europeni încă din 2016. A fost nevoie de trei licitații organizate de Consiliul Județean Constanța pentru ca o singură firmă să se înscrie și să câștige contractul, numai pentru a îl abandona ulterior.
Unul din motivele principale pentru care proiectul a întâmpinat atâtea dificultăți, conform declarațiilor lui Aurel Mototolea, este faptul că banii au fost, încă de la conceperea proiectului, insuficienți.
“Când s-a făcut necesarul, când s-a conceput proiectul, erau alte condiții socio-economice, între timp salariile muncitorilor și materialele de construcții au crescut. Suma de bani rămânând aceeași, a fost erodată de inflație și de lucruri care nu au putut fi prevăzute atunci. Astfel că în ultimii 5 ani suma a devenit insuficientă. Chiar și în 2016, eu aș fi văzut suma dublă, iar acum ar trebui să fie chiar triplă”, arăta directorul muzeului în 2021.
Tot în urmă cu trei ani, vicepreședintele Consiliului Județean Constanța, Petre Enciu, spunea că nu crede că proiectul european va fi pierdut în pofida timpului foarte limitat rămas la dispoziția autorităților și viitorului contractant, dacă acesta va exista.
Cum a fost fraudat proiectul de reabilitare al Muzelului de Istorie din 2012
O societate deținută de fina de cununie a fostului șef al Consiliului Județean Constanța, Nicușor Constantinescu, a fraudat un proiect european finanțat de UE în 2012, care viza reabilitarea Muzeului de Istorie Națională și Arheologie din oraș, așa cum se arată în rechizitoriul procurorilor DNA Constanța care au trimis în judecată 12 inculpați în această speță.
Societatea înainta Consiliului Județean facturi în contul unor lucrări fictive. Facturile erau emise de firme fantomă deținute de cetățeni moldoveni, ucrainieni sau din Guineea. În total, societatea a trimis către Consiliul Județean Constanța facturi fictive în valoare de aproape 2,5 milioane de lei, adică aproximativ 30% din valoarea totală a proiectului european:
- „În concluzie, din cei 7.804.159,25 lei, provenind din bugetul UE şi din bugetele naţionale, achitaţi de Consiliul Judeţean Constanţa SC Mara Construct SRL în temeiul contractului privind reabilitarea sediului Muzeului de Istorie Naţională şi Arheologie Constanţa, suma de 2.444.481,44 lei, reprezentând 31,32% din valoarea contractului, a fost virată de societatea comercială către patru firme fantomă, în temeiul unor facturi având ca obiect cheltuieli care nu reflectau operaţiuni reale”, notează procurorii DNA Constanța în rechizitoriu.
Chiar dacă mulți dintre inculpați și-au recunoscut faptele, dosarul trenează în instanță de 5 ani, fără să ajungă nici măcar la o primă sentință. Cei 12 inculpați sunt judecați pentru organizarea unui grup infracțional organizat, evaziune fiscală, spălare de bani și folosirea cu rea credință de documente ori declarații false care au prejudiciat bugetul Uniunii Europene.
În 2010, Consiliul Județean Constanța condus de Nicușor Constantinescu a semnat un contract finanțat de UE pentru reabilitarea clădirii MINAC. Pentru realizarea lucrărilor a fost contractată prin licitație SC Mara Construct SRL, o societate deținută de Maria Cătălina Lăpăduș, fina de cununie a lui Constantinescu.
Schema infracțională patentată de societatea care trebuia să reabiliteze clădirea muzeului urma pași bine stabiliți: În primul rând, patru societăți fantomă, deținute de cetățeni moldoveni, ucrainieni sau din Guineea, facturau către Mara Construct lucrări pe care nu le realizau în realitate. În baza acestor facturi, reprezentanții Mara Construct întocmeau situații de lucrări false și le depuneau la Consiliul Județean pentru a fi decontate. În aceeași zi, CJC deconta facturile și trimitea banii europeni în conturile societății care se ocupa de lucrări, potrivit procurorilor.
De aici, banii erau direcționați către firmele fantomă, pentru plata lucrărilor fictive. În ziua în care banii intrau în conturile acestora, mai multe persoane se prezentau la bănci și scoteau banii cash, în sacoșe. Nu plăteau furnizori sau muncitori cu ei, ci îi strângeau la un loc și îi returnau administratorului Mara Construct. Lanțul infracțional se încheia după ce, din bani aceștia, erau plătite comisioanele pentru fiecare felie din afacere.
Inculpații au fost denunțați la DNA Constanța chiar de unul de-al lor. În 2016, persoana de legătură dintre Mara Construct și firmele fantomă prin care erau spălați banii europeni a trecut pragul serviciului teritorial și le-a explicat procurorilor cum mergea afacerea: Cum l-a cunoscut pe Constantin Dima, administratorul societății Mara Construct, care era traseul banilor și care erau procentele fiecăruia în această afacere. Povestea a fost confirmată ulterior și de alți inculpați, care și-au recunoscut vina în fața procurorilor.
Ne bucurăm că ne citești!
Dacă vrei să ne și susții:
