În România, cap de listă în UE la deficitul forței de muncă, nu de puține ori sunt discriminați muncitorii care vin din străinătate și care contribuie cu aproape 4 miliarde de euro la PIB-ul național. Țara noastră are un deficit de forță de muncă de circa 600.000 de persoane, iar 155 de meserii sunt identificate ca fiind subacoperite, conform unui raport al European Employment Services (EURES). În același timp, ”asiaticii”, care salvează de la colaps domenii importante din economia românească, sunt principala țintă a discriminării, violențelor și xenofobiei.
În ultimii ani, numărul imigranților asiatici care vin să muncească în România este în continuă creștere, o arată statisticile oficiale ale autorităților. Spre exemplu, doar în primele opt luni ale lui 2025, autoritățile au emis 71.921 de avize de muncă, utilizând peste 71% din contingentul anual, se arată într-un comunicat al Inspectoratului General pentru Imigrări. Pentru comparație, în 2015, doar 5.500 de străini non-UE puteau fi angajați, ceea ce arată o creștere de peste 18 ori în prezent, comparativ cu deceniul trecut.
O treime dintre acești angajați provin din Nepal, iar numărul lor a crescut cu 63% în 2024 față de 2023. Mulți dintre ei vin și din Sri Lanka, Turcia, India sau Bangladesh și acoperă meserii puțin acceptate de români – de la segmentele cu multă muncă fizică în agricultură și construcții, până la curățenie și manipularea mărfurilor sau, în ultimii ani, Horeca.
În 2025, unii imigranți non-UE au putut să lucreze și ca șoferi de taxi sau ride-sharing, după ce o nouă directivă europeană le-a permis accesul în aceste domenii. În total, Guvernul României a stabilit un contingent de 100.000 de muncitori străini nou-admişi pe piața forței de muncă, consolidând rolul lor esențial în economie.
Țara cu cel mai mare deficit de forță de muncă
România se confruntă cu un deficit semnificativ de forță de muncă și are 155 de joburi identificate ca fiind deficitare în piață, potrivit unui raport al European Employment Services (EURES ). Altfel spus, suntem în topul țărilor cu cel mai mare deficit de forță de muncă, alături de Malta, Slovacia, Bulgaria și Italia.
Potrivit unui raport al Ministerului Muncii, Familiei, Tineretului și Solidarității Sociale pentru anul 2024, lipsa angajaților se manifestă în mod special în sectoare precum Horeca, construcții, servicii IT, sectorul medical și transporturi, inclusiv în 28 de activități de curierat.
În acest context, angajatorii români se confruntă cu dificultăți semnificative în recrutarea de forță de muncă locală. Strategia lor rămâne însă clară: Sunt mai interesați să angajeze lucrători din state non-UE decât să recruteze personal din alte țări europene, pentru a acoperi rapid posturile vacante și pentru a menține activitatea economică.
De ce? Pentru că non-UE înseamnă forță de muncă mai ieftină, iar în multe cazuri, deși nedrept și ilegal, dar drepturile angajaților non-UE sunt mai ușor de trecut cu vederea de către angajatorii români, comparativ cu cetățenii europeni care, în general, își cunosc drepturile.
Interviuri: Petruț Iacob și Delia Dascălu
Montaj video: Delia Dascălu
Deficit de muncă de 600.000 de persoane
Revenind la deficitul de muncă din România și ”importul” de forță de muncă străină, trebuie precizat că lucrătorii înalt calificați au reprezentat mai puțin de 1% din totalul autorizațiilor de angajare emise în 2023 și 2024, arată un raport al Organizației pentru Cooperare și Dezvoltare Economică (OECD).
Angajatorii români încearcă să acopere cu muncitori aduși din străinătate un deficit de forță de muncă de peste 600.000 de persoane, în condițiile în care la ora actuală peste 500.000 de oameni activi nu sunt în câmpul muncii, a declarat, președintele Patronatului Importatorilor de Forță de Muncă (PIFM), Romulus Badea.
Datele de la Agenția Națională pentru Ocuparea forței de Muncă (ANOFM) arată că în România au fost înregistrați peste 250.000 de șomeri anul trecut, iar dintre aceștia peste 50.000 primesc indemnizații de la stat.
În anul 2024, cei aproximativ 200.000 de muncitori străini din România au contribuit cu aproape patru miliarde de euro la PIB-ul naţional, a declarat, pentru Antena 3 CNN, cercetătorul Anatolie Coşciug.
Românii, la rândul lor: Cei mai mulți emigranți din UE
România, la rândul ei, este principalul furnizor de emigranți din UE. Am fost principala țară de origine a cetățenilor UE care s-au mutat în alt stat membru, cu o pondere de 25% din totalul celor 10,1 milioane de migranți intra-comunitari. Această cifră o plasează pe primul loc, urmată de Polonia (12%) și Italia (9%), informează un raport al EUROES.
Tot România este și printre puținele state din UE în care nivelul de ocupare a forței de muncă nu a crescut deloc în perioada 2021-2023, conform aceluiași raport.
Context. Livratorul din Nepal, agresat pentru că ”nu are sânge pur”
În noaptea de 26 august, un livrator, originar din Bangladesh, a fost agresat de către un român în plină stradă, în București. Agresorul, Cosmin Tudor, l-a lovit în față spunându-i că este „un invadator” și ar trebui „să se ducă la el în țară”. Incidentul a fost observat de către un polițist care se afla în afara programului, dar care a intervenit și l-a imobilizat pe agresor.
Agresorul este un tânăr de 20 de ani, care postează constant pe internet simboluri naziste și legionare. Pe numele lui a fost deschis un dosar pentru lovire sau alte violențe și utilizarea în public a simbolurilor fasciste, legionare, rasiste sau xenofobe.
Ulterior, în fața judecătorilor, acesta a declarat că nu poate să respire acelaşi aer cu ”subumanii ăştia” şi că el a avut mereu ”sânge pur”. Instanța l-a condamnat pe Cosmin Tudor la arest la domiciliu timp de 30 de zile și a dispus obligarea acestuia la tratament medical psihiatric, în cadrul unei unități specializate, „până la însănătoșire sau până la obținerea unei ameliorări a stării de sănătate”, transmite Libertatea.
Un alt episod xenofob a avut loc în 2020, când într-o localitate din Harghita au fost angajați doi muncitori din Sri Lanka, la o brutărie. Atunci, aproximativ 200 de localnici s-au adunat la primărie și și-au arătat nemulțumirea și teama că aceștia ar vrea „să-și impună cultura lor”. Localnicii au refuzat să mai cumpere pâine de la brutăria respectivă, iar pe marginea acestui caz a fost deschis un dosar penal.
De precizat că membri ai partidului extremist AUR au avut un rol semnificativ în valul de ură ridicat împotriva muncitorilor străini, sub informația falsă conform căreia aceștia ocupă locurile de muncă destinate românilor.
În fapt, cifrele arată că România are cel mai mare deficit de locuri de muncă din UE, deci, dimpotrivă, mai are nevoie de muncitori, fie români sau din străinătate.
Deputatul AUR Dan Tănasă și unul dintre figurile proeminente ale partidului extremist a cerut public oamenilor să nu mai accepte comenzile pe care le primesc de la livratori dacă aceștia sunt străini:
- „Refuzaţi comanda dacă nu e livrată de un român. Nu mai încurajaţi importul de muncitori necalificaţi din Asia şi Africa. Treziţi-vă!”, a fost mesajul lui Tănasă în urma căruia livratorul din Bangladesh a fost agresat pe stradă pentru că ”este subuman”.
După episodul agresiunii livratorului străin, industria HoReCa din România a transmis, printr-un comunicat de presă, că ”nu ar putea funcţiona fără sprijinul celor aproape 60.000 de lucrători străini”:
- ”Ei fac parte din echipele noastre şi contribuie la stabilitatea şi continuitatea afacerilor. Avem nevoie de predictibilitate, de un mediu sigur şi echitabil pentru toţi angajaţii, indiferent de naţionalitate. Agresiuni precum cea recentă nu au ce căuta într-o societate modernă şi afectează nu doar oamenii direct implicaţi, ci întreaga industrie a ospitalităţii”, a transmis atunci Daniel Mischie, membru în boardul HORA şi CEO City Grill Group.
Tănasă a continuat să sădească ură chiar și după episodul agresiunii spunând că va rămâne ”un apărător al drepturilor românilor” și că nu acceptă ca România să devină ”o colonie de forță de muncă ieftină”.
De precizat și că unii livratorii Glovo au început să scrie mesajul ”Sunt român” pe gențile cu care transportă mâncarea, pentru a se apăra de atacurile xenofobe, potrivit unor relatări pe rețelele sociale, arată G4Media.
Alți parlamentari AUR cum ar fi Gheorghe Piperea au rostogolit conspirații conform cărora agresiunea ”este regizată”, deși în fața judecătorilor agresorul a declarat că ”nu poate respira același aer” cu livratorul pentru că ”nu are sânge pur” și ”e subuman”.
Doctrina nazistă ”scuză” violența la 85 de ani de la Holocaust
Doctrina nazistă are la bază afirmația și credința că unele ”rase” de oameni sunt ”superioare” comparativ cu altele care ”nu sunt pure”.
Nazismul a fost consolidat de Adolf Hitler în secolul al XX-lea și descrisă în cartea sa ”Mein Kampf” – ”Lupta mea”, pe care a scris-o în timp ce era în închisoare, în urma unor violențe.
Pornind de la teoriile biologismului social, Adolf Hitler a determinat și o ”rasă inferioară”, vinovată de toate ”păcatele și răul” planetei. Această ”rasă” identificată cu poporul evreu, trebuia – în concepția hitleristă – izolată și exterminată. Această doctrină a devenit fundamentul ideologic al Partidului Național Socialist și, după cucerirea puterii prin alegeri libere, a devenit doctrina statului totalitar național-socialist german.
Această doctrină a fost completată de concepția de „Lebensraum” („spațiu vital”), potrivit căreia poporul german avea nevoie de teritorii noi în estul Europei pentru a se dezvolta, extinde și a-și asigura supraviețuirea. În numele acestei idei, regimul nazist a justificat invadarea Poloniei, a Uniunii Sovietice și exterminarea sistematică a populațiilor considerate „inferioare”.
Sub pretextul „purității rasiale” regimul nazist a exterminat în lagăre de concentrare circa 17 milioane de oameni, victime ale Holocaustului în timpul celui de-al Doilea Război Mondial. Dintre aceștia, cei mai mulți au fost evrei, circa 6 milioane, urmați de deținuții sovietici, polonezi, sârbi, romi, dar și alte grupuri etnice.
Inclusiv România a ucis evrei în timpul Holocaustului, atunci când era condusă de dictatorul militar Ion Antonescu, un mareșal condamnat pentru crime de război atât în timpul comunismului cât și după, dar care este considerat „erou” de o mare parte a populației conform sondajelor recente.
România condamnă atât extremismul de dreapta (nazismul, legionarismul, xenofobia etc), cât și comunismul (extrema stângă) prin legi care însă nu au fost aplicate suficient, fapt care explică și escaladarea fenomenului extremist și a discursului urii.
Procurorii și polițiștii au început să deschidă dosare penale pentru promovarea simbolurilor legionare, fasciste, naziste ori pentru cultul criminalilor de război abia după ce partidele extremiste au ajuns la 40% în opțiunile electoratului și după ce pro-rusul Călin Georgescu, cu retorică legionară, a ajuns în turul doi al alegerilor prezidențiale din 2024.
Editare: Andreea Pavel
- Articol postat și pe Context.ro.
Ne bucurăm că ne citești!
Dacă vrei să ne și susții:
