Decebal Făgădău: „Legea 422/2001 a devenit greu aplicabilă sau chiar inaplicabilă pentru că a intrat în conflict cu realitățile generate de alte legi“

ISE: Cum apreciați starea actuală a patrimoniului cultural și istoric al municipiului Constanța?

Decebal Făgădău: Din păcate, nu este una bună. Și asta nu de ieri, de azi. Astăzi vedem rănile lăsate de un regim comunist care își propusese să demoleze o mare parte din casele burgheze cu identitate și valoare a Constanței și să le înlocuiască cu blocuri. Și asta pentru că unele dintre ele deveniseră, cu intenție, focare de mizerie în urma tolerării prezenței în aceste imobile a unor locatari cu grad scăzut de educație, dar cu poftă mare de distrugere. Celelalte intraseră în așa-zisa logică a partidului comunist de distrugere a unei arhitecturi care făcea trecutul viu, în condiții în care trecutul trebuia fie îngropat, fie rescris. Revoluția a înghețat un proces de înlocuire sistematică a tot ceea ce nu aparținea perioadei socialiste. Din păcate, acest moment de salvare, în loc să genereze un proces rapid și coerent de recuperare, de restaurare și de punere în valoare a monumentelor istorice, a generat un lung și chinuitor proces de retrocedare.

În plus, acest proces a venit pe fondul Legii 112/1995 care permite chiriașilor să cumpere imobilul în care locuiesc. Rezultatul: clădiri împestrițate din punct de vedere al regimului de proprietate, o parte vândută chiriașului, o parte retrocedată și, eventual, o altă parte rămasă în proprietatea sau administrația municipalității. Un eventual proces de restaurare este foarte dificil, cu atât mai mult în situația în care clădirea are mai mulți proprietari.

Nu există o memorie a instituției în ceea ce privește patrimoniul cultural, nu există resursă umană și infrastructură (…) M-aș mulțumi ca la finalul mandatului să pot lăsa o arhivă cu o memorie instituțională, o direcție și niște persoane care să se ocupe de patrimoniu

ISE: Cât de important este, în viziunea dumneavoastră, patrimoniul istoric și cultural pentru o comunitate?

Decebal Făgădău: Nicolae Iorga spunea că un popor care nu își cunoaște istoria se asemuiește unui copil care nu-și cunoaște părinții. Forțând un paralelism, starea patrimoniului istoric și cultural reprezintă o măsură a respectului pe care îl arăți predecesorilor.

ISE: Printre prioritățile dumneavoastră se înscrie și acordarea unei atenții sporite monumentelor istorice ale municipiului. Cu ce probleme se confruntă instituția dumneavoastră în procesul de conservare și reabilitare a acestora?

Decebal Făgădău: Pe de-o parte, am identificat probleme interne, ce țin de instituție, de organizare – întrucât nu există o memorie a instituției în ceea ce privește patrimoniul cultural, nu există resursă umană și infrastructură. L-am avut pe răposatul domn Vecerdea, dar din păcate, cunoștințele la nivel de individ nu s-au transferat în cunoștințe la nivel de instituție.

Apoi, sunt probleme exterioare insituției, cum ar fi: forma de proprietate mixtă sau neclară a multor clădiri valoroase. Apoi ar mai fi litigiile care durează foarte mult în instanță. Tot la probleme externe aș nota atitudinea pasivă a instituțiilor, a proprietarilor și chiar a societății civile, iar această atitudine este greu de schimbat peste noapte.

Și ar mai fi o problema sistemică: după Revoluție, în 26 de ani, România a pulverizat proprietatea, decizia și răspunderea. Ele nu mai reprezintă un tot omogen și coerent, astăzi sunt dispersate.

Astăzi primează interpretările negative ale Legii 422. Pentru că atât autoritățile, cât și proprietarii o privesc ca pe un obstacol, nicidecum ca pe un deschizător de drum

ISE: Este legea 422/2001 privind protejarea monumentelor istorice actualizată la problemele patrimoniului cultural și istoric de astăzi? Care sunt neajunsurile acestei legi și cum ar trebui completată sau schimbată actuala lege, din perspectiva instituției pe care o conduceți? De la începutul mandatului de primar al municipiului Constanţa au existat dezechilibre între proiectele dumneavoastră şi prevederile şi procedurile Legii 422?

Decebal Făgădău: Ca orice altă lege, și Legea 422 are părți bune și părți care s-au uzat odată cu trecerea timpului. Să nu uităm că vorbim despre o lege elaborată acum 15 ani, care s-a născut odată cu Legea 10/2001 și care nu avea cum să surprindă toate dificultățile foii de parcurs născută de o altă legislație. Faptul că legea nu a fost actualizată astfel încât să satisfacă cât mai corect scopul de conservare și restaurare este cauzată de problema sistemică despre care am vorbit: pulverizarea proprietății, deciziei și răspunderii. Practic, întrucât regimul juridic a fost unul incert ulterior apariții Legii 10, direcțiile de cultură nesemnalând către minister în ce sens ar trebui schimbată legea, au ajuns ca astăzi să primeze interpretările negative ale Legii 422. Pentru că atât autoritățile, cât și proprietarii o privesc ca pe un obstacol, nicidecum ca pe un deschizător de drum.

În schimb, în loc de a mă plânge de această lege, prefer să iau părțile bune și să elaborez, cu pași mărunți, consecvenți și fermi, un plan pentru inventarierea, conservarea, restaurarea și punerea în valoare a patrimoniului municipiului Constanța. Printre pașii mărunți pe care i-am făcut se numără inventarierea tuturor statuilor, sesizarea organelor abilitate cu privire la dispariția unor obiecte de patrimoniu ce aparțineau municipiului, etichetarea monumentelor conform legii și, cred că lucrul cel mai important, crearea unui cadru de lucru interinstituțional la nivelul primăriei, plecând tocmai de la Legea 422. Prefer să interpretez pozitiv legea, care a fost foarte bună în momentul apariției. Din păcate a devenit greu aplicabilă sau chiar inaplicabilă pentru că a intrat în conflict cu realitățile generate de alte legi.

ISE: Pe o scară de la 1 la 10, ce importanță veți acorda, în mandatul pe care îl aveți, conservării și reabilitării monumentelor istorice care se află în patrimoniul Primăriei Constanța?

Decebal Făgădău: Aș vrea să spun 10, dar mi-e teamă că va fi o declarație nerealistă. M-aș mulțumi ca la finalul mandatului meu să pot lăsa o arhivă cu o memorie instituțională, o direcție și niște persoane care să se ocupe de patrimoniu, minim câteva clădiri în stadiul de începere a restaurării sau chiar restaurate.

Legislația în domeniul achizițiilor nu are prevederi speciale pentru monumente, astfel încât restaurarea Cazinoului este privită din punct de vedere al legii la fel ca orice altă achiziție

ISE: Cum ar trebui să arate muzeele şi spaţiile expoziţionale pe care le aveţi în subordine pentru a satisface un interes turistic naţional şi internaţional şi a deveni repere ale vieţii culturale?

Decebal Făgădău: Municipiul Constanța are în proprietate Cazinoul, Muzeul de Artă Populară, Teatrul Fantasio, precum și Teatrul Național de Operă și Balet Oleg Danovski (fosta sală de spectacole a Colegiului Național ”Mircea cel Bătrân”). Cu toate acestea, din punct de vedere al activității, situația stă în felul următor: Cazinoul a fost transmis în administrarea Companiei Naționale de Investiții în vederea restaurării, în clădirea Teatrului Fantasio își desfășoară activitatea Teatrul de Stat, structură care se află în subordinea Consiliului Județean Constanța, iar în TNOB își desfășoară activitatea instituția omonimă aflată în subordinea Ministerului Culturii.

Este o exemplificare a ceea ce vă spuneam mai devreme: pulverizarea proprietății, deciziei, răspunderii. Doar Muzeul de Artă Populară aparține și funcționează ca instituție a municipalității. Clădirile Muzeului de Artă Populară, Teatrului Fantasio, TNOB vor intra în proiecte de restaurare și modernizare în cadrul proiectelor cu finanțare europeană, iar Cazinoul se află deja în proces de restaurare. Din păcate, ne aflăm la un pas gripat de achiziție. Nu îmi place cum arată acum, dar am încredere că, odată restaurate, muzeul, teatrele și Cazinoul se vor integra natural într-o ofertă culturală și turistică.

ISE: Cum ar trebui să arate, din perspectiva instituției pe care o reprezentați, procedura de reabilitare a unui monument istoric de importanța Cazinoului, spre exemplu, pentru a fi evitate blocajele birocratice care împiedică astăzi demararea restaurării monumentului-simbol al Constanței?

Decebal Făgădău: Din păcate, legislația în domeniul achizițiilor nu are prevederi speciale pentru monumente, astfel încât restaurarea Cazinoului este privită din punct de vedere al legii la fel ca orice altă achiziție. Și vorbim despre o lege a achizițiilor publice cu multe defecte, o lege care se preocupă mai mult de drepturile unui contestatar, nicidecum de constituirea unei garanții reale și acoperitoare din partea unui potențial restaurator.

Revenind, nu știu cum ar trebui să arate procedura ideală de reabilitare, știu doar că îmi doresc din tot sufletul ca actuala procedură de achiziție să desemneze câștigător un constructor responsabil și priceput care să redea Cazinoului strălucirea de altă dată.