- Un sistem de canalizare a fost construit cu 3,3 milioane de euro în buza unei cetăți romane din județul Constanța, fără avizul Ministerului Culturii.
- Banii au ajuns la o societate cercetată de DLAF, care a subcontractat unei firme condusă vreme de 12 ani de un fost șef al Portului Constanța, numit de Miron Mitrea în mandatul fostului premier Adrian Năstase. Ambele societăți sunt abonate la contracte cu primăriile din județul Constanța.
- Canalizarea este încă nefuncțională, deși contractul a fost semnat în urmă cu 6 ani, prin Programul Național de Dezvoltare Locală.
- Poliția de Patrimoniu a deschis un dosar penal, după ce arheologii Muzeului de Istorie Națională și Arheologie Constanța au denunțat distrugerea cetății.
Construirea sistemului de canalizare din comuna constănțeană Pantelimon este un caz-școală despre cum sunt drenați banii din PNDL în firmele de casă ale unor partide politice, iar apoi irosiți în investiții fie inutile, fie nefuncționale.
24 septembrie 2014. Într-o primărie la vreo 50 de kilometri de Constanța, primarul și administratorul unei firme semnează un contract de 14,5 milioane de lei, cu care societatea trebuia să construiască sistemul de canalizare și stația de epurare din localitate.
Banii veneau de la Guvernul condus de Victor Ponta, prin Programul Național de Dezvoltare Locală, un instrument fabricat de ministrul Dezvoltării de la vremea aceea, Liviu Dragnea, pentru a-și atrage baronii de partea sa.
Societatea care a câștigat licitația este Opal Construct și, în aceeași perioadă în care semna contractul canalizării de la Pantelimon, firma mai semna contracte cu alte cinci primării din județ pentru a le monta turbine eoliene.
O parte din turbine nu sunt funcționale nici astăzi, iar Departamentul pentru Luptă Antifraudă (parte a OLAF, organismul care anchetează cheltuirea banilor europeni) cercetează modul în care au ajuns la Opal Construct cinci din cele șase contracte finanțate de UE pentru eficientizarea consumului de energie electrică din şase comune constănţene. Valoarea totală a acestor contracte este de 4,6 milioane de euro.
Opal Construct a mai primit contracte de la Ministerul Apărării, dar și de la SRI, căruia i-a reabilitat o bază turistică din Olimp în schimbul sumei de 4,6 milioane de euro. Opal este înființată în 2005 și este administrată de un bărbat în vârstă de 91 de ani din Saligny, un sat din județul Constanța.
La 3 ani de la semnarea contractului, canalizarea nu numai că nu era finalizată, dar Opal Construct subcontracta o bucată din contract unei alte firme. Așa au ajuns la Global Ports Services aproape 10% din bani, iar la schimb, firma trebuia să execute lucrări de construire a sistemului de canalizare.
Global Ports Services a fost înființată în anul 2001 și vreme de 12 ani a fost condusă Mircea Marcu, un fost director al Portului Constanța numit în funcție la începutul anilor 2000 de ministrul Miron Mitrea, în timpul Guvernului Adrian Năstase.
Mircea Marcu s-a retras din Global Ports Services în 2016, în timp ce era cercetat de DNA Oradea pentru că ar fi mituit un director din Ministerul Mediului pentru a câștiga o licitație în județul Constanța. Procurorii l-au trimis în judecată la Tribunalul București, în anul 2017, pentru dare de mită și cumpărare de influență, ambele în formă continuată.
În timp ce era administrată de Mircea Marcu, societatea Global Ports Services a fost unul dintre cei mai importanți sponsori ai PSD. Spre exemplu, în 2011 a plătit cea mai mare sponsorizare pentru partid, în valoare de 50.000 de lei. Expert Forum notează într-o analiză a achizițiilor cu miză politică din PNDL că societatea este abonată la banii publici și că primește numeroase contracte de la primăriile din județul Constanța, cu precădere cele conduse de primari PSD.
Constructorul a săpat lângă o cetate romană fără să aibă aviz de la Cultură. Primarul ”încearcă să intre în legalitate” după ce lucrarea a fost terminată
Lucrările la construirea sistemului de canalizare s-au desfășurat ilegal, fără toate avizele necesare. Pe raza comunei Pantelimon există Cetatea Ulmetum, datată de arheologi în secolul VI d.Hr, dar în care s-au găsit și elemente specifice secolelor IV-V. Începutul cercetării arheologice la Ulmetum a fost marcat de activitatea istoricului Vasile Pârvan, care a coordonat patru campanii succesive de săpătură între anii 1911-1914.
Lucrările de canalizare s-au desfășurat fără avizul Ministerului Culturii și fără supravegherea arheologilor, care au constatat ulterior că modul în care s-a desfășurat proiectul de infrastructură a afectat situl arheologic.
Din acest motiv, reprezentanții Muzeului de Istorie Națională și Arheologie din Constanța au denunțat desfășurarea lucrărilor fără acordul Ministerului Culturii, iar Poliția de Patrimoniu din cadrul IPJ Constanța a deschis un dosar penal aflat încă în lucru.
Vasile Neicu, primarul care a semnat contractul în 2014 a condus comuna peste 20 de ani, din partea PSD, și a murit în 2017. În locul lui, noul primar Costel Armășescu, de la PNL, susține că ”încearcă să intre în legalitate” și să înduplece Ministerul Culturii, condus tot de un liberal, să avizeze lucrările sistemului de canalizare pentru ca cele 3,3 milioane de euro să nu fi fost irosite.
Din cauza problemelor cauzate de nerespectarea inițială a legii, proiectul nu este finalizat și niciun localnic nu se poate racorda la canalizare. Dacă investiția ar fi fost finanțată cu bani europeni și nu cu cei guvernamentali, prin PNDL, Primăria Pantelimon ar fi trebuit să returneze astăzi fiecare euro din cei 3,3 milioane cheltuiți pe o lucrare de infrastructură nefuncțională după 6 ani.
Cum sunt drenați banii prin PNDL
Programul Național de Dezvoltare Locală este un instrument fabricat în anul 2013 la propunerea lui Liviu Dragnea, prin care toate primăriile din țară pot primi fonduri de la Guvern pentru proiecte de infrastructură, cum ar fi construirea de grădinițe, dispensare, școli, biserici, asfaltare de drumuri sau construirea sistemelor de canalizare, apă și stații de epurare.
Sub pretextul modernizării în special a zonelor rurale, PNDL funcționează, de fapt, ca o pușculiță pentru baronii locali cărora liderii politici de la București le intră astfel în grații. Unul dintre efectele nefaste înregistrate în urma derulării acestui program a fost descurajarea accesării fondurilor europene de către administrațiile locale din țară. Practic, Guvernul României a ”dublat” finanțările din infrastructură pentru care primarii puteau obține bani nerambursabili de la Uniunea Europeană.
Diferența majoră dintre PNDL și programele UE este că banii guvernamentali nu sunt monitorizați de autoritățile române, iar primăriile nu riscă să returneze banii dacă proiectele de investiții nu sunt implementate corect sau, în cele mai grave cazuri, nici măcar nu sunt finalizate.
Un alt efect negativ al derulării PNDL este că mare parte dintre proiecte sunt supraevaluate, calitatea lucrărilor este deplorabilă, iar contractele ajung, în general, la firme de casă, din sferele de influență politică ale zonei, sau la societăți abonate în mod tradițional la banii publici.
O investigație a jurnaliștilor Recorder demonstrează aceste aspecte, iar cazul canalizării de la Pantelimon este un alt exemplu despre cum sunt drenați banii către firme controversate ale căror lucrări fie rămân nefinalizate, fie nu sunt funcționale.
Video: Cristian Andrei Leonte
Ne bucurăm că ne citești!
Dacă vrei să ne și susții:
