Cum a ajuns Constanța fără stemă legală, la fel ca Brașov și Cluj: ”Radu Mazăre a înțeles că ceea ce vrea el este lege”, spune președinta Comisiei Naționale de Heraldică

sursa foto: Emanuel Plopeanu/ Facebook
sursa foto: Emanuel Plopeanu/ Facebook

„Primarul Radu Mazăre a înțeles că ceea ce vrea el este lege”, a descris marți președinta Comisiei Naționale de Heraldică, Ileana Căzan, motivul pentru care Constanța se numără încă printre orașele mari și emblematice ale României care nu au o stemă aprobată legal, un statut pe care îl împărtășește cu Brașov și Cluj. 

Președinta Comisiei Naționale de Heraldică, Genealogie și Sigilografie a Academiei Române, Ileana Căzan, a susținut o conferință la Universitatea Ovidius din Constanța în care a vorbit despre importanța istorică a simbolurilor oficiale și a explicat de ce autoritățile constănțene au fost nevoite să aleagă, la începutul lunii octombrie, o nouă stemă a orașului, care va putea fi folosită numai după ce primește aprobare prin hotărâre de guvern. 

„În vara anului trecut, presa constănțeană a deschis o adevărată anchetă privind modul în care este folosită stema (…) la două zile după scandalul din presă, apărea anunțul viceprimarului Ionuț Rusu, în care anunța că au fost demarate procedurile legale pentru adoptarea stemei (noi, n. red.)”, explică Ileana Căzan. 

Adoptarea unei noi steme, a continuat aceasta, era necesară deoarece cea folosită până acum puțin timp de oficialii constănțeni nu avea de fapt niciun fel de legitimitate și nu respecta legea: 

Primarul Radu Mazăre a selectat-o fără a cere aviz din partea Comisiei de Heraldică, care din 1992 este forul suprem de avizare a stemelor tuturor UAT-urilor din țară. Stema veche nu avea nici avizul comisiei, nici aprobarea prin hotărâre de guvern ulterioară pentru a fi recunoscută legal.

Vechea stemă nu a mai fost schimbată după plecarea din funcție a lui Radu Mazăre, în 2015, însă o nouă lege dată în același an a complicat și mai mult situația acesteia. Conform noii legislații, elemente din stema unei unități administrative trebuie să apară inclusiv în steagul acesteia. “O entitate trebuie să aibă aceeași reprezentare ca să fie recognoscibilă”, explică Ileana Căzan, iar aceasta nu se întâmplă în cazul Constanței.

După dezbaterea publică în jurul subiectului, a fost convocată o adunare a Comisiei de Heraldică, iar Primăria Constanța a înaintat mai multe propuneri pentru o nouă stemă, pe care comisia a fost nevoită să le respingă în mod unanim. În schimb, experții în heraldică au compus o stemă care respectă atât tradiția heraldică românească cât și convențiile occidentale, după cum explică președintele.

Din punct de vedere simbolic, stema propusă de comisie, și pe care primăria și-a însușit-o, va conține mai multe elemente importante pentru Constanța: În partea superioară va fi soarele specific litoralului, în partea de jos vor fi valuri argintii, iar partea centrală a stemei este dominată de două simboluri importante: pe de o parte farul Genovez reabilitat în secolul al XVIII-lea, iar pe de cealaltă parte celebra reprezentație a zeiței romane a norocului, Fortuna, împreună cu zeul Pontos – singura reprezentare a zeiței în această compoziție, punctează Ileana Căzan.

Acum că stema a fost aleasă, trebuie finalizat un dosar care să fie trimis Ministerului Dezvoltării pentru aprobare. Procedurile birocratice ar mai putea dura în jur de șase luni, estimează președintele Comisiei de Heraldică. Totuși, punctează ea, din moment ce 2024 este an electoral, este greu de spus când va fi aprobată noua stemă a Constanței.

Ne bucurăm că ne citești!

Dacă vrei să ne și susții: