Cristian Diaconescu, declarații contradictorii despre negocierile dintre SUA și Rusia/ Șeful cancelariei prezidențiale a spus inițial că Rusia a cerut o nouă Ialta, o împărțire a sferelor de influență și retragerea SUA din estul Europei, inclusiv din România

„În 2022 a fost această cerință din pachetul de negociere, negociere care nu a ajuns la finalitate”, a spus Diaconescu.
sursa foto: Inquam Photos / George Calin

Șeful cancelariei prezidențiale, Cristian Diaconescu, a revenit joi cu precizări, după ce a spus inițial, miercuri seară, că delegația rusă a cerut o nouă împărțire a sferelor de influență și retragerea Statelor Unite din estul Europei, inclusiv din România, arată G4media.

Acesta a spus la Realitatea Plus, citată de RFI, că „nu am afirmat că, în aceste zile, la negocierile dintre SUA și Rusia, ar fi existat pe masă această cerere. Sub nicio formă! Dar în 2022 a fost această cerință din pachetul de negociere, negociere care nu a ajuns la finalitate. Și pentru Țările Baltice, Bulgaria, Ungaria exista această solicitare”, conform sursei citate.

Precizările lui Diaconescu sunt stranii, dat fiind că el a răspuns clar ”DA” când a fost întrebat de moderatorul Mihai Gâdea la Antena 3 ”Să fie împărțirea pe sfere de influență? Să se revină la situația dinante de 1997” ”Deci ca la Ialta să vorbească marile puteri?”.

Context

Șeful cancelariei prezidențiale, Cristian Diaconescu, a declarat miercuri seară la Antena 3 CNN că în negocierile SUA-Rusia de la Riad, delegația rusă a cerut o nouă împărțire a sferelor de influență și retragerea Statelor Unite din estul Europei, inclusiv din România. „Statele Unite au refuzat, în acest moment”, a spus Diaconescu. Întrebat dacă România are garanții în acest moment că acest lucru nu se va întâmpla, fostul ministru de externe a răspuns: „Nu avem garanții”, potrivit G4media.

„E un moment dramatic, nu vreau să generez niciun fel de emoție, dar problema e extrem de complicată. În primul rând, întâlnirea între reprezentanții Rusiei și cei americani – ce și-a dorit Rusia? Două aspecte – să știe dacă va obține un ascendent pentru a-și face din SUA un aliat pentru proiecte strategice, politice, de tip Ialta. Al doilea aspect, în condițiile în care nu s-ar realiza așa ceva, să convingă partea americană pentru divizări în relația transatlantică. Situația se poate schimba de la o oră la alta sau de la zi la zi. Nu au reușit să-i convingă pe americani. Ei au vrut să meargă la această întâlnire pentru a transmite un semnal, pentru ca Rusia să intre într-o logică de disponibilitate privind criza. Au abordat pragmatic și tranzacționist în sensul asumării unor responsabilități, partajate între europeni și americani privind criza ucraineană.

Atâta vreme cât astăzi concluzia părții americane este aceea că Rusia nu a dat semnale pentru o construcție pozitivă, din perspectiva solicitării Moscovei privind regimul de sancțiuni, SUA nu va ridica regimul de sancțiuni. Situația va evolua. Acum discutăm despre europeni, într-adevăr, președintele Macron și aici aș vrea să fac o paranteză, discuția cu președintele Bolojan a fost extrem de interesantă, la discuție a fost și o întreveredere bilaterală România-Franța. Din câte știu a fost una extrem de bună și președintele Macron și-a asumat și o serie de declarații publice. Se pare că dincolo de anumite disfuncționalități de parcurs, Franța consideră că parteneriatul de 16 ani poate avea în continuare o consecință strategică semnificativă”, a declarat Diaconescu.

Citește articolul integral aici.

Ne bucurăm că ne citești!

Dacă vrei să ne și susții: