“Copiii sunt bine”, dar au nevoie de noi abordări și campanii de conștientizare care să li se adreseze direct: Aceasta este una dintre concluziile principale ale conferinței despre educația media “Superputerea profesorilor viitorului”, organizată de Centrul pentru Jurnalism Independent, în cadrul căreia peste 100 de profesori și experți media din România și din lume au dezbătut, printre altele, importanța educației media în rândul tinerilor și pericolele dezinformării politice în era inteligenței artificiale.
Primul “invitat” al evenimentului moderat de jurnalista Julia Nagy a fost ratonul Pedro, care a ajuns viral pe rețelele de socializare în ultimele săptămâni. Milioane de oameni, majoritatea dintre ei tineri, au aflat, prin intermediul dansului unui animăluț simpatic, de melodia “Pedro”, lansată în 1980 de către cântăreața italiană Rafaella Carra.
@pedrotheracoon Hi all. Looking for friends 🥹🦝❤️ #pedro #meme #racoon #waschbär ♬ Pedro – Jaxomy & Agatino Romero & Raffaella Carrà
Dansul lui Pedro a fost difuzat în deschiderea evenimentului, explică directorul executiv al CJI, Cristina Lupu, pentru a aminti cât de virală poate să devină o imagine, un video sau un curent pe social media în rândul tinerilor, cât de vulnerabili pot fi aceștia din urmă și pentru a sublinia astfel nevoia de educație media, dat fiind că rețelele de socializare au ajuns un element aproape constant al vieții noastre, care influențează totul, de la știrile și informațiile pe care le consumăm zi de zi până la muzica pe care o ascultăm în timpul liber.
În acest context, a preluat cuvântul Bogdan Cristescu, secretar de stat în cadrul Ministerului Educației, care a prezentat educația media ca pe un element crucial al unui sistem educațional ce se confruntă cu o lume într-un proces constant de digitalizare. Din acest motiv, noi elemente, precum inteligența artificială (AI), nu trebuie combătute, ci mai degrabă cooptate și folosite în mod responsabil, inclusiv în educație.
- “Va trebui să susținem elevii să învețe într-un mediu digital, personalizat, asupra căruia nu avem control”, este concluzia trasă de Bogdan Cristescu.
Acest sentiment a fost împărtășit de Cristina Lupu, care a explicat că programul de educație media pe care CJI îl derulează de 7 ani a ajuns, în ultimul an, în 163 de licee din țară.
Totuși, o parte semnificativă a dezbaterii a fost dedicată înțelegerii pericolului potențial al noilor tehnologii precum inteligența artificială. Renee Hobbs, expertă în domeniul educației digitale și educației media, a dezbătut pe larg atât beneficiile, cât și dezavantajele prezentate de AI.
În privința aspectelor negative, editoarea Enciclopediei Internaționale a Educației Media a amintit, în principal, de ușurința cu care știrile și narațiunile false pot fi propagate în era digitală, în care tot mai mult din timpul oamenilor este petrecut în fața ecranelor.
Această problemă generală a fost adusă în contextul românesc de către Bianca Rus, manager de proiecte al CJI, care a prezentat rezultatele ultimului sondaj al centrului pe tema obiceiurilor online ale tinerilor.
Sondajul, realizat la nivel național, a arătat că timpul petrecut de copii pe internet ajunge de la trei ore pe zi, în clasele primare, până la chiar șapte ore pe zi în cazul liceenilor. Mai mult decât atât, continuă ea, majoritatea timpului online al copiilor este ocupat de divertisment (muzică, jocuri, rețele sociale, etc) și comunicarea cu prietenii și membrii familiei. Informarea, despre subiecte politice și nu numai, s-a găsit printre ultimele lucruri pentru toate grupele de vârstă.
Acest trend creează un mediu propice pentru dezinformare, după cum a explicat Nicoleta Corbu, expertă în comunicare politică și vicerector al Școlii Naționale de Studii Politice și Administrative (SNSPA), care a făcut referire la o cercetare recentă a SNSPA (în colaborare cu parteneri internaționali) a efectului narativelor false propagate atât pe rețelele de socializare cât și de canalele de știri tradiționale din România și Bulgaria.
Cercetarea s-a concentrat în special pe narațiunile eurosceptice și a arătat că acestea au nu doar potențialul de a crește nivelul de euroscepticism în rândul publicului, ci și de a scădea încrederea în presa tradițională. Scăderea încrederii oamenilor în presă a fost analizată îndeaproape într-un raport publicat de CJI la începutul lunii aprilie.
În cadrul aceluiași panel a preluat cuvântul și Andy Stoycheff, expert în dezinformare și director al NTCenter, companie privată de cercetare din Bulgaria. El s-a concentrat, mai degrabă, pe aspectele cognitive ale dezinformării și a amintit faptul că atât dezinformarea, cât și prejudecățile sunt aspecte naturale ale comunicării dintre oameni.
Pentru a combate atât dezinformarea cât și prejudecățile, Nicoleta Corbu a amintit de importanța campaniilor de conștientizare și de pregătire pentru tineri – una dintre aceste campanii este Caravana Civică, derulată de Asociația Funky Citizens și prezentată în timpul conferinței de către Elena Calistru, președinta asociației.
În cadrul caravanei, tineri din mai multe județe au luat parte la ateliere de fact checking în care și-au putut testa abilitățile de verificare a informațiilor și afirmațiilor politice, cu sprijinul jurnaliștilor de la Factual.ro, prima platformă de fact checking a declarațiilor politice din România.
În urma acestor ateliere, Elena Calistru a concluzionat că, deși nivelul de informare al tinerilor nu este întotdeauna ridicat, după cum sugerează cercetările recente, capacitatea lor de a verifica informații și de a învăța a fost, în multe cazuri, peste așteptările jurnaliștilor. În cuvintele președintei Funky Citizens, “copiii sunt bine”, dar au nevoie de o abordare interactivă și de libertatea de a se exprima.
Creșterea încrederii în presă a fost un subiect des abordat în cadrul conferinței, iar una dintre soluții a fost prezentată de Cristina Nistor, conferențiar în cadrul Universității Babeș-Bolyai (UBB), din Cluj, care a prezentat proiectul Covering Cohesion Policy in Europe. În cadrul proiectului co-finanțat de Uniunea Europeană, studenți la jurnalism de la universități din toată Europa, inclusiv de la UBB, vor beneficia de cursuri online de educație media disponibile în toate limbile oficiale ale UE, începând din iunie.
Ne bucurăm că ne citești!
Dacă vrei să ne și susții:
