Refuzate de spitalele de stat, femeile care vor să facă întrerupere de sarcină sunt direcționate către clinici și cabinete particulare. Nu de puține ori, solicitantele dau la privat peste aceiași doctori care refuză prestarea serviciului medical în sectorul public. Simbioza public-privat a devenit în ultimii ani atât de puternică încât, în 2020, aproape un avort la cerere din două realizate în România a fost făcut într-un cabinet particular.
Un text de Diana Meseșan pentru Jurnalul Decretului
„La noi nu se face așa ceva. Întreruperi (n.r. – de sarcină) nu se fac”, explică la telefon o angajată din secția de obstetrică-ginecologie a Spitalului Municipal Fălticeni, județul Suceava. „Doar dacă încercați la particular”.
Din 2018 încoace, spitalul, care deservește o populație de aproximativ 25.000 de locuitori, nu a mai raportat niciun avort la cerere.
„Puteți încerca și la medicii care sunt la noi la spital… încercați la cabinetele dumnealor private și întrebați. Unde se face, puteți merge”, completează angajata unității sanitare sucevene.
În ultimii ani, ponderea întreruperilor de sarcină la cerere în clinicile și cabinetele private, la nivel național, a crescut de la 33,1% din total în 2017 la peste 47% în 2020, arată datele obținute de colectivul jurnalistic Jurnalul Decretului de la Institutul Național de Sănătate Publică (INSP).
Jurnalul Decretului își propune să contribuie prin jurnalism la un efort public de înțelegere. Intersecțiile pe care le găzduiește subiectul avorturilor la cerere sunt nenumărate. Nicio altă temă de interes general nu stârnește atâtea controverse legale, polemici sociale și dezacorduri deloc cordiale. Și niciuna nu e însoțită de atâta neînțelegere.
Credem că jurnalismul e remediul potrivit. De aceea, Jurnalul Decretului a strâns laolaltă un colectiv de presă format din Vlad Stoicescu și Diana Oncioiu (Dela0.ro), Diana Meseșan (Libertatea) și Octavian Coman (jurnalist freelancer). Cei patru documentează împreună o serie de 12 articole de profunzime despre istoria, prezentul și viitorul acordării sau interzicerii serviciilor de avort la cerere în România.
Campania jurnalistică poate fi urmărită pe www.jurnaluldecretului.ro și este implementată de Centrul pentru Jurnalism Independent, cu sprijinul financiar al companiei Essensys Software.
În primul trimestru din 2021, pentru prima dată din 2017 încoace, s-au realizat mai multe întreruperi de sarcină la cerere în unitățile medicale private decât în sistemul public: 2056 față de 1598.
O documentare Jurnalul Decretului, realizată în completarea dosarului de presă despre accesul la serviciile medicale de avort la cerere în spitalele de stat, scoate la iveală o simbioză puternică între sistemul privat și cel public din România.
Faptele cercetate dezvăluie o realitate paralelă, în care aceleași cadre medicale care refuză să facă avorturi în sistemul public fac în cabinetele proprii sau în instituții private. Documentarea noastră probează, în plus, o lipsă de transparență și o problemă de raportare în mediul privat, față de care direcțiile județene de sănătate publică (DSP) ridică neputincioase din umeri.
Cei de la privat nu vor să raporteze. Nu avem cum să îi constrângem să raporteze. Ei raportează 0 avorturi, deși nu are cum să fie 0
, ne-a spus purtătoarea de cuvânt a unei structuri locale de sănătate publică.
Mergem, așadar, pe urmele faptelor.
Avorturile la cerere migrează spre privat
În mediul privat se realizează preponderent avorturi la cerere, fie chirurgicale (chiuretaje), fie medicamentoase. De exemplu, în 2020, dintr-un număr total de 8.655 avorturi raportate (la nivel național) de clinicile și cabinetele private, 7.339 au fost la cerere, adică aproape 85% din total.
În schimb, în mediul public, avorturile la cerere au reprezentat în ultimii ani aproximativ jumătate din numărul total de întreruperi de sarcină. Ponderea avorturilor la cerere a scăzut și mai mult în 2020, când acestea au ajuns să reprezinte cam o treime din numărul total de întreruperi de sarcină realizate în sistemul public.
Evoluția celor două sectoare e invers proporțională, arată datele colectate. Cu cât mai multe spitale publice refuză să ofere acest serviciu la cerere, ponderea sectorului privat crește. Doar că, întreruperea de sarcină fiind mai costisitoare în mediul privat, acest curs al lucrurilor afectează, în primul rând, femeile cu venituri scăzute, precum și accesul public la astfel de servicii medicale în comunitățile mici.
Prețul pentru un avort chirurgical la cerere, în privat, începe de la 600 – 700 lei, conform tarifelor consultate pe site-urilor mai multor clinici private, dar poate ajunge și la 1.200 de lei.
Prin comparație, prețurile în spitalele de stat sunt mult mai mici. La Spitalul Județean Alexandria, un chiuretaj la cerere, cu anestezie locală, costă 150 de lei. La Spitalul Județean Târgu Mureș, prețul este de 100 de lei. La Spitalul Județean Zalău, prețul pentru un avort este stabilit la 500 de lei, fiind inclus și costul pentru spitalizarea de o zi.
„Dom’ doctor face, dar sunt niște pași de urmat”
Din cei patru medici de obstetrică-ginecologie de la Spitalul Municipal Fălticeni, listați pe site-ul spitalului, care nu fac avorturi la spital, doi dintre ei oferă în prezent sau ofereau până anul trecut servicii de întrerupere de sarcină în cabinete private.
Doctorul Bogdan Grămadă, unul dintre medicii spitalului, a raportat prin cabinetul său privat întreruperi de sarcină la cerere în fiecare an între 2017 și 2020. Datele ne-au fost furnizate de către DSP Suceava. Anul trecut, a raportat 31 de avorturi la cerere. O cifră relativ mică – și totuși mai mare decât numărul total de avorturi la cerere înregistrat la nivelul tuturor spitalelor de stat din județul Suceava. În dreptul ultimei statistici avem 25 de întreruperi de sarcină la cerere.
Clinica privată Dr. Lungu, unde lucrează medicul Usruf Wajdy, șeful secției de obstetrică-ginecologie a Spitalului Municipal Fălticeni, a raportat către DSP Suceava avorturi la cerere doar în 2018. Însă, sunând la clinica Dr. Lungu, la mijloc de septembrie, am putut să facem o programare la doctorul Usruf Wajdy, în vederea unei întreruperi de sarcină la cerere.
Recepționista ne-a precizat, însă, că avorturile la cerere nu sunt legale în România.
Redăm dialogul.
Se poate chiuretaj?
Da, doar așa. (…) Și inițial trebuie să vă sfătuiți cu domnul doctor, sunt niște pași de urmat. La noi în România nu este legal. Înțelegeți? Dom’ doctor vine la noi la clinică privată, el vă spune ce e de făcut, probabil o să vă provoace, sunt niște pași de urmat.
Ce nu este legal?
Nu este legal în România. Avorturile, doamnă. Nu este legal în România. Dom’ doctor face, dar sunt niște pași de făcut.
Contactat telefonic în repetate rânduri, doctorul Vlad Alexandru Morariu, managerul Spitalului Municipal Fălticeni, a refuzat să stea de vorbă. Un medic ginecolog al spitalului ne-a spus și el, în mod eronat, că avorturile sunt ilegale în spitalele de stat din România.
Șeful secției de obstetrică-ginecologie, doctorul Usruf Wajdy, confirmă, în cadrul unui dialog telefonic, că nu se fac întreruperi de sarcină la cerere în spital. „Din ce motiv? Religios. Nu face nimeni!”, spune el.
„Numai dacă este ceva terapeutic, probleme cu malformații, dar așa, că nu vrea doamna sarcina respectivă, nu, nu putem. Nu facem”, adaugă, categoric, doctorul.
Dar dumneavoastră faceți avorturi în privat, la cabinetul Dr. Lungu.
Așa și?
Din ce motiv aici (n.r. – în spitalul public) nu faceți, iar acolo (n.r. – la cabinetul privat) faceți?
Eu nu am cum să vă dau informație, iar dumneavoastră nu aveți cum să îmi cereți informație mie. Numai cu hârtie specială. Nu îmi spuneți mie de ce fac așa, este viața mea personală și nu pot să vă dau eu informații despre mine, viața mea personală. Dacă lucrez la privat este altceva, aici la stat, noi nu facem.
Ulterior, medicul Usruf a adăugat că face întreruperi de sarcină la clinica privată doar dacă este vorba de avort terapeutic. „Și fac cu pastile, nu fac cu chiuretaj”. Recepționera de la clinica privată unde lucrează ne-a comunicat, însă, altceva.
Dumneavoastră mă întrebați pe mine de privat. Ce treabă aveți dumneavoastră cu privatul meu?
, conchide șeful de secție de la Spitalul Municipal Fălticeni.
În Suceava, de 11 ori mai multe avorturi la privat
Sectorul medical privat are o pondere mult mai mare decât cel public când vine vorba de întreruperile de sarcină la cerere la nivelul întregului județ Suceava, arată datele colectate de la INSP.
În 2019, de exemplu, s-au raportat în județ de 11 ori mai multe întreruperi de sarcină realizate în clinici și cabinete private decât în spitalele publice locale: 77 avorturi la cerere în unitățile de stat și 847 avorturi la cerere în centrele private.
Un medic care lucrează și la Spitalul Județean de Urgență Suceava (n.r. – unitate în care se fac întreruperi de sarcină) a raportat către DSP Suceava, prin cabinetul său privat, în 2017, 2018 și 2019, mai multe avorturi la cerere decât unitatea sanitară județeană: 251 față de 178.
„Am rămas cu un singur ginecolog”
Spitalul Municipal Câmpulung Moldovenesc, din județul Suceava, nu a raportat niciun avort (la cerere sau medical) din 2017 încoace.
Doctorița Mioara Piticar, singurul medic ginecolog al spitalului, a raportat însă întreruperi de sarcină la cerere prin cabinetul său privat, între 2017 și 2019, arată datele furnizate la solicitarea noastră de DSP Suceava.
„Am rămas cu un singur ginecolog și de ăsta tragem. Are cabinet particular, nu am avut solicitări la spital (n.r. – pentru avorturi), nu de alta. E o doamnă doctor”, explică Adrian Cosinschi, managerul interimar al Spitalului Municipal Câmpulung Moldovenesc.
Spune că încearcă să găsească alți medici specialiști, care să asigure linia de gardă, dar că e „mare criză de medici”.
„Dânsa are un cabinet particular și completează când nu-i. În rest e mare parte la noi. Avem nevoie. Vine și cu chemări la domiciliu, pentru tot felul de urgențe obstetricale. Noi avem un plan pentru așa ceva (n.r. – avorturi la cerere), avem și tarife stabilite. Dar pe linia asta chiar nu am avut solicitări”, completează managerul.
În Constanța, de 38 de ori mai multe avorturi în cabinetele private
Suceava nu e singurul județ în care unitățile medicale private depășesc sectorul sanitar public în ceea ce privește numărul de întreruperi de sarcină la cerere raportate către direcțiile județene de sănătate publică.
În Bistrița-Năsăud, de exemplu, în 2019 s-au raportat de zece ori mai multe avorturi la cerere în unitățile private decât în sectorul public: 388 față de 38. În 2020, anul pandemiei, toate avorturile la cerere din județ s-au mutat în clinicile și cabinetele particulare, spitalele de stat raportând zero astfel de proceduri (față de 362 realizate la privat).
În județul Brașov, au fost înregistrate în 2018 doar 15 avorturi la cerere în spitalele publice. În schimb, statistica precizează 420 în dreptul cabinetelor particulare, adică de 28 de ori mai multe întreruperi de sarcină la cerere realizate în privat.
În Constanța, decalajul dintre public și privat este și mai mare. În 2017, s-au înregistrat 38 de avorturi la cerere în unitățile sanitare publice, respectiv 1.447 în centrele private. Factorul de multiplicare: 38. El ar putea fi în realitate mult mai mare, în condițiile în care, deși la nivelul județului există 50 de cabinete private de obstetrică-ginecologie, respectiv 52 de societăți medicale cu specialitate obstetrică-ginecologie, doar o singură instituție privată din Constanța raportează că face avorturi la cerere. E vorba de rețeaua privată Euromaterna.
Alte județe în care sectorul privat l-a depășit pe cel public în perioada analizată includ Ilfov, Maramureș, Mehedinți, Sibiu, Teleorman, Tulcea, Vrancea, Neamț, Sălaj, Bistrița-Năsăud, Bihor sau Olt.
În Neamț, în perioada 2017-2021, nu a fost raportat niciun avort la cerere în sistemul public, conform datelor de la DSP Neamț. Ceea ce înseamnă că singurul loc în care poți face avort la cerere în județ e la privat.
Cel mai mare spital din județ, Spitalul Județean din Piatra Neamț, nu face avorturi la cerere de foarte mulți ani. Decizia a fost instituită, oficial, printr-o hotărâre adoptată în vara anului 2015.
Ce opțiuni au femeile din Neamț dacă vor să facă o întrerupere de sarcină?
„Vă adresați la un cabinet privat”
Sunăm la Spitalul Municipal Roman, județul Neamț, solicitând programarea la o întrerupere de sarcină la cerere. Spitalul, care deservește un oraș cu aproximativ 50.000 de locuitori, a raportat 0 avorturi din 2017 încoace, precum toate celelalte spitale din județ.
Întreruperi de sarcină la noi în spital nu se mai fac. Vă adresați la un cabinet privat. La doamna doctor Trica. Sau unde vreți dumneavoastră. Puteți să mergeți și la Bacău și la Piatra. În Roman numai dânsa face. Are cabinet lângă spital
, ne spune la telefon un cadru medical.
Doctorița Lenuța Trica, angajată și la Spitalul Roman, nu a raportat, oficial, întreruperi de sarcină la cerere către DSP Neamț, prin cabinetul său privat, în perioada 2019 – 2021.
Nici Spitalul Orășenesc „Sf. Dimitrie” Târgu Neamț nu a raportat nicio întrerupere de sarcină la cerere către DSP Suceava din 2017 încoace.
„Poate nu au existat solicitări pentru asta”, explică dr. Larisa Cristina Udrea, directorul medical și purtătorul de cuvânt al spitalului.
„Avortul la cerere este un serviciu care a fost oferit tot timpul anului, în timpul programului nostru de lucru, în ambulatoriu. Nu au existat doctori care să refuze efectuarea avortului, cel puțin anul precedent.”
Aceasta spune că s-au efectuat, la nivelul spitalului, 13 avorturi la cerere, dar toate medicamentoase. „Medicamentele se achiziționează personal de pacientă, iar prețul ecografiei se achită contra cost, 30 de lei”.
Datele acestea nu se reflectă, totuși, în statistica oficială. Directorul medical nu știe să explice de ce.
Sunând la spital, neoficial, mi se indică două posibilități în ceea ce privește efectuarea unui avort la cerere.
„Ori veniți să vă vadă doamna doctor Iovoaia joi, în ambulator, în policlinică, ori mergeți la dânsa la cabinetul particular. Ori o altă variantă, la domnul doctor Dumitrescu, la cabinetul particular. Și dânsul vă poate ajuta”, explică la telefon un cadru medical.
Puținii medici care fac avorturi în Neamț sunt blamați
Doctorul Gheorghe Tudose, pensionar, are unul dintre puținele cabinete private care oferă servicii de întrerupere de sarcină la cerere în Piatra Neamț. Și care raportează, riguros, cifrele către DSP Neamț: 346 în 2019, 201 în 2020, 68 în primul trimestru din anul acesta.
La nivelul județului sunt înregistrate 29 de cabinete private de obstetrică-ginecologie, conform DSP Neamț. Doar trei au raportat avorturi la cerere între 2017 și 2019.
„Spitalul are obligația, măcar la femeile cu mulți copii, să le acorde asistența asta medicală. Și nu le-o acordă nicăieri”, spune doctorul Tudose, care a lucrat și el în spitalul județean în trecut.
„Cred că depinde de șeful de secție. La noi trebuia să îi motivezi de ce nu faci (n.r. – avorturi la cerere), și dacă era plauzibil, o scuză pertinentă, numea pe altcineva. Eu cred că au anumite îndatoriri ca spital public”, adaugă doctorul.
M-au ponegrit, dar în ultimă instanță, când au o femeie cu cinci copii și e gravidă, o trimit la mine să o rezolv. Dar acum văd că s-au mai potolit
, precizează medicul de 77 de ani. „Eu mai lucrez așa, că mă forțează pacientele”.
Deși spitalul județean nu oferă acest serviciu, unii medici din spital îl oferă, totuși, în privat. De pildă, unul dintre medicii ginecologi din spital efectuează avorturi în cabinetul privat. Condiția e să nu fie chirurgicale, ci doar medicamentoase – adică, vârsta sarcinii să fie mai mică de opt săptămâni.
„Nu vor domnii doctori să facă avorturi”
Într-o situație similară e și Spitalul Județean din Satu Mare. Deși secția de obstetrică-ginecologie a unității are 12 specialiști, niciunul nu efectuează avorturi la cerere, arată un răspuns oficial al spitalului remis la solicitarea colectivului nostru jurnalistic.
Când sunăm, neoficial, la spitalul public, să întrebăm dacă se poate face o programare pentru un avort la cerere, soluția cabinetului privat este indicată cu prioritate.
„Avort doriți? Atunci numai domnul doctor Pop vă face, la cabinet. La spital nu se fac avorturi la cerere”, precizează la telefon un cadru medical.
De ce? „Asta nu știu. Că nu vor domnii doctori să facă avorturi. Nu face nimeni avort. Numai la particular”.
„Mi-a recomandat un medic care făcea la cabinetul lui privat”
În 2013, când a rămas însărcinată, Bianca (un pseudonim ales pentru a-i proteja identitatea) avea 27 de ani, locuia încă într-o cameră de cămin și abia se angajase. A hotărât să facă avort.
A mers la medicul ei ginecolog de la Maternitatea Cuza Vodă din Iași, instituție care nu face de mulți ani întreruperi de sarcină la cerere.
„Mi-a spus că nu poate face întrerupere pentru că nu are cum. Are o conștiință foarte încărcată dacă ar face chestia asta și nu se simte ok. Nimeni din spital nu făcea. Și mi-a recomandat un medic care făcea la cabinetul lui privat. Și am mers la dumnealui”, povestește Bianca.
Medicul care i-a făcut avort în cabinetul privat era însă angajat și la Cuza Vodă. La maternitatea publică nu făcea avorturi, dar în cabinetul său particular, da.
„Când am ajuns acolo mai erau 5-6 femei. Niciuna nu era cu partenerul”, își amintește femeia. Experiența a marcat-o: „Nu am simțit că (n.r. – doctorul) mă judecă pe mine, am simțit că judecă situația: Uite încă o persoană care se află în situația asta”.
Intersecția dintre public și privat în servicii pre-avort
Intersecția dintre sectorul public și cel privat are loc și când vine vorba de servicii medicale pre-avort: consult, ecografii sau consiliere psihologică.
În unele spitale de stat din România aceste servicii se oferă în afara unităților, doar actul chirurgical în sine – chiuretajul – realizându-se în spital.
La Spitalul Județean de Urgență Alexandria, de exemplu, femeile care vor să facă un avort la cerere „se prezintă cu bilet de trimitere din afara unității, de la cabinetele medicale particulare de specialitate”, arată un răspuns oficial al unității sanitare.
Medicul Dumitru Mandoiu, care lucrează în secția de obstetrică-ginecologie, explică faptul că ecografia în spital e posibilă doar dacă pacienta are trimitere de la medicul de familie și i se face o foaie de spitalizare de zi. O altă opțiune e ca pacienta să facă ecografia la un centru privat. „Mai multe paciente fac în privat”, spune medicul.
Suntem unii medici care nu mai facem avort în privat. Sau dacă este o sarcină cu probleme, un chiuretaj mai dificil, pacienta este diagnosticată în privat și apoi îndrumată pentru chiuretaj către spital
, adaugă medicul Dumitru Mandoiu.
„Document de la specialist ginecolog”
La Spitalul Clinic Județean de Urgență Târgu Mureș, „pacienta trebuie să aibă un document de la medic specialist ginecolog, care să ateste vârsta sarcinii”, se notează într-un răspuns oficial al spitalului remis la solicitarea colectivului nostru jurnalistic.
„Pacientele vin cu acel document la noi, indiferent de unde, din privat, alt spital de stat, sau chiar se pot programa, anterior intervenției, în ambulatorul nostru integrat, cu bilet de trimitere”, explică Ana Voichița Pantea, purtătorul de cuvânt al spitalului.
Sunt foarte multe cabinete medicale individuale la nivel de județ. Cabinetul eliberează documentul respectiv. Chiar și noi avem în cadrul spitalului un cabinet individual al unui medic de obstetrică-ginecologie, dat în concesiune, care funcționează separat de spital. Foarte multe vin cu trimitere de la medicul respectiv
, adaugă aceasta.
Purtătorul de cuvânt mai precizează că spitalul județean de urgență e singura unitate medicală publică din Mureș care face întreruperi de sarcină la cerere. În rest, doar cabinetele private mai oferă acest serviciu.
Consiliere la Maternitatea Bega oferită de o asociație anti-avort
La Maternitatea Bega, din cadrul Spitalului Clinic Județean de Urgență „Pius Brînzeu” din Timișoara, serviciile de consiliere pre-avort sunt oferite de către o asociație particulară, în baza unui acord de parteneriat cu spitalul.
Parteneriatul datează oficial doar din 2017, dar serviciile sunt oferite, în practică, din 2005.
Asociația se numește Pro Vita Medica și a fost înființată de către medicul Cristina Valea. Într-un articol din presa locală, aceasta este prezentată ca „medicul care a convins peste 700 de femei să renunţe la avort”.
Serviciile de consiliere se desfășoară în „incinta spațiului centralei telefonice, dimineața, între orele 8 și 12”, arată acordul de parteneriat.
Consilierea este, în sine, o încercare de a le convinge pe femeile venite să facă avort să nu mai apeleze la procedură. O spune chiar medicul Marius Craina, medic șef de secție la Maternitatea Bega, fost manager al spitalului.
„Fiecare pacienta care vine la avort la cerere este consiliată de un specialist care are școală făcută în sensul ăsta. Și de foarte mulți ani practicăm metoda asta, cu foarte, foarte multe beneficii. Multe femei au renunțat la avortul la cerere, la chiuretajul uterin, după ce au avut discuții cu consilierii noștri pe această problemă”, spune medicul Craina.
Niciun document nu prevede că această consiliere ar fi obligatorie. Dar la nivel de practică, femeile care vor să facă avort trec prin această consiliere.
„Pe lângă informația pe care o aducem noi din punct de vedere medical, pacienta trece imediat la cabinetul de consiliere, obligatoriu, înainte de chiuretaj, unde stă de vorbă cu consiliera”, explică șeful de secție.
„Cei de la privat nu vor să raporteze”
Documentarea realizată în cadrul proiectului Jurnalul Decretului probează o lipsă de transparență și o problemă de raportare a avorturilor la cerere realizate în mediul privat, față de care direcțiile județene de sănătate publică ridică neputincioase din umeri.
Când vine vorba de numărul întreruperilor voluntare de sarcină făcute în clinicile și cabinetele particulare, cifrele reale sunt cel mai probabil mai mari decât cele raportate către DSP-uri.
Datele colectate de la INSP arată că sunt județe în care s-au raportat zero avorturi la cerere în sectorul privat din 2017 încoace. Avem printre exemple județele Botoșani, Hunedoara și Galați. Există și județe în care s-au raportat cifre foarte mici în privat: 28 de avorturi la cerere în Vâlcea, în total, din 2017 încoace.
Reprezentanții DSP-urilor recunosc că aceste cifre nu corespund realității, ci sunt rezultatul subraportării sau al neraportării. Instituțiile sanitare locale care ar trebui să monitorizeze aceste aspecte ce țin de sănătatea publică (și de formularea unor politici publice realiste și eficiente) se declară însă neputincioase.
„Cei de la privat nu vor să raporteze. Nu avem cum să îi constrângem să raporteze. Ei raportează 0, deși nu are cum să fie 0”, spune Delia Băda, purtătoare de cuvânt de la DSP Hunedoara.
În județul Arad, de exemplu, dintr-un total de 42 de cabinete de obstetrică-ginecologie, un singur cabinet raportează că face întreruperi de sarcină, conform datelor de la DSP Arad. Este vorba de clinica Hyperclinica Genesys MedLife, parte din lanțul Medlife.
„În ceea ce privește avortul există suspiciunea unei subraportări”, explică Horea Timiș, directorul DSP Arad. „Practic, numărul este mult mai mare. Din statistica oficială, este doar o imagine parțială a numărului de avorturi, nu realitatea. Nu ai cum să verifici”.
Liliana Iordăchescu, purtătoare de cuvânt la DSP Galați, spune că „nu există niciun cadru legal care să oblige unitățile private să raporteze direcțiilor de sănătate publică datele solicitate de dumneavoastră”.
Spitalele și celelalte unități sanitare cu paturi, fie că sunt publice sau private, sunt obligate să raporteze trimestrial numărul de avorturi la cerere, pe grupe de vârstă, conform unui ordin ministerial din 2006.
Avorturile la cerere în marile lanțuri private
Am cerut date și de la cele mai mari lanțuri private din România – Regina Maria, Medlife, Sanador și Medicover. Am întrebat dacă și câte întreruperi de sarcină au făcut în ultimii ani, câți medici efectuează procedura, respectiv câte avorturi au fost raportate către DSP-uri.
Medlife și Medicover nu au răspuns până la data publicării acestui articol.
Reprezentanții Sanador ne-au expediat sec: „Nu am răspuns să vă dau la solicitare”.
Reprezentanții Regina Maria au formulat un răspuns general, din care selectăm câteva fragmente:
Din rețeaua noastră, cele mai multe solicitări în sfera obstetricală sunt pentru monitorizarea sarcinilor normale, a celor cu risc și salvarea sarcinilor cu probleme. Solicitările privind întreruperea sarcinilor din motive ne-medicale sunt într-o proporție marginală.
Există la nivelul spitalelor cu maternitate din cadrul Rețelei de Sănătate Regina Maria și medici de obstetrică ginecologie care oferă și servicii de întrerupere de sarcină la cerere.
„O statistică pe privat nu a fost făcută niciodată”
Marius Craina, șeful secției de obstetrică-ginecologie de la Maternitatea Bega, crede că autoritățile sanitare n-au fost niciodată interesate de o statistică reală, națională, a întreruperilor de sarcină realizate în unitățile private.
„O statistică pe privat nu a fost făcută niciodată. Erau foarte multe (n.r. – avorturi) făcute la negru”, explică doctorul.
„Noi când ieșim cu o statistică, niciodată nu putem fi sigură că statistica asta este cea adevărată, cea reală. Și atunci ne furăm singuri căciula. Degeaba mă duc eu și spun că Timișoara a raportat o sută de avorturi la cerere. Wow, numai 100 de avorturi la cerere – și, de fapt, numărul lor real este mult, mult mai mare”, conchide doctorul Craina.
Diana Meseșan
Ne bucurăm că ne citești!
Dacă vrei să ne și susții:
