Satelitul Rhessi, lansat în spațiu de către Administrația Națională Aeronautică și Spațială a Statelor Unite (NASA) în urmă cu peste 20 de ani, se va prăbuși pe Pământ în cursul zilei de miercuri, dar experții consideră că sunt șanse foarte mici ca o persoană să fie lovită, transmite ziarul american New York Post.
Aparatul numit Reuven Ramaty High Energy Solar Spectroscopic Imager, sau RHESSI, pe scurt, cântărește peste 270 de kilograme, iar potrivit estimărilor agenției, va arde aproape în totalitate la reintrarea în atmosferă, însă există posibilitatea ca bucăți din satelit să “supraviețuiască” căzăturii și să lovească pământul. Șansele de a răni pe cineva sunt de 1 la 2,467.
Satelitul care a făcut istorie
Deși acum reprezintă, practic, doar o adunătură de metal care nu mai poate face nimic în afară de a răni pe cineva, RHESSI a început drept un pas important pentru explorarea și înțelegerea spațiului.
Nava spațială a fost lansată la bordul unei rachete Pegasus XL de la Orbital Sciences Corporation cu misiunea de a crea imagini ale electronilor de mare energie care transportă o mare parte din energia eliberată în exploziile solare. A realizat acest lucru cu ajutorul singurului său instrument, un spectrometru de imagine, care a înregistrat razele X și razele gamma ale Soarelui. Înainte de RHESSI, asemenea imagini nu mai fuseseră realizate.
Datele furnizate de RHESSI au oferit indicii vitale despre erupțiile solare și ejecțiile de masă coronală asociate acestora. Aceste evenimente eliberează în câteva minute în atmosfera solară o energie echivalentă cu miliarde de megatone de dinamită și pot avea efecte pe Pământ, inclusiv întreruperea sistemelor electrice. Înțelegerea acestor fenomene, explică NASA, s-a dovedit a fi o provocare.
Urmărirea și interpretarea datelor adunate de RHESSI au constituit subiectul mai multor articole științifice de-a lungul anilor, cum ar fi în 2009 și 2012 și 2015, dar chiar dacă satelitul a fost scos din funcțiune în 2018, datele adunate în cei 16 ani de activitate își păstrează valoarea științifică. În 2020, spre exemplu, Universitatea din California puncta importanța datelor strânse de RHESSI pentru înțelegerea și prezicerea fenomenelor solare.
Orbita Pământului, un cimitir de fiare
Faptul că după peste un deceniu și jumătate, RHESSI a fost pur și simplu dezactivat și lăsat să plutească în derivă în jurul Pământului ar putea părea surprinzător, însă în realitate, un asemenea episod nu este o excepție, ci mai degrabă regula.
Simpla lansare în spațiu a unui satelit reprezintă o realizare monumentală și complexă pentru umanitate, dar nicio piesă de aparatură, oricât de impresionantă și avansată ar fi ea, nu poate funcționa la nesfârșit. Când ceva se strică la mii de kilometri înălțime, adeseori cea mai simplă soluție este… de a nu face nimic.
Potrivit Statista, în luna martie, Pământul era orbitat de peste 8.000 de sateliți activi, cei mai mulți dintre ei lansați în spațiu de Statele Unite, urmate de statele fostei Uniuni Sovietice, China, Regatul Unit și Japonia.
Pe lângă sateliții încă operaționali, există foarte mulți care nu mai funcționează. Muzeul Istoriei Naturale din Marea Britanie identifică peste 3.000 de sateliți “morți” în spațiu, iar în ianuarie 2023, The Washington Post puncta că 1.800 dintre aceștia se aflau în orbita joasă a Pământului, rezultatul regulațiilor destul de permisive, în special în Statele Unite, de departe cel mai mare producător de sateliți din lume.
Criticile nu sunt făcute doar în baza unor principii teoretice – gunoiul spațial a devenit de fapt o problemă pentru activitățile umane în spațiul cosmic. De la lansarea primului satelit în 1957 de către Uniunea Sovietică, umanitatea a efectuat atât de multe obiecte în orbită încât, în prezent, milioane de obiecte metalice create de oameni fac înconjoară planeta, punctează NBC News.
Majoritatea sunt minuscule, șuruburi, piulițe și fragmente metalice mai mici decât o monedă, însă se estimează că în jur de 30.000 de astfel de obiecte sunt destul de mari și destul de rapide pentru a reprezenta o problemă serioasă în caz de coliziune.
Deja au avut loc câteva incidente la limită în acest sens. În 2022, Stația Internațională Spațială a trebuit să își schimbe cursul pentru a nu se ciocni cu bucăți dintr-un vechi satelit sovietic care fusese distrus de un controversat test al unei noi rachete anti-satelit efectuat de Rusia.
De la lansarea sa în 1998, Stația a trebuit să evite molozul spațial de peste 30 de ori, a fost avariată în cele câteva instanțe în care nu a reușit, iar în 2021 astronauții au fost la un pas de a părăsi de urgență stația și de a se întoarce pe Pământ în cazul unei coliziuni grave, care a fost din fericire evitată.
În acest context, nu este de mirare că în septembrie 2022, guvernul american a înăsprit regulile această privință, impunând o limită de cinci ani pentru scoaterea din orbită a sateliților a căror misiune s-a încheiat. Schimbarea este una dramatică – până la acel moment, termenul limită era de 25 de ani, punctează CNN.
Atunci când sateliții se întorc acasă
RHESSI este departe de a fi primul satelit care se întoarce pe Pământ în asemenea circumstanțe. De fapt, nu este nici măcar primul din 2023. În ianuarie, satelitul ERBS, de asemenea lansat de NASA, a pătruns în atmosferă deasupra mării Bering, unde a ars aproape în întregime fără a provoca un incident neplăcut.
ERBS a petrecut 38 de ani în spațiu, dar a fost operațional timp de numai 21 dintre aceștia. Datele colectate de satelit în acest timp, începând de la lansarea sa în 1984, au fost vitale în confirmarea faptului că stratul de ozon se subția la nivel planetar și la semnarea, în 1987, a Protocololui de la Montreal, un tratat internațional care a limitat emiterea de gaze cu efecte nocive în atmosferă.
O minte mai sceptică sau mai puțin interesată de încălzirea globală ar putea argumenta că aceste contribuții nu sunt suficiente să justifice riscul de a te trezi cu un satelit în cap în timpul plimbării de dimineață, însă riscul nu este unul atât de mare dacă nu ești astronaut. Potrivit site-ului științific Phys.org, în medie, în jur de 100 de tone de gunoi spațial reintră în atmosferă în fiecare an, dar până în acest moment, nicio moarte nu a fost înregistrată din cauza gunoiului spațial.
Mai mult decât atât, precizează BBC, doar o singură persoană a fost lovită vreodată de un asemenea obiect. În 1997, Lottie Williams, din Tulsa, Oklahoma, a fost lovită în umăr de o bucată de metal despre care se crede că provenea de la o rachetă Delta II. Femeia nu a fost rănită, a luat obiectul acasă și l-a raportat poliției în ziua următoare.
În final, deși revenirea pe Pământ a unui satelit tinde să atragă atenția lumii, adevărul este că un asemenea eveniment este mult mai puțin spectaculos decât s-ar crede. Mai dramatică și presantă este problema sateliților care rămân în orbită. Din acest punct de vedere, oamenii care au visat să devină astronauți pot răsufla ușurați – viața la sol poate că este mai anostă, dar cel puțin pericolul de a fi lovit de un satelit clandestin este mult mai mic.
- Regele Charles, primit de Klaus Iohannis la Cotroceni: “Pot să spun că întotdeauna m-am simțit acasă în România” - 2 iunie 2023
- FOTO VIDEO Republica Moldova, centru al Europei pentru o zi: Ce au discutat cei 50 de lideri europeni la Bulboaca/ Maia Sandu: “Am demonstrat că suntem parte a acestei comunități” - 2 iunie 2023
- GALERIE FOTO Distracție cu baloane, jocuri educative și activități sportive: Cum au petrecut copiii ucraineni “Ziua Copilului” la centrul Comunitaria din Constanța - 1 iunie 2023
