Fie a fost laitmotivul celor care intrau în cursa electorală pentru primărie sau pentru un loc în Parlament, fie a fost mărul discordiei între primarul Constanței și miniștri Turismului. În cele din urmă, reabilitarea Cazinoului de pe faleza Constanței a fost, de multe ori, un proiect ratat de ONG-uri și instituții. Astăzi, este un pariu pierdut de constănțeni.
În ultimii cinci ani, subiectul Cazinoului a fost pe buzele tuturor, mai mult ca niciodată și, în anumite momente, situația părea tot mai aproape de rezolvare.
Prima „tentativă” de salvare a monumentului istoric îi aparține chiar primarului Constanței, al cărui singur efort depus a fost să se gândească la varianta vânzării. „Inițiativa” edilului a fost rapid sancționată de ceilalți lideri politici locali, cărora le-a picat la fix ideea trăznită a primarului excentric.
Astfel, reabilitarea Cazinoului a devenit tema preferată de politicienii locali în campaniile electorale din anul 2012. După pierderea alegerilor, nici unul dintre vitejii politicieni, iubitori de cultură, de la malul mării nu a mai scos o vorbă despre „simbolul Constanței” și „salvarea monumentului istoric”.
A doua „încercare” de reabilitare a Cazinoului îi aparține fostului candidat la alegerile prezidențiale, Elena Udrea. În același an pre-electoral 2011, ministrul Dezvoltării și Turismului avea să câștige un important capital de imagine, să se bucure de spații largi alocate de presă, dar și să stârnească un val de controverse cu privire la suma vehiculată, atunci când anunța că urma să reabiliteze Cazinoul în cel mai scurt timp.
Astfel, pe 8 octombrie 2011, Elena Udrea, ministrul Turismului la vremea aceea, anunța pe Facebook: „Proiectul privind Cazinoul din Constanța are în vedere consolidarea și reastaurarea acestei clădiri de patrimoniu aflată într-o stare avansată de degradare. Cazinoul din Constanţa este o clădire istorică fiind unul dintre cele mai reprezentative simboluri ale oraşului. Este un important punct de reper istoric pentru locuitorii oraşului dar şi pentru turiştii veniţi pe litoralul românesc (…)”.
Cuvintele mari folosite de Elena Udrea, promisiunile și lecțiile de istorie din discursul acesteia au fost rapid date uitării, imediat după alegerile locale și parlamentare din 2012.
Euforic și entuziast de marele proiect, fostul ministru al Turismului se lăsase atât de tare dus de val încât vorbea deja despre momentul în care monumentul istoric se va întoarce în patrimoniul Primăriei Constanța: „În urma realizării lucrărilor de consolidare şi restaurare, Cazinoul, această clădire care s-a integrat istoriei, va deveni un veritabil centru de divertisment de anvergură internaţională, îşi va recăpăta menirea de loc unde se poate juca sau organiza evenimente fastuoase şi atractive, de interes pentru locuitorii Constanţei şi pentru turiştii veniţi pe litoralul românesc”.
La patru ani de la aceste declarații, constănțenii se pot „mândri” doar cu cei mai demagogi politicieni. În ciuda declarațiilor pompoase și lacrimogene, ministerul condus de Elena Udrea nu a găsit fondurile necesare reabilitării Cazinoului, iar monumentul a revenit în proprietatea Consiliului Local.
Trei ani mai târziu, în aceeași lună octombrie, constănțenii privesc aceeași telenovelă politică, ascultă aceleași declarații în care salvatorii de la Ministerul Dezvoltării și Compania Națională de Investiții vor reda orașului de la malul mării un simbol cultural și istoric. Doar că, de data aceasta, rolul principal este jucat de Liviu Dragnea.
Așadar, pe 2 octombrie 2014, Consiliul Local Constanța trece din nou Cazinoul în patrimoniul Companiei Naționale de Investiții, iar primarul Constanței o ia înainte și se spală rapid pe mâini de responsabilități, explicând în stilu-i caracteristic de ce nu a ridicat un deget (după ideea de a vinde Cazinoul), din 2011 până în 2014, pentru a împiedica degradarea continuă și rapidă a monumentului istoric: De teama procurorilor DNA care l-ar putea acuza că ar fi ”aranjat” licitația.
La începutul lunii ianuarie 2015, știrea conform căreia s-au alocat bani pentru studiile necesare demarării lucrărilor de reabilitare a Cazinoului a făcut înconjurul presei locale și naționale. Praf în ochii cititorilor, la fel ca de fiecare dată când, fără scrupule, autoritățile locale și centrale au jucat ping-pong cu simbolul orașului de la malul mării. Conform jurnaliștilor de la cotidianul Replica de Constanța, reabilitarea Cazinoului a început prin întocmirea studiilor necesare, iar „Compania Naţională de Investiţii (CNI), din cadrul Ministerului Dezvoltării Regionale şi Administraţiei Publice (MDRAP), a plătit deja, în acest sens, 200.000 de lei, fără TVA, către două firme din Bucureşti cu care are încheiate contracte de exclusivitate”.
Cazinoul din Constanța a fost construit după planurile arhitectului francez Daniel Renard, fiind un simbol reprezentativ pentru curentul arhitectonic Art Nouveau.
Prezintă în partea centrală terasa fațadei, sprijinită pe un portic larg, care e dominat de un vitraliu în formă de evantai. Se remarcă partea superioară a clădirii, decorată cu elemente arhitecturale de forma navelor antice, cu capete de berbec și ghirlande de alge marine.
Clădirea a fost inaugurată în toamna lui 1910 și a reprezentat, de-a lungul timpului, un simbol pentru Constanța.
Conform site-ului Direcției Județene pentru Cultură Constanța, Cazinoul a fost restaurat în anii 1951, 1981, iar (surpriză, n.red.), în 2008, a intrat în reparații capitale. Reparații capitale care, dacă ar fi început într-adevăr, nu au fost finalizate niciodată.
Rezistând încă în picioare în ciuda nepăsării și a ipocriziei oamenilor politici ce au putut să decidă în nenumărate rânduri soarta sa, Cazinoul se află astăzi într-o stare avansată de degradare.
În toamna anului 2011, Cazinoul a fost deschis publicului larg, care a putut vedea dezastrul ascuns în interiorul monumentului istoric: bucăți de ziduri dărâmate, geamuri sparte, podele dezafectate, zone cu pericol de prăbușire, mucegai și multă mizerie.
Astăzi, ușile Cazinoului sunt, din nou, ferecate.
Ne bucurăm că ne citești!
Dacă vrei să ne și susții:
