România a înregistrat cea mai slabă prezență la vot din istoria alegerilor parlamentare postdecembriste: doar 31,84% dintre românii din țară au votat, adică puțin peste 5,7 milioane, conform informațiilor furnizate Autoritatea Electorală Permanentă.
Județele care au înregistrat cea mai mare prezență la vot sunt:
- Mehedinți – 42,61%
- Olt – 37,63%
- Teleorman – 37,61%
- Bihor – 37,32%
- Gorj – 37,30%
La polul opus, județele în care electoratul s-a mobilizat cel mai puțin sunt:
- Vaslui – 23,55%
- Ialomița – 26,21%
- Iași – 26,78%
- Tulcea – 27,67%
- Bacău – 27,95%
În restul județelor, prezența la vot a arătat astfel, în ordine descrescătoare:
- Harghita – 37,25%
- Giurgiu – 36,94%
- Sălaj – 36,93%
- Dolj – 36,82%
- Ilfov – 34,99%
- Alba – 34,97%
- Buzău – 34,82%
- Cluj – 34,09%
- Vâlcea – 33,88%
- Argeș – 33,38%
- Dâmbovița – 33,09%
- Hunedoara – 33,04%
- Vrancea – 32,97%
- Brașov – 31,88%
- Mureș – 31,84%
- Bistrița-Năsăud – 31,79%
- Sibiu – 31,78%
- Constanța – 31,60%
- Călărași – 31,44%
- Covasna – 31,18%
- Municipiul București – 31,16%
- Timiș – 30,56%
- Prahova – 30,13%
- Caraș-Severin – 29,94%
- Arad – 29,77%
- Galați – 29,77%
- Brăila – 29,68%
- Satu Mare – 29,26%
- Neamț – 29,09%
- Maramureș – 28,98%
- Botoșani – 28,98%
- Suceava – 28,96%
Absenteismul masiv s-a înregistrat în pofida politicienilor care au încercat în zadar, pe parcursul întregii zile, inclusiv în ultima oră de vot, să-și mobilizeze electoratul.
Unul dintre elementele surpriză la aceste alegeri a fost prăbușirea votului în mediul rural, unde s-a înregistrat un minim istoric de doar 2.667.435 milioane de voturi, cu 1,84 milioane de voturi mai puțin decât la scrutinul localelor din 27 septembrie 2020, atunci când 4.508.393 alegători care au mers la urne în mediul rural.
Prezența la alegerile parlamentare 1992-2020:
- 1992 – 76,29% – 12.496.430 alegători
- 1996 – 76,01% – 13.088.388 alegători
- 2000 – 65,31% – 11.559.458 alegători
- 2004 – 58,51% – 10.794.653 alegători
- 2008 – 39,20% – 7.238.871 alegători
- 2012 – 41,76% – 7.694.180 alegători
- 2016 – 39,79% – 7.323.368 alegători
- 2020 – 31,84% – 5.793.135 alegători
465 de parlamentari – 136 senatori și 329 deputați vor ajunge, după 6 decembrie, în noul legislativ al României. Ei vor reprezenta cetățenii din fiecare județ al țării, dar și românii de peste granițe sau minoritățile naționale. Ei vor decide cum va arăta legislația României în următorii patru ani și tot ei vor aproba sau vor filtra deciziile și proiectele importante ale țării, fie că vorbim de economie, probleme de securitate ori de sănătate publică.
- Pipiridzi tângâsiti, mâncarea ”aromânilor săraci” care a ajuns la modă în restaurantele fancy/ Rețeta originală a deliciului care e gata în mai puțin de-o oră: Doar patru ingrediente, poți să-l savurezi și cald, și rece - 2 mai 2024
- Un nou local atrage atenția clienților să-și țină copiii ”tot timpul așezați la masa lor”: După J’ai Bistrot, disputa s-a mutat în grădina Sera Eden din centrul Bucureștiului - 1 mai 2024
- Marea evacuare din AUR: Zeci de candidați, șefi de organizații și membri au părăsit partidul extremist în ultimele trei luni, la pachet cu dezintegrarea ”polului suveranist” / Cei mai mulți acuză comportamentul lui George Simion - 1 mai 2024