Pe 28 iulie a.c., secretarul de stat pentru Culte Victor Opaschi și Muftiul cultului musulman din România, Murat Iusuf, au semnat protocolul privind ridicarea unei noi moschei în București. Ca și societatea românească, și presa internațională a abordat acest subiect aprins din perspective diferite.
Dacă pentru unii acest nou lăcaș de cult musulman finanțat de guvernul turc în capitala României a reprezentat un exemplu de toleranță, pentru alții, inclusiv voci politice proeminente, nu a fost decât un motiv să acuze o escaladare a radicalizării sau un nou pol de încurajare a terorismului.
Subiectul a stârnit multe polemici în România și a împărțit societatea civilă în două, așa cum remarca și „Le Huffington Post“, varianta franceză a publicației din Marea Britanie, care titra pe 22 iulie:„Proiectul unei moschei în București divizează românii“.
PAKISTANUL MUSULMAN SALUTĂ PROIECTUL, ISRAELUL ATRAGE ATENŢIA ASUPRA URMĂRILOR NEFASTE ALE NOII CONSTRUCȚII
„Pakistan Defence“, publicație din Islamabad, consideră construcția musulmană din București un fapt normal, descriind-o ca fiind un centru care ar trebui să servească celor aproximativ 100.000 de musulmani din România. Lăcaşul de cult va avea o capacitate de 2000 de persoane, urmând să deţină o bibliotecă, o școală de învățat Coranul și facilități de recreere.
Mai mult, jurnaliștii pakistanezi blamează poziția fostului președinte al României, Traian Băsescu, care a criticat în nenumărate rânduri acest proiect.
La polul opus găsim punctul de vedere al oficiosului de la Ierusalim, „The Times of Israel“, care, într-un amplu articol publicat pe data de 9 iulie, titra: „Moscheea din București ar putea favoriza radicalizarea“. Publicația israeliană prezintă în detaliu punctul de vedere al Centrului pentru Monitorizare și Combaterea Anti-Semitismului din România, reprezentată de directorul Maximilian Marco Katz care, într-un comunicat de presă, transmitea: „A fost demonstrat clar că în lume moscheile și universitățile islamice sunt des implicate în promovarea și susținerea terorismului, anti-semitismului și violenței împotriva evreilor și creștinilor“. Tot MCA, citat de „The Times of Israel“, afirmă că „sunt de acord cu orice casă de rugăciune care promovează toleranța, dar în cazul acestei moschei, cere guvernului să nu continue fără a investiga sursele de finanțare“.
În comparație cu publicația pakistaneză și multe alte publicații europene, „The Times of Israel“ vehiculează cifra de 8000 de credincioși și studenți care ar putea să beneficieze de acest nou centru musulman la București.
Directorul MCA, Maximilian Marco Katz, „avertizează împotriva încercării de a transforma acest proiect ambițios întru-un centru pentru a fi folosit de elemente islamice radicale ca o bază regională anti-semită, anti-creștină și anti-democratică“. Cotidianul israelian de limbă engleză subscrie declarației lui Traian Băsescu, conform căreia „nu este un risc mai mare decât acela de a aduce studenți musulmani în România“.
PE EUROPENI ÎI INTERESEAZĂ VOCEA SOCIETĂŢII CIVILE ROMÂNEŞTI
Între aceste două poziții antagonice se găsesc publicații precum „Le Huffington Post“ sau „Euobserver“.
Ambele publicații privesc acest subiect în cheia protestelor și a mișcărilor de opoziție ce au avut loc în România.
Într-un larg articol dedicat acestui subiect, publicat pe 21 iulie, cu titlul „Mega moscheea din București finanțată de Turcia stârnește rezistență“, jurnaliștii „Euobserver“ remarcau: „Rezistența este în creștere în București împotriva giganticei moschei propusă a se construi în oraș și finanțată de Turcia, ca parte a efortului de a construi centre religioase în marile orașe din afara țării“.
În ceea ce privește actorii opoziției, cei de la „Euobserver“ notau: „Opoziția acestui proiect este formată dintr-un amestec larg de intelectuali români, fostul președinte Traian Băsescu, grupuri de extremă dreaptă și unii musulmani“.
Un punct de vedere inedit, prezentat de „Euobserver“ este cel al unor membri ai comunității musulmane din România, care nu sunt de acord cu acest proiect: „<<Construcția acestei moschei este o decizie politică între cele două guverne. Ea nu vine de la comunitatea musulmană. Mulți dintre membri comunității au fost surprinși de această decizie>>, a declarat Ruxandra FatmaYilmaz, care pregătește un doctorat despre Islamul în Europa la SNSPA“.
Tot jurnaliștii „Euobserver“ prezintă cererea protestatarilor de a se organiza un referendum: „La protestul de pe 20 iulie, sute de oameni au cerut guvernului să înceapă un proces democratic, care implică o discuție publică deschisă urmată de un referendum“ .Un sondaj al ziarului „Gândul” „care a atras 10.000 de vizitatori și a constatat că 92% dintre aceștia au fost împotriva moscheii“, completează analiza celor de la Bruxelles.
Jurnaliștii europeni au speculat și importanța momentului în care a fost făcut anunțul construcției unei noi moschei în capitala României, care „a fost făcut în timpul plecării lui Victor Ponta la Istanbul pentru operație, plecarea venind după câteva zile după ce Victor Ponta a fost interogat de DNA. Momentul anunțului și al plecării lui Victor Ponta la Istanbul au stârnit suspiciuni“.
Cei de la „Euobserver“ se întreabă și de necesitatea construirii acestei moschei, „ținând cont că în București există în jurul a 10.000 de musulmani, fiind 5 moschei în oraș și mai multe case de rugăciune“.
În final, cei de la „Euobserver“ prezintă pe scurt politica guvernului turc de a finanța moschei de peste granițe: „O moschee de 100 de milioane de dolari se construiește în Lanham, Maryland, aproape de Washington DC, cofinanțată de turci. În orașul Kardzhali din Bulgaria există un plan pentru o moschee pentru 1500 de oameni, un cadou al Turciei pentru oraș. În mai anul acesta, Erdogan a pus piatra de temelie pentru o moschee de 30 de milioane de euro în Tirana, Albania. În aceeași lună, a apărut un proiect a unei posibile mega moschei construite în Budapesta, Ungaria, finanțată de Turcia. Erdogan a propus construirea unei moschei în Havana, într-o călătorie în Cuba în luna februarie“.
Pe 22 iulie, jurnalista Alexandra Spânu nota în „Le Huffington Post“: „Proiectul unei moschei în București divizează românii“.
Aceasta a reușit să creioneze tabloul acestui eveniment important pentru relațiile bilaterale dintre România și Turcia descriind protestele din București: „<<Ce le vei spune copiilor tăi despre istoria românilor în fața celei mai mari moschei din Europa?>> Înarmați cu plancarte inscripționate cu acest slogan rasist, sute de persoane au protestat în centrul Bucureștiului împotriva proiectului de construire a unei moschei ce va găzdui 2000 de persoane. Pentru protestatari, mobilizați pe rețelele de socializare, din cauza acestei construcții, Românii și-ar putea pierde identitatea națională.“
Cert este faptul că protocolul pentru construirea noii moschei a fost semnat pe data de 28 iulie, iar Muftiul Murat Iusuf a făcut mai multe declarații menite să liniștească spiritele:
„Nu va fi cea mai mare moschee din Europa. Când am făcut o astfel de afirmație cu cea mai mare moschee am vrut să evidențiez rolul pe care îl are statul român și respectul pe care îl are statul român față de comunitatea turco-tătară din România, dar din păcate cu o asfel de afirmație am fost înțeles greșit”, a declarat muftiul pentru Radio France International.
Mai mult, „Liderul comunității musulmane din România se arată deranjat de scandalul care s-a iscat în ultima vreme în jurul acestui proiect și spune că de vină ar fi lipsa de informații, dar și acțiunile unor persoane care vor să îi atragă pe musulmani în jocuri politice“.
De altfel, notează jurnaliștii RFI, „muftiul Murat mai spune că proiectul este unul care ar aduce mai multă securitate și siguranță, pentru că el crede că acei musulmani care au poate gânduri mai radicale ar fi convinși, la noua moschee, să renunțe la ele“.
Faţă de acest subiect, Patriarhia română a reliefat că nu se opune construirii moscheii şi aşteaptă să primească la schimb teren la Istanbul: „Încă din 2005, Patriarhia Română a fost informată de către autorităţi în legătură cu construirea, în România, a unui lăcaş de cult pentru comunitatea musulmană. Patriarhia Română a spus, încă de atunci, că nu are nimic împotrivă pentru construirea lăcaşului de cult, dar că trebuie respectat principiul reciprocităţii, respectiv să primească un teren în Istanbul, în condiţii similare”, a declarat părintele Constantin Stoica, purtătorul de cuvânt al Patriarhiei Române, citat de www.activenews.ro.
Potrivit protocolului semnat, Muftiatul cultului musulman din România a primit în concesiune un teren de 11.295 de metri pătrați, pe o durată de 49 de ani, situat pe bulevardul Expoziției, nr. 22-30, Sector 1, București. În acest spațiu urmează a se construi o moschee ce va avea, pe lângă clădirea propiu-zisă a lăcaşului de cult, mai multe anexe în care va funcţiona un loc pentru spălări rituale, o casă parohială, o bibliotecă şi un centru de asistenţă socială.
Ultimul recensământ realizat în anul 2011 arată că în România trăiesc 64.337 de musulmani, dintre care doar 9.037 se regăsesc în București. Cea mai mare comunitate este însă în Constanța – 43.279 de musulmani -, de altfel orașul de la malul mării găzduind și singura moschee din România.
Ne bucurăm că ne citești!
Dacă vrei să ne și susții:
