Cu toții ascultăm muzică, unii mai rar, iar alții nu pot funcționa fără ea. Dintre sutele de genuri muzicale populare, hip-hop-ul, rap-ul, trapul și R&B-ul modern internațional se numără printre cele mai ascultate și apreciate la nivel global, în special în rândul tinerilor.
Aceste genuri muzicale sunt dominate de artiști precum Kanye West, Playboi Carti, Tory Lanez, Chris Brown, Tyler, the Creator sau A$AP Rocky. Mulți dintre ei au fost acuzați de comportament agresiv, verbal sau fizic, față de femei. Cu toate acestea, au fost „iertați” de o mare parte a fanilor, datorită carierelor muzicale de succes.
Chris Brown este cunoscut pentru că a abuzat-o fizic pe Rihanna în 2009, pe vremea când cei doi formau un cuplu, după cum notează Glamour UK. Pe lângă acest caz, Rolling Stone menționează că artistul are în total peste 20 de acuzații de abuz fizic asupra femeilor.
Kanye West a agresat-o verbal în repetate rânduri pe artista Taylor Swift, încă de când aceasta avea 19 ani. De asemenea, fosta sa asistentă personală l-a acuzat, după ce a părăsit postul, de agresiune sexuală, conform informațiilor publicate de BBC.
Cântărețul Tory Lanez a împușcat-o în picior pe celebra rapperiță Megan Thee Stallion, în 2020, în timpul unei altercații care a avut loc la o petrecere, când cei doi formau un cuplu. Playboi Carti și Lil Uzi Vert, doi rapperi americani, au fost și ei acuzați de agresiune fizică de către mai multe femei, însă cazurile nu au dus la consecințe și au fost iertați rapid de fanii lor, conform The Guardian.
Când se trage linia între idolatrie și abuz? Putem, într-adevăr, separa omul de creația sa artistică?
”Mesajele muzicale cu conținut sexist întăresc stereotipuri de gen, susținând imaginea bărbatului dominant și a femeii submisive sau sexualizate”
Pentru a înțelege mai bine de ce societatea nu numai că ”îi iartă” pe artiștii controversați, dar îi și admiră și promovează și, în loc să renunțe la muzica lor și la susținerea față de aceștia, ajunge să le ofere și mai multă atenție, am stat de vorbă cu Mihaela Rus, președinta Colegiului Psihologilor din România, filiala Constanța. Ea ne-a explicat cum reușesc artiștii să manipuleze mințile fanilor, astfel încât să rămână în continuare relevanți, și cum contribuie social media la acest lucru.
Întrebată dacă este de părere că mesajele problematice din muzică, precum misoginia și promovarea unor comportamente toxice, sunt mai frecvente astăzi decât în anii ’90 sau 2000, Mihaela Rus susține că este greu de făcut o astfel de comparație.
Totuși, diferența vizibilă constă în gradul de accesibilitate al acestor mesaje. Mai exact, publicul este astăzi mai conștient de implicațiile culturale și psihosociale ale mesajelor muzicale, iar rețelele de socializare au amplificat răspândirea discursurilor toxice din piese.
O altă diferență față de anii ’90 sau 2000 este existența fenomenului de „cancel culture” (campanie de boicot, n.red.), care oferă publicului ocazia de a trage la răspundere și de a „pedepsi” artiștii care încalcă anumite măsuri.
- „Sociologic și psihologic vorbind, generațiile actuale (în special Gen Z) sunt mai educate în privința temelor de egalitate, diversitate și sănătate mintală. Asta nu înseamnă că nu ascultă muzică cu conținut problematic, ci că sunt mai conștienți de contradicțiile dintre gustul muzical și valorile asumate”, a mai declarat expertul în psihologie.
În legătură cu mesajele jignitoare sau violente la adresa femeilor, transmise de unii artiști, președinta Colegiului Psihologilor din Constanța susține că acest tip de conținut, difuzat constant de artiști cunoscuți, poate influența comportamentul și atitudinile publicului, mai ales atunci când nu este însoțit de o distanțare critică.
Ea explică, de asemenea, că expunerea repetată la un anumit tip de mesaj poate modela percepțiile publicului asupra realității, până când astfel de comportamente ajung să fie percepute ca normale sau acceptabile în societate.
- „Dacă artistul este admirat și popular, mesajele sale, chiar toxice, pot deveni scripturi comportamentale pentru unii fani. Când publicul este expus în mod repetat la versuri care degradează femeile sau le prezintă ca obiecte sexuale sau ființe inferioare, se poate produce un efect de desensibilizare. Acest proces reduce empatia față de victimele reale ale violenței și favorizează o atitudine tolerantă față de misoginie. Mesajele muzicale cu conținut sexist întăresc stereotipuri de gen, susținând imaginea bărbatului dominant și a femeii submisive sau sexualizate. Aceste mesaje pot influența nu doar percepțiile individuale, ci și climatul social, mai ales în grupurile de tineri, unde muzica are un rol identitar”, mai susține Mihaela Rus.
Președinta Colegiului Psihologilor din Constanța subliniază că, deși mesajele muzicale și comportamentul misogin al artiștilor pot avea un impact asupra percepțiilor publicului, efectele acestora nu sunt uniforme sau inevitabile.
În funcție de factori individuali, cognitivi și socio-culturali, mesajele sunt filtrate prin diverse mecanisme de protecție sau, dimpotrivă, de vulnerabilizare. În așa fel, expertul exemplifică următorii factori:
- Gradul de expunere: Persoanele care ascultă frecvent astfel de piese și urmăresc constant artiști care promovează mesaje problematice sunt mai susceptibile la internalizarea acestor conținuturi. În schimb, o expunere ocazională, combinată cu un nivel ridicat de conștientizare critică, are efecte mult mai reduse;
- Nivelul de educație și alfabetizare media: Persoanele cu un nivel înalt de educație formală, educație media și gândire critică sunt mai capabile să analizeze și să contextualizeze conținuturile toxice. Alfabetizarea media le permite să identifice strategiile de manipulare, stereotipurile de gen și implicațiile simbolice ale mesajelor;
- Atitudinile preexistente față de femei: Impactul mesajelor misogine este influențat în mod semnificativ de valorile deja internalizate ale ascultătorului. O persoană care manifestă deja atitudini sexiste sau provine dintr-un mediu cu norme patriarhale va fi mai predispusă să rezoneze cu mesajele muzicale care întăresc aceste perspective. În schimb, persoanele care susțin egalitatea de gen tind să respingă sau să ironizeze astfel de mesaje;
- Mediul social și cultural: Contextul social în care trăiește ascultătorul influențează ce este perceput ca fiind „cool” sau, dimpotrivă, ofensator. În medii în care sexismul este tolerat sau chiar apreciat sub forma unei „masculinități tradiționale”, muzica misogină este mai bine primită și are un potențial mai mare de influență.
„Îmi place muzica, nu artistul”
Unul dintre motivele menționate de psiholog pentru care publicul trece cu vederea comportamentele problematice ale unui artist, precum agresiunea de orice fel asupra femeilor, este puterea muzicii, care activează resorturi emoționale profunde.
Cultura pop contribuie, la rândul ei, la normalizarea acestor comportamente în numele expresivității artistice, spune aceasta.
Fenomenul este susținut de mecanisme psihosociale precum identificarea cu artistul, separarea artei de autor, presiunea socială și desensibilizarea culturală față de misoginie.
În absența unei gândiri critice consolidate, publicul preferă adesea plăcerea oferită de muzică în detrimentul asumării unei responsabilități morale.
- ”În cultura pop actuală, comportamentele problematice sunt adesea reinterpretate ca parte a „geniului artistic” (ex. „așa e el, dar muzica e genială”), sau ca strategie de marketing. Publicul ajunge să perceapă agresiunea, aroganța, sexualizarea excesivă sau misoginia nu ca defecte morale, ci ca elemente de brand personal. Scandalul și controversa devin forme de capital cultural și aduc vizibilitate, iar vizibilitatea e confundată cu valoarea. Muzica produce efecte afective immediate activând zone ale creierului asociate cu plăcerea, recompensa și dopamina. O piesă cu ritm memorabil, beat intens și versuri repetitive poate crea atașamente afective foarte puternice, chiar dacă mesajele sunt toxice. Astfel, chiar dacă ascultătorul este conștient că artistul a comis acte reprobabile, emoția plăcută produsă de piesă „bate” rațiunea critică”, a mai adăugat expertul în psihologie.
Mihaela Rus mai precizează că mulți consumatori aleg să adopte principiul „îmi place muzica, nu omul” pentru a justifica ascultarea unui artist controversat fără a resimți vinovăție morală.
Această separare între produs și autor este întreținută atât de industria muzicală, cât și de retorica fanilor, în ciuda faptului că succesul financiar al artistului contribuie la susținerea și perpetuarea comportamentelor sale.
Se adaugă și faptul că preferințele muzicale din prezent sunt puternic influențate de platformele de social media, prin trenduri sau algoritmi, ceea ce poate duce la situații în care o piesă este ascultată din cauza efectului de turmă, chiar dacă ascultătorul nu este neapărat de acord cu mesajul sau cu artistul care a creat-o, dar nu vrea să se simtă exclus.
- ”A asculta, viziona sau promova opera unui artist acuzat de fapte grave nu este o alegere neutră. Orice vizualizare sau stream generează profit, vizibilitate și influență. Pentru unii, acest gest poate fi perceput ca o complicitate simbolică, mai ales când victima este ignorată, iar agresorul e glorificat”.
Social media nu reprezintă, în acest context, doar canale de promovare a muzicii, ci adevărate ecosisteme care influențează modul în care publicul percepe, susține sau respinge un artist.
Aceste platforme, care oferă publicului o voce și posibilitatea de a critica și sancționa, contribuie adesea la consolidarea faimei unor artiști cu comportamente toxice, precum misoginia, violența sau agresiunea de orice fel, după cum declară psihologul.
”Mulți fani dezvoltă o formă de atașament emoțional față de artist”
Din punct de vedere psihologic, social media funcționează pe baza mecanismului de saliență cognitivă, ceea ce este vizibil, repetat și încărcat emoțional captează atenția și este perceput ca fiind important. În acest sens, orice scandal, comportament șocant sau declarație controversată devine o sursă de trafic, comentarii și interacțiuni, mai spune Mihaela Rus.
În mediul online, vizibilitatea echivalează cu puterea. Astfel, un artist poate obține milioane de vizualizări nu pentru muzica sa, ci pentru conflictele generate de comportamentele sale. Practic, notorietatea negativă se transformă în capital social și monetar.
Chiar dacă un artist este cunoscut pentru comportamente misogine sau abuzive, Mihaela Rus explică că mulți fani aleg să spună: „E doar un personaj”, „Nu are legătură cu muzica” sau „toți greșim”. Această atitudine reduce presiunea socială asupra artistului și îi permite să rămână în centrul atenției.
- ”Așadar, chiar și atunci când publicul critică un artist, face acest lucru pe platforme care îi generează venituri și vizibilitate. Practic, se alimentează un sistem în care controversa devine strategie de marketing. De asemenea, mulți fani dezvoltă o formă de atașament emoțional față de artist, o relație de tip parasocial. Din punct de vedere psihologic, acest tip de relație unidirecțională creează iluzia unei legături personale, de genul: «îl cunosc, îl înțeleg, e parte din viața mea»”, a mai adăugat expertul în psihologie.
Expertul mai adaugă că în fața dovezilor că un artist are comportamente toxice, apare o disonanță cognitivă între ceea ce fanii simt și ceea ce știu. Pentru a reduce această tensiune internă, mulți aleg să ignore, să minimalizeze sau să justifice comportamentele negative, contribuind astfel, din nou, la perpetuarea faimei artistului.
În acest context, internetul oferă publicului atât instrumente pentru a sancționa comportamentele problematice ale unui artist, cât și un cadru care, prin logica algoritmică a vizibilității și prin mecanismele psihologice ale consumatorului, precum dezangajarea morală, atașamentul parasocial sau disonanța cognitivă, amplifică faima artiștilor toxici.
În lipsa unui cadru etic de consum cultural și a unei gândiri critice colective, scandalul nu mai este o rușine, ci o strategie eficientă de supraviețuire și creștere în industria muzicală digitală, conchide Mihaela Rus, președinta Colegiului Psihologilor din Constanța.
Pe larg, despre cele mai cunoscute abuzuri de pe scena muzicală internațională
Kanye West: de la nazism la acuzații de agresiune sexuală
Pentru tinerii pasionați de muzica modernă, în special genurile hip-hop, trap sau rap, Kanye West, cunoscut sub pseudonimul ”Ye”, este considerat drept un ”geniu” al muzicii moderne.
Cu albume cu sute de milioane de ascultări, precum ”Graduation”, ”My Beautiful Dark Fantasy” sau ”The Life of Pablo” și numeroase melodii care au depășit miliardul pe Spotify și Youtube, Ye a fost considerat unul dintre cei mai buni artiști de după anii 2000.
Ce este de menționat e faptul că pe lângă cariera sa muzicală apreciată de zeci de milioane de tineri de pe tot globul, acesta a făcut numeroase acte controversate, care i-ar fi putut distruge cariera instant. Dar fanii lui i-au rămas loiali indiferent de ce fapte controversate a făcut.
Printre primele fapte controversate pe care Kanye le-a făcut de-a lungul carierei este cearta dintre el și artista pop Taylor Swift. Totul a început la premiile MTV Video Music Awards din 2009, acolo unde tânăra de 19 ani a câștigat premiul pentru cel mai bun videoclip muzical. În timpul discursului de mulțumire, Kanye West s-a urcat spontan pe scenă, cu o sticlă de alcool în mână, și a întrerupt momentul artistei pentru a spune că Beyonce merita acel premiu, nu Taylor Swift, după cum prezintă Rolling Stone.
Câțiva ani mai târziu, acesta a făcut referire la Taylor Swift pe piesa „Famous”, lansată în 2016, cu versul popular ”I made that b*tch famous”, vers cu care artista nu era de acord, însă Kanye împreună cu soția lui, Kim Kardashian, declarau pe internet că Taylor a fost de acord cu integrarea acelui vers în piesă, conform sursei citate. De asemenea, în videoclipul piesei „Famous”, o siluetă asemănătoare artistei apare dezbrăcată complet alături de artist în pat, lucru pe care Taylor Swift l-a considerat ”revenge porn”.
Kanye West sau Ye este cunoscut, în ultimii ani, și pentru pozițiile sale pro-Hitler și profund antisemite, exprimate prin zeci de postări pe platforma X (fostul Twitter), în care a declarat, printre altele, că urăște evreii.
Artistul a purtat și a promovat tricouri cu svastici, puse în vânzare pe propriul site. Potrivit The Guardian, Kanye a afirmat în mod repetat, pe X, că îl iubește pe Hitler și că se identifică drept nazist. Într-una dintre postări, a adăugat că nu își va cere scuze pentru aceste declarații.
Reacțiile nu au întârziat să apară: mai multe companii importante, precum Adidas, Balenciaga și agenția de management cu care colabora, au întrerupt relațiile contractuale cu el. Cu toate acestea, o mare parte din publicul său a continuat să-l susțină.
Comportamentul său controversat pe X nu s-a limitat la afirmațiile antisemite. Kanye este cunoscut și pentru episoadele în care „a luat-o razna” pe platformă, publicând în repetate rânduri videoclipuri pornografice și lansând insulte la zeci de vedete, printre care și la adresa lui Virgil Abloh, fostul designer de modă care a murit în 2021, în urma cancerului.
Mai recent, artistul a stârnit noi controverse, când a afirmat că deține „controlul” asupra soției sale, Bianca Censori, după ce aceasta a apărut complet dezbrăcată, alături de el, pe covorul roșu al premiilor Grammy 2025.. Kanye a declarat că el este cel care îi alege vestimentația și că decizia de a o aduce în acea ipostază a fost a lui, după cum arată Euronews.
Un alt episod care a stârnit scepticism în privința siguranței Biancăi Censori, soția artistului, a fost momentul în care aceasta a fost surprinsă în timp ce îi făcea sex oral lui Kanye West pe o barcă, în Veneția, în văzul lumii. Incidentul a afectat imaginea soției lui Kanye, însă artistul a rămas neatins de valul de critici generate de gestul obscen, care a dus chiar la interzicerea accesului celor doi pe bărcile din Veneția, conform The Independent.
Susținerea pentru P. Diddy, acuzat pentru trafic de persoane și proxenetism
Kanye West este, de asemenea, unul dintre cei mai vocali susținători ai lui P. Diddy, artistul american acuzat de trafic de persoane și proxenetism, în urma plângerilor depuse de fosta sa parteneră, Cassie Ventura, și de o altă femeie, după cum explică BBC.
Cazul este unul tulburător, unde există inclusiv dovezi video în care Combs, cunoscut sub numele de P. Diddy, o lovește de repetate ori și o trage pe jos pe Cassie Ventura, în holul unui hotel, în timp ce aceasta încearcă să fugă de el. Kanye a lansat, de asemenea, o colecție de haine realizată în colaborare cu P. Diddy, menită să-l susțină public pe acesta, în ciuda acuzațiilor grave care i-au fost aduse.
West este acuzat de fosta lui asistentă, Lauren Pisciotta, de agresiune sexuală și urmărire, relatează BBC. Fosta asistentă a lui Kanye West a lansat aceste acuzații după ce a părăsit postul, și a declarat că, în perioada în care întreaga echipă lucra la albumul DONDA, West a venit în camera ei de hotel și i-a cerut să folosească dușul. Potrivit documentului depus împotriva artistului, după un timp, acesta a ieșit din baie, și-a lăsat prosopul jos și a agresat-o sexual pe Lauren. Conform sursei citate, West a negat acuzațiile și susține că totul e doar o ficțiune „fantasy”.
Aceste fapte nu reprezintă nici măcar jumătate din greșelile lui Kanye West din cariera sa muzicală, însă acesta are în continuare peste 60 de milioane de ascultători lunari pe Spotify și este unul dintre cei mai faimoși artiști la nivel internațional.
Chris Brown și cele peste 20 de acuzații de violență fizică
Potrivit Rolling Stone, pe lângă cunoscutul caz de abuz fizic asupra cântăreței Rihanna, Chris Brown are la activ peste 20 de acuzații legate de abuz și violență. Cu toate acestea, Chris Brown rămâne un artist extrem de popular, având în prezent peste 58 de milioane de ascultători lunari pe Spotify și peste 28 de milioane de abonați pe YouTube.
Le Monde notează că artistul era deja foarte popular încă de la începutul anilor 2000, câștigând două premii Grammy și fiind cunoscut pentru piesele sale R&B. În 2009, forma un cuplu cu cântăreața Rihanna, pe care a agresat-o fizic înainte de gala premiilor Grammy din acel an, inclusiv lovind-o cu pumnul în față. Din această cauză, Rihanna a fost nevoită să lipsească de la eveniment. Pentru această faptă, Chris Brown pledat vinovat pentru agresiune fizică și a fost pedepsit, în același an, cu cinci ani de supraveghere judiciară și șase luni de muncă în folosul comunității. În urma acestui incident, reputația lui Brown a avut de suferit, însă nu pentru mult timp. Artistul și-a continuat cariera muzicală, ceea ce i-a adus în continuare succes, iar fanii au început treptat să uite ce i-a făcut Rihannei.
Publicația mai subliniază că, în 2016, cântărețul de R&B a fost arestat după ce o femeie l-a acuzat că a amenințat-o cu un pistol. În același an, o altă femeie l-a acuzat de agresiune fizică, iar o a treia l-a acuzat de viol într-un hotel din Paris. Artistul a negat acuzațiile, iar în acest ultim caz nu a fost trimis în judecată.
În toamna anului 2024, un documentar intitulat ”Chris Brown – O istorie a violenței” a ieșit la iveală sub aripa celor de la Warner Bros, potrivit The Guardian. Documentarul abordează numeroasele acuzații de comportament abuziv și agresiune sexuală aduse cântărețului. În cadrul acestuia, o femeie povestește experiența sa cu Brown, unde a susținut că a fost drogată și agresată sexual la una dintre petrecerile organizate de P. Diddy, în 2020, aflat în prezent în proces pentru trafic de persoane și proxenetism. Aceeași sursă precizează că artistul a dat în judecată Warner Bros pentru defăimare, ca urmare a acuzațiilor de agresiune sexuală prezentate în documentar.
În documentar se mai arată și cum Brown a spart o fereastră la show-ul ”Good Morning America în 2011”, cum acesta ar fi aruncat o cărămidă prin parbrizul mamei sale în 2013, cum a lovit o fană în 2016, unde sunt incluse acuzații de abuz verbal și fizic, precum și amenințări cu moartea din partea alteia dintre fostele sale iubite, Karrueche Tran, mai notează The Guardian.
În ciuda tuturor acestor acuzații, Chris Brown a lansat zeci de piese de la incidentul din 2009, care au adunat sute de milioane de vizualizări. În prezent, el se află la sfârșitul unui turneu internațional, unde a umplut stadioane întregi cu fani care nu bagă de seamă trecutul și prezentul său violent.
Artistul este extrem de popular, în special în rândul femeilor, care plătesc mii de euro pentru a-l întâlni la evenimentele ”Meet and Greet” organizate după concerte, unde acesta se pozează cu ele, în diferite ipostaze indecente, precum o fotografie devenită virală în care Chris Brown strânge de gât o fană la cererea ei.
10 ani de închisoare pentru Tory Lanez, după ce împușcat-o în picior pe Megan Thee Stallion
Tory Lanez este un cântăreț canadian de muzică R&B, care a devenit popular la începutul anilor 2010, odată cu lansarea unor piese care au adunat sute de milioane de ascultări, precum „Say It”. În prezent, artistul are peste 22 de milioane de ascultători lunari pe Spotify și peste 5 milioane de abonați pe YouTube. Acesta a primit sentința de 10 ani de închisoare în 2023 pentru agresiune cu o armă de foc semiautomată, deținerea unei arme încărcate și neînregistrate într-un vehicul și folosirea unei arme de foc cu neglijență gravă asupra rapperiței Megan Thee Stallion în vara anului 2020, după cum explică BBC.
The Guardian notează că, la momentul împușcării, Tory Lanez și Megan Thee Stallion ar fi format un cuplu, iar incidentul a pornit de la o ceartă între cei doi, în timpul uneia dintre petrecerile organizate de influencerița Kylie Jenner în Hollywood. În urma unei altercații aprinse, Tory Lanez a scos arma și a împușcat-o în picior pe partenera sa. Cazul a devenit rapid viral, iar opinia publică s-a divizat în două tabere: cei care o susțineau pe Megan Thee Stallion, considerând că a fost victima unui abuz, și cei care luau partea lui Tory Lanez, afirmând că Megan „a făcut ceva ca să merite asta”, conform relatării BBC. Artista a declarat într-un interviu pentru aceeași publicație că a fost nevoită să se opereze pentru a-i fi extrase gloanțele din picior, intervenție care a pus o pauză carierei sale muzicale ceva vreme. Totuși, ceea ce a durut-o cel mai mult a fost discreditarea constantă și ura primită din partea susținătorilor lui Tory Lanez, mai arată sursa citată.
Inițial, după cum arată Vox, Megan nu le-a spus polițiștilor că fusese împușcată, iar povestea care circula în presă în 2020 era că s-a rănit deoarece a călcat pe cioburi de sticlă spartă. Abia după trei zile de la incident, Megan a anunțat public că a fost împușcată, iar la scurt timp după, artista a declarat în mod public că Lanez a fost autorul întâmplării. „M-ai împușcat și ți-ai trimis PR-ul și oamenii la bloguri, mințind și spunând prostii,” a spus ea pe un live pe Instagram. „Încetați cu minciunile. De ce să minți? Nu înțeleg. Am încercat să țin situația departe de internet, dar tu o agravezi”, a mai declarat Megan Thee Stallion pe acel live, după cum a notat sursa citată.
Pe lângă fanii artistului, și alte personalități din industria muzicală i-au luat public apărarea lui Tory Lanez, printre care rapperul canadian Drake, 50 Cent și Chris Brown. Chris Brown, cunoscut pentru istoricul său violent față de femei, ar fi cel care îl susține financiar pe Lanez în închisoare pentru ca artistul să poată lucra în continuare la noi albume muzicale, potrivit revistei Billboard, care notează că Tory Lanez i-a mulțumit public lui Chris Brown pentru sprijinul acordat. Tory Lanez este în continuare activ în cariera muzicală, unde a lansat mai multe piese și albume noi încă din 2023, de când se află în închisoare. Totuși, a fost nevoit să ia o pauză, după ce a fost înjunghiat de 14 ori în această iarnă de către unul dintre colegii de celulă.
În urma incidentului petrecut în celulă, rapperul Drake a postat pe Instagram un story în care solicită eliberarea lui Tory Lanez, alături de o petiție care susține această cerere, potrivit Rolling Stone. BBC arată că rapperul 50 Cent a acuzat-o inițial pe Megan Thee Stallion că minte în legătură cu incidentul, însă ulterior și-a cerut scuze public pentru trauma pe care artista o poartă acum.
Tory Lanez mai are însă câțiva ani de executat în închisoare pentru ceea ce i-a făcut fostei partenere, dar își păstrează popularitatea în cariera muzicală, unde cei 22 de milioane de ascultători lunari pe Spotify par să treacă cu vederea peste abuzul comis de artist.
Acești trei artiști sunt doar cele mai cunoscute cazuri în care faima și succesul în muzică au trecut peste abuzurile comise de ei. Aceștia continuă să facă bani pe urma zecilor de milioane de fani activi și să-și clădească imaginea pe seama fanilor care nu țin cont de personalitatea artistului, ci apreciază doar muzica scoasă de ei. Ye, Chris Brown și Tory Lanez au reușit să testeze limitele comportamentului abuziv pe care îl pot manifesta fără a fi sancționați de fani, continuându-și liniștiți carierele muzicale nestingheriți, în ciuda actelor de abuz și a susținerii reciproce, chiar dacă asta înseamnă să faci muzică din spatele gratiilor.
Ne bucurăm că ne citești!
Dacă vrei să ne și susții:
