„Doar pe hârtie” este o campanie lansată la sfârșitul lunii ianuarie de Centrul FILIA și Coaliția de Gen, cu sprijinul Doyle Dane Bernbach și a Rețelei Regina Maria, care are ca obiectiv deblocarea bugetului de 7,5 milioane de lei pentru Planul Național de Contracepție.
Campania se inspiră din bancnota de 20 de lei, pe care este ilustrată Ecaterina Teodoroiu și care servește drept simbol al petiției, fiind pusă în circulație în 2021 pentru a celebra femeile, dar rar întâlnită în portofelele românilor.
La fel ca bancnota de 20 de lei, și Planul Național de Contracepție a rămas doar pe hârtie, potrivit mesajului transmis de Centrul FILIA pe site-ul lor. Petiția poate fi semnată odată ce intri aici.
Inițiativa Centrului FILIA și a Coaliției de Gen vizează decontarea metodelor contraceptive, însă bugetul de 7,5 milioane de lei rămâne blocat de Ministerul Sănătății încă de la lansarea Strategiei Naționale de Sănătate 2023-2030.
Videoclipul de promovare al campaniei o prezintă pe actrița Ilinca Manolache, care vorbește despre numărul redus de inițiative naționale dedicate femeilor.
În 2023, peste 200 de ONG-uri au trimis împreună o scrisoare deschisă către Ministerul Sănătății și Casa Națională de Asigurări de Sănătate, unde solicită alocarea gratuită a metodelor contraceptive, în special pentru persoanele din medii defavorizate, dar în zadar.
Semnarea petiției echivalează cu suma de 20 de lei, aceeași valoare ca bancnota lansată în 2021 cu Ecaterina Teodoroiu, care se „deblochează” odată cu completarea petiției. Suma totală deblocată reflectă numărul total de semnături strânse.
Deblocarea bugetului pentru Planul Național de Contracepție ar ajuta și ar încuraja, în principal, femeile din România. Utilizarea metodelor contraceptive contribuie la prevenirea infecțiilor cu transmitere sexuală și la evitarea sarcinilor nedorite. Campania ar stimula atât femeile care nu au avut până acum posibilitatea de a utiliza aceste metode, cât și pe cele care nu sunt bine informate să se educe și să adopte, dacă vor, metode contraceptive. O altă cerință a petiției este introducerea orelor de educație sexuală.
România este țara cu cei mai mulți copii care nasc copii. Conform Agerpres, care citează Insitutul Național de Statistică, atât în 2020, cât și în 2021, România a avut cei mai mulți copii născuți de mame minore. Luxemburg a fost statul cu cele mai mic număr de copii născuți de mame minore în 2021, respectiv 14.
Pe pagina principală a petiției sunt prezentate exemple de bună practică, incluzând 17 țări din UE care decontează metodele contraceptive. De asemenea, pe pagină mai sunt enumerate metodele de contracepție disponibile și variantele existente cât și recomandările Organizației Mondiale a Sănătății pentru o viață sexuală sănătoasă.
„Lipsește o perspectivă de gen și o sensibilizare asupra problemelor cu care femeile și fetele se confruntă de-a lungul vieții lor”
Cristina Praz, expertă în comunicare și egalitate de gen la Centrul FILIA, a vorbit pentru ISE despre campania „Doar pe hârtie” și despre poziția României în ceea ce privește educația sexuală.
Întrebată dacă consideră că decontarea contraceptive la femei ar încuraja folosirea lor, Cristina afirmă că accesibilizarea metodelor de contracepție, alături de educație sexuală și campanii naționale de informare ar încuraja folosirea lor.
În contextul lipsei de informații și a accesului limitat la metodele contraceptive, un studiu reprezentativ național realizat de FILIA arată că 70% dintre femeile din România nu au folosit nicio metodă contraceptivă în ultimii 10 ani.
Cristina explică că petiția digitală „Doar pe hârtie” vizează deblocarea bugetului pentru Planul Național de Contracepție, care este deja existent, asigurând astfel un acces real la nivel național. Pentru ca acest plan să fie implementat în întreaga țară, inclusiv în zonele rurale, este esențial să existe specialiști care să dezvolte metode de educare, care pot fi realizate cu ajutorul bugetului deblocat.
Experta în comunicare și egalitate de gen afirmă că „Doar pe hârtie” este o campanie de sensibilizare și mobilizare, menită să transmită guvernanților că bugetarea Planului Național de Contracepție este o prioritate pentru femeile din România, aspect demonstrat prin semnăturile strânse în cadrul campaniei.
- „Însă munca noastră nu se limitează doar aici, ne implicăm și prin alte acțiuni de advocacy, de la mese rotunde la scrisori deschise, pentru a asigura un acces real al femeilor la servcii de sănătate reproductivă”, mai spune Cristina Praz.
Pe lângă decontarea metodelor de contracepție, petiția mai vizează și introducerea orelor de educație sexuală și a campaniilor naționale de informare. Cristina subliniază că aceste lucruri sunt puncte esențiale pentru a educa lumea pe acest subiect și de a crește rata de utilizare a metodelor de contracepție.
Pentru a convinge tinerii care nu au beneficiat de o educație sexuală formală și s-au „autoeducat” prin internet sau din relatările celor din jur că sexul neprotejat nu este ”cool” și nici safe, Cristina subliniază necesitatea unor campanii de comunicare și informare adaptate vârstei acestora.
Centrul FILIA utilizează rețelele sociale pentru a desfășura astfel de campanii educative, reușind să creeze o comunitate de tineri interesați de educație sexuală, feminism și violența pe bază de gen. Totuși, organizațiile din acest domeniu au resurse limitate, iar nevoia unor campanii naționale, desfășurate în școli și prin medii accesibile, rămâne semnificativă.
- Tocmai această lipsă de informare sistemică împinge tinerii să învețe despre sex și corpurile lor din filme porno, de pe internet sau din tot felul de surse dubioase. Tinerii au nevoie de informații adaptate la realitățile lor, la nevoile și interesele lor. Fără a fi rușinați sau stigmatizați, pentru că altfel se vor întoarce la aceleași surse nesigure de unde au „învățat” și până acum”, adaugă experta în comunicare și egalitate de gen.
Întrebată ce îi lipsește României ca societate ca să se deschidă și să implementeze adevăratele soluții eficiente pentru a contracara fenomenul mamelor minore și al protejării drepturilor femeilor, Cristina afirmă:
- „Lipsește o perspectivă de gen și o sensibilizare asupra problemelor cu care femeile și fetele se confruntă de-a lungul vieții lor. Schimbările de mentalitate necesită mult timp și multe resurse sistemice: educație sensibilă la gen, campanii naționale, pregătiri specializate a diferitelor instituții. Însă pentru toate acestea ai nevoie de planuri care să fie bugetate cu adevărat, nu doar pe hârtie”.
Cristina subliniază că siguranța și sănătatea femeilor sunt încă tratate ca aspecte opționale, iar experiențele de violență sau discriminare cu care acestea se confruntă sunt adesea blamate sau puse sub semnul întrebării.
Este esențial ca vocile femeilor să fie auzite și crezute, iar instituțiile statului să fie pregătite să le ofere sprijin, spune ea.
Totodată, este nevoie de politicieni aliați, dispuși să susțină politici publice care garantează siguranța și sănătatea femeilor.
Ne bucurăm că ne citești!
Dacă vrei să ne și susții:
