Bulgaria a primit aproape 10 milioane de turişti străini în 2018. De trei ori mai mult ca număr şi încasări decât România

Imagine din Veliko Târnovo, Bulgaria

Sunt foarte puţine state în Europa şi în lume care înregistrează un număr de turişti străini mai mare decât ansamblul populaţiei. Şi aici nu discutăm despre destinaţii precum Maldive, Andorra, Cipru sau Malta care, fiecare, nu însumează ca număr de locuitori mai mult de un milion de suflete. Este vorba despre vecina noastră, Bulgaria.

În anul 2018, Bulgaria a numărat 7 milioane de locuitori, aproape 10 milioane de turişti şi în jur de 4 miliarde euro încasări.


Ministrul bulgar al Turismului, Nikolina Anghelkova, promite intrarea ţării sale în rândul marilor destinaţii mondiale


Într-un interviu acordat postului de televiziune bTV la 22 ianuarie, şi preluat apoi de postul naţional de radio, de agenţia de ştiri novinite şi de importante cotidiane din Sofia, ministrul Turismului, Nikolina Anghelkova, anunţa că înainte de vacanţa de iarnă de la sfârşitul lunii decembrie 2018 în Bulgaria intraseră peste 9 milioane de turişti străini, care cheltuiseră mai mult de 7,2 miliarde leva (peste 3,5 miliarde euro). Doar în luna noiembrie 2018, o lună relativ seacă pentru majoritatea statelor vecine, Bulgaria a înregistrat aproape 500.000 de turişti străini, un record. Cam cât au adunat, la un loc, Braşovul, litoralul românesc şi valea Prahovei în întregul an 2018.

Imagine din Bansko, Bulgaria

Iar în vacanţa de Crăciun şi Anul Nou staţiunile montane bulgare dar şi o parte dintre hotelurile de la Marea Neagră au fost pline cu turişti străini.

Ministrul Turismului a mai apreciat că ţara sa a fost nevoită să importe, în 2018, nu mai puţin de 8.000 de persoane calificate în industria hotelieră, dublu faţă de 2017, pentru că piaţa forţei locale de muncă este insuficientă. Pentru 2019, Nikolina Anghelkova preconizează dublarea acestui număr pentru că se aşteaptă la o creştere substanţială de turişti străini.

Doar în oraşul Plovdiv sunt aşteptaţi în 2019 aproximativ două milioane de turişti străini. Motivul? Plovdiv a devenit anul acesta Capitală Culturală a Europei. Ce înseamnă acest număr? Capitala României, Bucureşti, a însumat în 2018 în jur de un milion de turişti străini, care au locuit mai puţin de două nopţi într-o cameră acreditată oficial.

În ultimii ani, turismul din Bulgaria a explodat şi în zona montană, în special pentru pârtiile de schi comparabile cu oricare din cele aflate în statele Europei Centrale şi de Vest, alături de staţiunile şi oraşele de pe malul Mării Negre. Practic, turismul a devenit pentru Bulgaria principala sursă de venit în valută a ţării iar în unele regiuni acesta este principalul motor de dezvoltare economică. În apropierea Constanţei şi a staţiunilor de la Marea Neagră, oraşul Balcic, cu circa 13.000 de locuitori, este un exemplu elocvent al existenţei economice aproape exclusiv pe baza unui singur produs turistic: castelul Reginei Maria.

Media zilelor hoteliere pentru un turist străin în Bulgaria este aproximativ egală cu aceea a marilor destinaţii rivale: Grecia şi Turcia. Mai ales în ultimii ani, însă, Bulgaria propune nişe pe care cele două ţări nu le au: terenuri şi staţiuni de golf la standarde mondiale, resorturi pentru familii deschise în cea mai mare parte a anului, staţiuni cu ape termale, turism cultural.

Cei mai mulţi turişti străini care vizitează Bulgaria provin din Grecia, România, Marea Britanie, Germania, Polonia, Suedia, Rusia şi statele vecine: Serbia, Macedonia, Albania, Kosovo, Turcia.

Imagine din Balcic, Bulgaria

De anul trecut, regulile de construcţie în staţiunile turistice şi de funcţionare a hotelurilor şi restaurantelor au devenit mai stricte decât în perioadele anterioare.

De pildă, în toamna anului trecut, investitorii unui complex imobiliar care au încercat să construiască clădiri turistice pe plaja localităţii Smokinia, la aproximativ trei kilometri de oraşul Sozopol, pe malul Mării Negre, sunt pasibili de trei ani de închisoare şi au primit amenzi de aproape 10.000 de leva fiecare (5000 de euro). Ministrul Turismului, Nikolina Anghelkova, crede că este prea puţin şi a scris un proiect de lege, care se află depus în Săbranie (Parlamentul de la Sofia), care sporeşte pedeapsa cu închisoarea până la 7 ani şi amenzile penale până la 50.000 de leva (25.000 euro) pentru orice construcţie neautorizată pe plajele Mării Negre.


Unde este România?


Departe.

La mijlocul lunii decembrie 2018, ministrul Turismului, Bogdan Trif, anunţa că numărul turiştilor străini care au vizitat ţara se apropia de trei milioane, care cheltuiseră 1,1 miliarde euro. România are o populaţie de 19 milioane locuitori, aproape de trei ori mai mult decât Bulgaria, şi un teritoriu de două ori mai mare decât al acesteia.

Cele mai vizitate destinaţii româneşti sunt Bucureşti, cu aproape un milion de turişti străini (deci, o treime din total) şi oraşul Braşov cu aproape 200.000 de străini. Restul destinaţiilor sunt irelevante pentru statistici şi cuprind oraşele din Transilvania, Bucovina, Delta Dunării, valea Prahovei, litoralul, oraşele de la frontiera cu Ungaria, Ucraina, Serbia şi Republica Moldova.

Cele mai bine de zece staţiuni de la Marea Neagră, cu zeci de mii de apartamente, vile şi camere de închiriat abia au adunat aproape 80.000 de turişti străini în 2018. Un număr ridicol, mult mai mic decât cel însumat în anii de restricţii şi regim totalitar din perioada comunistă a lui Nicolae Ceauşescu.

În general, aproape toate destinaţiile turistice româneşti sunt un produs adresat exclusiv românilor, fiind foarte puţine oportunităţi  şi facilităţi de atragere dar, mai ales, de prelungire a sejurului. Nu este vorba aici despre infrastructura deficitară: nici în Bulgaria nu există un sistem scandinav sau german de autostrăzi sau aeroporturi numeroase şi moderne. În medie, în România un sejur al unui turist străin însumează cel mult două nopţi de cazare. Bucureştii, cel mai vizitat obiectiv, nu este o destinaţie de vacanţă ci una a turismului de afaceri şi de conferinţe, segment care aduce aproape 80% din sosiri. Pe litoralul românesc, numărul de nopţi de cazare pentru un străin este chiar mai mic de două, în medie, ceea ce relevă ceva foarte simplu: nu au ce să facă în vacanţă.

Chiar dacă există un discurs asurzitor în România în legătură cu frumuseţile naturii şi cu oportunităţile unor stabilimente de cazare, cu alimentaţie tradiţională cu tot, şi chiar dacă teritoriul este de două ori mai mare decât al vecinilor de la sud, partida cu Bulgaria a fost pierdută drastic şi pe termen lung.

Ne bucurăm că ne citești!

Dacă vrei să ne și susții: