ISE: Istoria dobrogeană, inclusiv memoria culturală a Constanţei, se remarcă printr-o puternică amprentă a elenismului şi a Greciei moderne. De ce, astăzi, pe străzile oraşului vechi, în Peninsulă în special, nu simţim acest lucru? Nu există, nicăieri, vreo informaţie publică despre vechiul cartier sau despre clădirile reprezentative.
Anton Traian Antoniadis: În adevăr, dacă ne referim la informații publice, este adevărat în mare parte. Dar prin eforturile comunității, în special ale domnului Mihnea Hagiu, care își dedică cu pasiune timpul în aflarea și scoaterea la lumină a acestei amprente, dacă faceți o plimbare în zona orașului vechi, Peninsula în special, veți vedea pe 7 clădiri de patrimoniu montate plăcuțe de Monument Istoric. Acestea sunt: Palatul Șuțu, Teatrul Elpis – Teatrul de Păpuși, Biserica Greacă, Casa Manicatide – se află pe strada Nicolae Titulescu, Vila Constantinidi – se află pe strada Mihail Kogălniceanu – actuala Alianță Franceză, Casa Teodoru Rousou – strada Rosetti, Casa Zafirios Kiriakou – strada Ecaterina Varga.
De asemenea, Comunitatea Elenă Constanța împreună cu Teatrul de Stat Constanța a montat două plăci de marmură, una în limba română și una în limba greacă, pe actualul Teatru de Stat – Fantasio cum îl știm majoritatea. Acest teatru a fost construit de un grec, Demostene Tranulis. Teatrul a purtat numele de Teatrul Tranulis din anul 1927 și până în 1940.
Pe blocul unde a locuit marele actor de comedie Jean Constantin, Comunitatea Elenă din Constanța a montat o placă comemorativă din marmură în memoria lui, mama lui Jean Constantin fiind grecoaică.
Și, bineînțeles, aceste acțiuni vor continua.
ISE: Se vorbeşte limba greacă, instituţional, la Constanţa? În grădiniţe, şcoli, biserică? Au tinerii greci constănţeni aplecare pentru limba natală?
A.T.A.: Limba greacă este învățată de numeroși copii cu origini grecești în cadrul Comunității Elene. O parte din ei au optat ca limba greacă să fie trecută cu notă în catalog ca limbă maternă.Tinerii greci și nu numai de origine greacă, ci putem spune că mulți constănțeni, sunt din ce în mai interesați de limba greacă și frecventează cursurile organizate de comunitate, și în paralel același lucru se întâmplă și cu dansurile specifice, unde cursanții devin din ce în ce mai numeroși.
ISE: Care ar fi, din punctul de vedere al comunităţii greceşti constănţene, locurile din oraş care ar trebui refăcute şi puse în valoare pentru a sublinia corect aportul acesteia la evoluţia Constanţei?
A.T.A.: Palatul Șuțu, Biserica Greacă, Teatrul Elpis, Teatrul Tranulis, Hotel Grand, Casa Manicatide, Școala Greacă sunt numai câteva din cele reprezentative.
ISE: Care este explicaţia pentru care, astăzi, amprenta grecească este atât de puţin vizibilă în Constanţa? Ne referim la prezenţa firmelor greceşti, la localuri cu specific, la manifestări culturale de amploare (festivaluri, concerte, expoziţii). Grecia nu este prezentă, la Constanţa, nici cu reprezentanţă diplomatică, nici cu vreun centru cultural, aşa cum este cazul Turciei, bunăoară.
A.T.A.: Informația pe care o aveți este un pic greșită. Firme grecești sau cu capital grecesc sunt în jur de 100. Înainte de criză erau mult mai multe. Localuri grecești sunt destul de multe. De 2 ani, de ziua Greciei organizăm un flash-mob în Constanța la care bucuria participării este deopotrivă pentru cei de etnie cât și de foarte mulți constănțeni care iubesc spiritul nostru. La Casa de Cultură omagiem ziua de 25 martie – Ziua Națională a Greciei – printr-un spectacol frumos la care participă sute de persoane. În cadrul Comunității organizăm cursuri de limbă și dans la care participă zeci de persoane.
ISE: Aţi declarat în repetate rânduri, în public, că unul dintre locurile fundamentale ale memoriei Constanţei, Biserica Metamorfosis, este în pericol. Nu este doar monument istoric ci, spiritual, este cea mai veche biserică ortodoxă a oraşului. Cine sau ce a împiedicat alcătuirea unui amplu plan de salvare a Bisericii? A înţeles administraţia locală importanţa clădirii şi a demersurilor făcute? Dar Arhiepiscopia ortodoxă a Tomisului? Există viitor pentru Biserica „Metamorfosis”? Putem declanşa, deja, campania de salvare a ei?
A.T.A.: Deoarece ea nu ne mai aparține, fiind naționalizată și deoarece Biserica Ortodoxă Română, momentan, nu dorește să ne-o retrocedeze, Comunitatea noastră nu are nici o putere în a face vreo investiție legat de biserică. Singurul lucru pe care l-am făcut a fost o donație de 10.000 de euro făcută în urmă cu câțiva ani, bani din care s-au refăcut treptele exterioare ale bisericii și zidul care înconjoară bi-serica. De asemenea am informat forurile competente de faptul că malul de pământ dinspre partea estică a bisericii se năruie. Nu cred totuși că autoritățile nu se vor implica într-un final, nu cred că acest vestigiu, fiind și prima biserică ortodoxă construită în oraș, nu va fi totuși luat în seamă, mai ales prin prisma faptului că au rămas puține clădiri emblematice, că partea veche a orașului este ceva ce trebuie păstrat cu toate eforturile, nu numai din prisma arhitecturii sau imaginii ci și a simplului fapt că suntem orașul port de referință al României și orice turist ce ne calcă pragul își bucură ochii și cu altceva decât o mare de betoane.
ISE: Uneori, în spaţiul acesta identitar dobrogean, diferenţele de relaţionare dintre administraţia locală şi comunităţi sunt extrem de mari. Spre exemplu, la Tulcea, Sinagoga a fost splendid renovată şi pusă în valoare în vreme ce la Constanţa ea este devalizată şi ruinată. Putem vorbi despre acelaşi lucru şi în ceea ce priveşte monumentele greceşti? Aveţi o explicaţie pentru această situaţie?
A.T.A.: Mă feresc de a face comentarii acide și nefondate. Știm cu toții situația administrației din Constanța, știm cu toții că resursele financiare ale orașului sunt din ce în ce mai puține, însă sunt sigur că la un oarecare moment cineva se va implica și va înclina capul și înspre noi.
ISE: Cum putem păstra grecii şi moştenirea greacă la Constanţa? Care sunt soluţiile, din punctul Dumneavoastră de vedere?
A.T.A.: Din câte vedeți pe plan internațional, nu este numai vorba de greci ci de orice neam/etnie. Instabilitatea economică, instabilitatea politică, instabilitatea de orice fel și în orice colț al lumii duce invariabil la strămutarea populației, la nevoia de a găsi „oaze” liniștite și lipsite de griji, așa încât să îți poți păstra și dezvolta obiceiurile, să îți poți crește urmașii așa cum crezi de cuviință.
În comunitate, încercăm prin toate căile să avem un climat liniștit, să păstrăm și să reînnoim tradițiile, bineînțeles prin mijloacele ce ne stau la îndemână, învățând limba, practicând dansurile, învățând obiceiurile și ținându-le treze, învățând istoria milenară a unei vechi civilizații, într-un cuvânt încercând să păstrăm treaz spiritul. Și cred că sunteți de acord cu mine când spun că nu este nimic mai important în viață decât bucuria dată de urmași, dată de cei ce vin din urmă și au în port și gând bucuria de a trăi ce ne caracterizează.
ISE: Cum ar trebui să fie clădirea „Elpis” într-un oraş care respectă normele elementare ale civilizaţiei urbane şi, mai ales, trecutul?
A.T.A.: Clădirea „Elpis” ar trebui renovată și adusă la stadiul inițial al clădirii. Însă de-a lungul celor peste 100 de ani de existență s-a intervenit asupra ei și costurile sunt destul de mari pentru a o aduce la stadiul inițial. Comunitatea Elenă din Constanța nu dispune de aceste sume, dar sunt sigur că în momentul când acest lucru va fi posibil se va readuce la viață nu numai clădirea ci și spiritual ce a caracterizat-o în tot acest timp.
ISE: Cele mai multe dintre comunitățile minoritare din Dobrogea sunt foarte îmbătrânite și într-o tristă descreștere numerică: germani, evrei, armeni. Câți membri numără comunitatea elenă din Constanța și care este perspectiva de viitor din punct de vedere demografic?
A.T.A.: Comunitatea are înscriși un număr de 1.500 membri, însă ceea ce ne bucură este să vedem că aproape zilnic se fac înscrieri de membri simpatizanți, deci nu de etnie greacă, oameni ce vin alături de noi și apreciază ce facem, oameni ce au nevoie de o deschidere spirituală, oameni care vor să trăiască emoția unui dans nu executat ci a unui dans trăit, a unor vorbe într-o limbă veche putem spune «de când lumea»!
ISE: Care sunt principalele activități ale comunității elene din Constanța?
A.T.A.: -Învățarea limbii elene.
-Cursuri de dans grecesc.
-Promovarea tradițiilor și a culturii elene prin participarea la Festivaluri locale și internaționale, participarea la diverse manifestări organizate de autoritățile locale, primarii, prefectura sau consiliul județean.
-Lansări de carte.
-Invitarea unor personalități cu origini grecești pentru a ține diverse prelegeri cu teme variate.
ISE: Care sunt personalitățile de marcă ale comunității elene din Constanța și cu ce s-au remarcat acestea?
A.T.A.: Le puteți găsi pe www.elpis.ro la rubrica « Personalități grecești », unde găsiți orice informație, totuși să ne referim la un singur fapt în special și să spunem că primul primar al Constanței a fost grec (Anton Alexandridi, decembrie 1878 – august 1880 și aprilie 1882 – aprilie 1883, n.red.).
ISE: Municipiul Constanța şi Mamaia au fost promovate la târgurile de turism din Grecia și Cipru. Ați observat o dinamizare a sosirilor de turiști greci la Constanța? Ce preferă acești turiști și ce putem promova pentru a satisface cerințele turiștilor eleni?
A.T.A.: Suntem în primul rând locuitori ai acestui oraș și înclin să cred că indiferent de origini sau etnie ar trebui să primeze bunăstarea orașului. Din păcate nu am informații referitoare la numărul de turiști străini, dar in calitate de ziaristi ati putea face demersurile necesare pentru a afla o informatie corecta de la forurile de resort. Însă nu cred că un turist, de oricare naționalitate ar fi, nu s-ar bucura să vină într-un climat liniștit, într-un climat în care să aibe ce vizita, cum să își petreacă timpul nu neapărat în baruri ci vizitând și trăind istoria unui oraș sau a unei țări. Ar trebui să luăm exemplul țărilor care „speculează” turistic fiecare piatră și pietricică, fiecare vestigiu, orice poate să atragă turistul care să aibă în primul rând amintiri plăcute și care sigur va promova o destinație către alții, nemaivorbind de partea materială în sprijinul comunității orașului. Din Iunie 2016 se lansează cursa aeriană Blue Air Kogălniceanu-Atena-Larnaca ce sperăm că va aduce un aport important la această dinamizare sperată
ISE: Subiectul „retrocedărilor“ la Constanța a fost intens dezbătut în ultima perioadă. Există membri ai comunității elene la Constanța care au întâmpinat probleme sau au fost prejudiciați în procesul de retrocedare al clădirilor sau terenurilor? Ne puteţi da exemplu de o proprietate greacă din Constanţa care a fost revendicată dar încă nu este restituită?
A.T.A.: Da, există piedici! Există piedici după câte știți nu numai pentru greci ci pentru orice locuitor al României, însă punctual la întrebare avem ca exemplu pe doamna secretar al comunității, care de 10 ani se luptă să își ia casa cu actele în mână. Mai putem vorbi de Biserica Greacă, de Școala Greacă, care sunt clădiri și monumente clădite din banii etnicilor greci și care au aparținut de drept comunității.
- VIDEO Ultima Sinagogă din Constanța: Proiectul de reabilitare este îngropat în contestații și birocrație de trei ani/ Cum arată ruina templului israelit pentru care există bani la CNI - 21 iulie 2020
- Cât de greu este să restaurezi un monument istoric? Studiu de caz: Casa Motomancea din Tulcea - 7 septembrie 2018
- Povestea Bulevardului Elisabeta: Strada cu parfum de Regină și de mare - 14 februarie 2017
