Anchetă în Bosnia-Herțegovina: O icoană ucraineană de patrimoniu ar fi fost furată şi dăruită oficial ministrului de Externe al Rusiei, Serghei Lavrov

Ambasadorul Ucrainei în Bosnia-Herţegovina i-a cerut ministrului de Externe de la Sarajevo, la sfârşitul lunii ianuarie, ca experţi ucraineni să aibă acces la icoana ortodoxă a Sfântului Nicolae, veche de 300 de ani, donată de preşedintele entităţii sârbilor bosniaci ministrului de Externe al Federaţiei Ruse, Serghei Lavrov.

Agenţia naţională ucraineană de presă Ukrinform a mai menţionat că ambasadorul Vasil Krîlîci a avut o întrevedere şi cu procurorul general al Republicii Bosnia-Herţegovina, căruia i-a făcut o plângere oficială în vederea recuperării icoanei de patrimoniu.

În cadrul unei întâlniri la 14 decembrie 2020, Milorad Dodik, liderul entităţii sârbe din Bosnia-Herţegovina, i-a dăruit ministrului rus de Externe, Serghei Lavrov, o icoană aurită a Sf. Nicolae, veche de aproximativ 300 de ani. Imaginea icoanei a fost preluată de agenţia de presă a Republicii Srpska (sârbii bosniaci), SRNA, şi cei avizaţi au remarcat că obiectul de patrimoniu avea un sigiliu vizibil.

La 21 decembrie 2020, Ministerul Culturii şi Politicii Informaţionale de la Kiev a confirmat că icoana dăruită de Milorad Dodik este furată din oraşul ucrainean Luhansk, din 2014 ocupat de forţe militare sprijinite de Federaţia Rusă. Sigiliul de pe icoană, vizibil după imaginile oferite de presă, a fost aplicat în 1926 de Comisia regională Odesa pentru protecţia monumentelor culturii materiale şi ale naturii, care avea sediul la Muzeul de Istorie şi Arheologie al oraşului de la malul Mării Negre.

Cel mai sigur, după ocuparea oraşului Luhansk în 2014 şi proclamarea aşa-numitei Republici Populare Luhansk, icoana (la fel şi multe alte obiecte de patrimoniu) a fost furată şi transportată în Bosnia-Herţegovina. Autorii par a fi luptători mercenari bosniaci angajaţi de autorităţile militare de ocupaţie din Luhansk, sprijinite de Rusia.

Televiziunea bosniacă N1, din Sarajevo, anunţa la începutul anului 2021 că Procuratura Generală a Bosniei-Herţegovina a deschis o anchetă oficială, care îl vizează inclusiv pe Milorad Dodik, pentru a afla parcursul icoanei furate şi despre modul cum a ajuns ea în mâinile ministrului rus de Externe.

Ministrul bosniac de Externe, Bisera Turković, a vorbit despre „un prejudiciu de imagine enorm” pentru ţara sa în acest scandal, în vreme de copreşedintele croat al preşedinţiei colective a Bosniei-Herţegovina, Zeljko Komsić, a chestionat public pe liderul sârb Milorad Dodik să explice cum a ajuns în posesia obiectului de patrimoniu furat. „Poate că suntem mici şi vulnerabili, a declarat agenţiei Reuters Zeljko Komsić, dar în nici un caz nu dorim să fim prizonierii Rusiei în planurile acesteia referitoare la relaţiile cu Uniunea Europeană şi NATO”.

Ministrul de Externe al Ucrainei, Dmitro Kuleba, a acuzat public pe Milorad Dodik de furt şi acoperirea furtului şi a mai menţionat, în cadrul unei conferinţe de presă susţinute la începutul anului, că liderul sârbilor bosniaci „minte” când susţine că nu cunoaşte provenienţa icoanei.

Ministrul de Externe al Rusiei, Serghei Lavrov, a precizat că icoana a fost transmisă oficial Ambasadei Bosniei-Herţegovina de la Moscova şi, apoi, transportată la Sarajevo, la biroul lui Milorad Dodik. Şeful diplomaţiei ruse a adăugat, însă, că „incidentul” icoanei este „irelevant pentru poziţia internaţională a Rusiei” şi pentru „relaţiile Rusiei cu poporul din Bosnia-Herţegovina”. Serghei Lavrov a susţinut că scandalul internaţional ar fi opera „intereselor forţelor externe”.

În momentul de faţă, Procuratura Generală a Bosniei-Herţegovina aşteaptă expertiza specialiştilor în patrimoniu, pentru a stabili vechimea şi provenienţa icoanei, iar după aceea va declanşa procedurile legale împotriva lui Milorad Dodik, preşedintele entităţii sârbe bosniace, şi a lui Serghei Lavrov, ministru de Externe al Federaţiei Ruse.

În 2014, regiunile răsăritene ale Ucrainei (Luhansk şi Doneţk), împreună cu peninsula Crimeea, au fost ocupate de militari susţinuţi de Federaţia Rusă. Crimeea a fost anexată Rusiei iar regiunile răsăritene au devenit „state” nerecunoscute internaţional. Federaţia Rusă este sub impactul sancţiunilor internaţionale iar statele lumii nu au recunoscut modificările teritoriale.