O variantă a textului a apărut în ziarul Libertatea.
Un cotidian din Constanța publică un articol despre un ”top al universităților” și pune următorul titlu: ”Dezastru! Universitatea Ovidius a ieșit din top și a ajuns la coada vacii!”. În realitate, era vorba de clasarea universităților în funcție de popularitatea paginilor web ale acestora și nu de rezultatele academice, dar nicăieri în articol nu era specificat acest lucru, ci doar că universitatea a coborât de pe locul 15 pe locul 67 în țară. Însă două dintre topurile de referință pentru universități, unde sunt indexate în funcție de rezultatele academice, sunt QS World University Rankings, unde ”Ovidius” ocupă poziția 16-17 în România sau Scimago Institutions Rankings, unde ocupă locul 28 în România.
Universitatea trimite un drept la replică în care condamnă ”un derapaj grav de la normele jurnalistice și codul deontologic” și consideră că ziarul ”dezinformează profund”.
După apariția articolului, unul dintre jurnaliștii ziarului scrie pe Facebook că se delimitează de titlul și articolul publicate:
- “Cu toate că lucrez pentru cotidianul “Replica”, nu pot sta deoparte în acest caz. Universitatea “Ovidius” din Constanța este locul unde m-am format profesional și am cunoscut oameni minunați. În acest sens, mă delimitez de poziția ziarului și susțin punctul de vedere al universității. Interesele unor “fantome” ale trecutului ovidian nu pot interveni în etica mea ca jurnalist”, a scris Petruț Iacob pe Facebook, un tânăr care tocmai absolvise Facultatea de Jurnalism și era angajat de 5 luni la cotidianul respectiv.
A durat 48 de ore până când a fost dat afară. Ajuns în redacție, jurnalistul susține că directorul ziarului i-a luat telefonul, i-a întins un pix și o foaie și i-a cerut să scrie ce-a fost cu ”ieșirea” de pe Facebook. Petruț a predat legitimația și a lăsat, în schimb, un mesaj pentru colegii din redacție, cu vechime în presă aproape cât vârsta lui: Să facă jurnalism pe bune. Și pentru ca povestea să fie completă, jurnalistul susține că i-au fost șterse toate materialele video în care apărea, printre ele și interviuri cu Victor Ponta, Eugen Teodorovici sau Cozmin Gușă.
Directorul ziarului i-a motivat jurnalistului că este dat afară pentru că a făcut ziarul de râs și a prejudiciat imaginea publicației scriind că se delimitează de titlul în care o universitate ”ajungea la coada vacii”.
Directorul susține că publicația este prejudiciată când un tânăr semnalează derapaje editoriale, dar nu și când în ziar apar titluri și materiale ancorate într-un puternic discurs al urii, cu accente xenofobe sau sexiste:
- ”Romii au început să vâneze porumbei de foame!”
- ”Piţipoancele forţează începerea sezonului estival, în chiloţi”
- ”Au venit moldovenii, oleacă, la mare, cu maşinile din dotare!”
- ”DROGAŢII nu mai au nici o reţinere: FUMEAZĂ pe stradă!”
- ”Drogaţii au ajuns să fumeze flori şi să bea ceaiuri din plante halucinogene”
- ”VIDEO! FETIȚELE NU se lasă nici pe ploaie de MESERIE!”
- ”Au apărut fetițele pe drumurile de la malul mării, fără mască pe față! VIDEO”
- ”Prostituatele de sezon le umilesc pe bietele surate din Constanţa. Vezi ce tarif are o rusoaică star porno”
Jurnalistul a declarat pentru Info Sud-Est că, în momentul în care a fost tras la răspundere pentru opinia pe care a scris-o pe Facebook, s-a simțit ca într-o secție de poliție, nicidecum ca într-o redacție:
- ”Am fost tras la răspundere pentru că m-am delimitat de ceea ce s-a scris în ziar. Mi s-a spus că am afectat imaginea cotidianului și că este mai bine să încetăm colaborarea în acest moment. Eram conștient de ce se întâmplă, însă unele detalii au fost neprevăzute. Intrat în camera unde făceam de obicei interviurile cu politicieni, de data asta mi s-a pus o foaie aibă și un pix în față de către directorul publicației. Mi s-a spus că mai bine să scriu pe foaie motivul pentru care am redat postarea, nu înainte de a mi se lua telefonul. Am stat aproximativ 15 minute singur în camera, timp în care mă gândeam dacă tot ce se întâmplă este pe bune. Dar nu era 1 aprilie și nici la secția de poliție nu eram. Eram doar în locul unde lucram, iar brusc oamenii care m-au angajat deveneau oamenii legii. Am scris câteva rânduri pe foaie. Ele se adresau mai mult echipei. Îi încurajam să fie profesioniști și să facă jurnalism pe bune. Da, sună ciudat. Un puști de 22 de ani, care cere unor oameni vechi în presă să își facă meseria așa cum trebuie”, a povestit Petruț Iacob pentru Info Sud-Est.
Liliana Ioniță, redactorul-șef al publicației Replica de Constanța, a transmis că nu vrea să facă niciun fel de declarații în speța jurnalistului dat afară din echipa sa pentru că a exprimat o opinie contrară ziarului. Nu a apărat poziția omului din echipa ei, nu a avut nimic de obiectat când directorul publicației a intervenit într-o chestiune editorială, referitoare la punctul de vedere al unui jurnalist, și nici nu a vrut să explice de ce a ales să nu reacționeze și să ia atitudine în episodul cenzurii.
Emilia Babu, directorul ziarului Replica de Constanța, nu a răspuns apelurilor noastre și nici nu a răspuns mesajelor pe care, de altfel, le-a citit. Nu a explicat de ce a intervenit în atribuțiile redactorului-șef, nici de ce a concediat un jurnalist care taxează public un articol înșelător și nici nu a explicat cine face politica editorială a ziarului, redactorul șef sau patronul publicației?
Episodul cenzurii nu este singular în Constanța și, din nefericire, astfel de secvențe se consumă într-un moment în care presa locală are nevoie ca de aer de oameni noi, de tineri care să fie formați în redacții și să reprezinte noua generație de jurnaliști și corespondenți.
Absolvenții de Jurnalism rămân tot mai rar în presă și, încă și mai rar, în presa scrisă. În general din cauza salariilor mici din redacțiile de provincie, puștii se reorientează spre mass-media centrale, zona de PR, copywrite sau publicitate. Practic, cu diploma de jurnalism poți să faci orice, deși ar trebui să faci un singur lucru: jurnalism.
La salariile mici se adaugă și o lipsă tot mai acută de pasiune și dedicație pentru meseria asta care, însă, nu poate fi făcută altfel. Așa că tot mai mulți tineri ocolesc ușile redacțiilor locale.
Iar în acest context critic pentru formarea următoarei generații de jurnaliști, când un tânăr intră într-o redacție și nu-i lipsește nici dedicația, sau cel puțin entuziasmul începătorului, șefii lui, tineri și ei de altfel, îl dau afară pentru că nu și-a cenzurat opiniile și a condamnat titlurile bombastice pentru clickbait.
Astfel de derapaje trebuie făcute publice și sancționate ori de câte ori se întâmplă, atât de jurnaliștii care sunt cenzurați, cât și de colegii lor din breaslă. Altfel, tolerând sau închizând ochii la astfel de abateri de la principiile fundamentale dintr-o redacție devenim părtași la ele. Ori, o presă curajoasă și puternică, are nevoie de jurnaliști care au, mai întâi de toate, curajul asumării propriilor opinii.
Ne bucurăm că ne citești!
Dacă vrei să ne și susții:
