Reporterii Info Sud-Est, Átlátszó Erdély, Monitorul de Botoșani și Context.ro arată cum a ajuns România să piardă miliarde de euro din Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR). Cu toate că aveam șansa să construim spitale, să ne apărăm de inundații, calamități sau secetă, am eșuat. Am documentat zeci de proiecte și am descoperit că sute de milioane de euro au dispărut din cauza faptului că autoritățile au fost incompetente în administrarea birocrației.
Emil Boc de la Cluj a pierdut banii pentru metrou pentru că nu a încărcat documente într-un portal. Am ratat să construim diguri care să ne protejeze de viituri pentru că Apele Române n-au reușit să organizeze licitații atractive pentru constructori. Spitalele regionale, care erau scopul principal al planului României, au rămas, în mare parte, niște planșe și machete.
Aproape patru miliarde de euro. Aceasta este valoarea finanțărilor din Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR) prevăzute pentru 1.622 de proiecte care figurează acum ca eliminate, suspendate, reziliate, denunțate sau aflate în diferite proceduri de încetare, potrivit datelor furnizate de Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene la solicitarea Info Sud-Est.ro.
România a pornit în 2021 cu un PNRR în valoare de 29,2 miliarde de euro, negociat de Guvernul Cîțu, în perioada în care Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene era condus de Cristian Ghinea, în prezent senator USR.
După cinci ani și trei revizuiri aprobate, valoarea planului a scăzut la 20,11 miliarde de euro, cu peste 9 miliarde de euro sub nivelul inițial în urma celei mai recente revizuiri, propusă de Comisia Europeană în iulie 2026 și aprobată în august. Redistribuirea bugetului a fost pusă în aplicare de guvern la 20 august.
Finanțările PNRR prevăzute pentru cele 1.622 de proiecte însumează aproximativ 4 miliarde de euro, sumă echivalentă cu aproximativ 14% din valoarea originală a planului. Aproape jumătate din această sumă, 46,96%, provine din componenta de granturi, în vreme ce restul de 53,04% provine din componenta de împrumut a planului.
Din datele pe care le-am putut obține, nu putem ști cât s-a plătit efectiv pentru fiecare dintre cele 1.622 de proiecte înainte ca acestea să piardă finanțarea, dar faptul cert este că, deși o parte din fondurile eliberate poate fi folosită pentru alte investiții din PNRR, costurile rămase pentru proiectele ratate vor trebui să fie acoperite din alte surse de finanțare, fie ele europene sau naționale, dacă autoritățile vor să le continue.
Ceea ce pare acum o imagine de ansamblu foarte proastă la absorbţia banilor prin PNRR s-ar putea să se transforme într-un dezastru financiar la începutul anului viitor. Asta pentru că „Legea închiderii PNRR” (183/28 aug 2026), publicată la finalul lunii august, mai dă un răgaz celor care se apropie de închiderea şantierelor, dar îi loveşte crunt pe cei care nu închid proiectele nici la 31 decembrie 2026.
„Ce se întâmplă cu proiectele care nu sunt gata? În baza noii legi, lucrurile stau în felul următor: UAT-urile vor avea timp până la 31 decembrie 2026 să termine aceste proiecte din fonduri proprii sau din alte surse de finanţare. Cele care vor reuşi să termine proiectele până la 31 decembrie nu vor avea vreo pierdere.
Exemplu: suntem la 85% cu o lucrare, banii folosiţi au fost până acum din fonduri ale Uniunii Europene, 15% acoperă UAT-ul respectiv până la 31 decembrie 2026 şi atunci nu trebuie să dea vreun ban înapoi.
Practic proiectele care nu au fost salvate până astăzi (31 august 2026, n.r.), mai au un mic răgaz. Asta este vestea bună. Problema este cu cele care nu vor fi gata”, a declarat prefectul de Botoşani, Raluca Curelariu, în şedinţa de Colegiu Prefectural organizată chiar pe 31 august, în ziua încheierii raportărilor stadiului lucrărilor la proiectele PNRR.
Întrebată ce se întâmplă, conform noii legi, cu proiectele care nu se încheie nici la 31 decembrie şi dacă vor trebui să restituie toţi banii primiţi prin PNRR, prefectul de Botoşani a declarat „să sperăm că vor pierde proporţional doar ce nu au reuşit să deconteze ce au lucrat până la 31 august. Probabil aşa va fi, dar vom vedea”.
Practic, în acest moment se discută despre trei scenarii:
- proiecte care vor fi salvate integral până la final de an;
- proiecte care vor pierde bani proporţional cu lucrările neexecutate
- proiecte care ar putea să dea toţi banii înapoi.
Nu știm încă nici câte dintre aceste proiecte sunt legate de cazuri de fraudă sau cine va răspunde pentru eventualele prejudicii. La finalul lui 2025, Parchetul European avea în România 34 de cazuri active privind fraude legate de programele de redresare și reziliență, potrivit raportului anual EPPO. Instituția condusă de Laura Codruța Kovesi nu publică însă numărul total al proiectelor vizate de aceste dosare și nici o listă completă a acestora.
Niciunul dintre miniștri Fondurilor Europene în perioada negocierii și derulării PNRR – Cristian Ghinea, Marcel Boloș, Florin Cîțu, Dan Vîlceanu, Adrian Câciu și Dragoș Pîslaru – nu au răspuns solicitării unui punct de vedere referitor la eșecul celor peste 1600 de proiecte eliminate din PNRR.
Până apar răspunsurile la aceste întrebări, Info Sud-Est îți pune la dispoziție harta banilor pierduți.
Această hartă interactivă îți permite explorarea celor 1.622 de proiecte contractate prin PNRR, care acum vor pune mai multă presiune pe alte programe și bugete, după județ, localitate, instituția responsabilă și valoarea investiției.
Boc a pierdut bani europeni pentru că nu a gestionat corect achizițiile publice europene
Una dintre cele mai mari investiții din România inclusă în Planul Național de Redresare și Reziliență al UE, metroul din Cluj, a pierdut această sursă de finanțare încă de acum doi ani. Componenta a patra a PNRR, dedicată transportului sustenabil, ar fi acoperit mai mult de 10% din bugetul estimat la 2,6 miliarde de euro pentru metroul din Cluj.
Componenta numărul patru a PNRR, transportul sustenabil, este coordonată de Ministerul Transporturilor. Metroul din Cluj a apărut în PNRR ca proiect de interes național, însă implementarea lui este realizată de Primăria Cluj-Napoca, condusă de Emil Boc.
La sfârșitul anului 2022, pe 29 decembrie, municipalitatea a semnat cu ministerul contractul de finanțare pentru întreaga valoare de 2,6 miliarde de euro a construirii metroului, 300 milioane de euro bani europeni. Pentru ca România să poată deconta acești bani prin PNRR, adică pentru ca această sumă să fie plătită României de către Comisia Europeană, până în august 2026 ar fi trebuit construită aproape jumătate din linia de metrou: 9,1 kilometri din cei 21, precum și 9 stații de metrou din cele 19. România a pierdut însă această sursă de finanțare înainte ca executantul să fi făcut prima săpătură.
Primăria Cluj-Napoca a lansat licitația pentru metrou încă din martie 2022, inițial la o valoare de 1,2 miliarde de euro, fără TVA. Peste un an, în mai 2023, municipalitatea a acceptat oferta unei asocieri formate din patru companii, însă până atunci majorase deja bugetul lucrărilor la 1,7 miliarde de euro, tot fără TVA. Contractul a ajuns la o asociere de constructori condusă de compania turcă Gülermak. Lucrările au fost autorizate în campania electorală din 2024 când Emil Boc, Nicolae Ciucă, Marcel Ciolacu și Sorin Grindeanu au deschis șantierul.
Economedia dezvăluia în octombrie 2024 că oficialii de la Bruxelles au explicat printr-o scrisoare oficială trimisă guvernului că a oprit finanțarea metroului pentru nereguli la procedura de achiziție. Comisia Europeană a comparat procedura de achiziție publică pentru metrou din SEAP, platforma românească de achiziții publice, cu cea de pe platforma europeană de achiziții, JOUE, și a constatat diferențe atât de mari, încât a retras finanțarea pentru această investiție. În timp ce în SEAP Primăria Cluj-Napoca a modificat de nouă ori documentația licitației, pe platforma europeană a publicat doar cinci modificări: prelungirile de termen pentru depunerea ofertelor.
Nu a publicat însă la timp pe platforma europeană faptul că a majorat valoarea lucrărilor de la 1,2 miliarde de euro la 1,7 miliarde de euro și nici nu a prelungit în mod corespunzător termenul pentru depunerea ofertelor. Comisia Europeană susține că Primăria Cluj-Napoca a majorat valoarea contractului cu 30% cu doar două săptămâni înainte de expirarea termenului și a modificat și cerințele minime.
În SEAP, Cluj-Napoca a gestionat modificarea prin suspendarea procedurii de achiziție, însă această suspendare nu a apărut și pe platforma europeană. Potrivit Comisiei Europene, în astfel de situații, normele europene prevăd ca autoritatea contractantă să reia întreaga procedură de achiziție cu noile cerințe, pentru ca toți cei interesați să poată depune oferte pentru lucrările scoase la licitație.
În vara anului trecut, a devenit clar că metroul din Cluj va pierde 300 de milioane de euro din PNRR, împreună cu alte proiecte despre care era deja evident că nu pot fi finalizate până în august 2026.
Primarul Emil Boc a declarat pentru Euronews că decizia exclusivă revine guvernului dacă proiectul metroului rămâne sau nu în PNRR și a dat vina pe Comisia Europeană:
“Ce a spus însă Guvernul, și a spus foarte clar, și a fost valabil pentru tronsoanele de autostradă din Moldova, faptul că, datorită unei erori tehnice, repet, nu erori a Ministerului Transportului sau de la Cluj, la metrou nu s-a sincronizat SEAP-ul românesc, Sistemul Electronic de Achiziții Publice din România, cu Jurnalul Oficial al Uniunii Europene. Și-am dat exemplu de la Cluj – noi am publicat în SEAP, i-au trimis la JOUE, JOUE-ul trebuia să ne răspundă în 48 de ore, să ne răspundă dacă e vreo problemă, nu ne-a răspuns nimic în 48 de ore și după 72 de ore a trimis la SEAP, ‘știți, e o problemă’. Acum, Comisia Europeană ne acuză de ceea ce nu suntem vinovați, pentru că ei nu au respectat prin JOUE termenele standard”, declara Emil Boc în iulie 2025.
Ministerul Transporturilor a răspuns la solicitarea PressOne, în octombrie 2024, că toate cheltuielile efectuate până atunci pentru construirea metroului vor fi acoperite din obligațiuni verzi. Emil Boc a spus abia în august 2025 că PNRR nu este singura sursă europeană din care poate fi finanțată construirea metroului, iar în decembrie a declarat că proiectul nu va fi finanțat cu bani din PNRR, ci prin fonduri europene de coeziune.
Execuția lucrărilor la metroul din Cluj-Napoca se afla în august 2026, potrivit propriei situații centralizate a primăriei, la un stadiu de 2,55%.
Átlátszó Erdély a arătat în acest articol cum metroul a fost prioritizat la Cluj-Napoca, exact cu motivarea că este inclus în PNRR, în fața ideii de tren metropolitan, mai ieftin și mai simplu de realizat, și de ce nu sunt realiste estimările privind numărul de pasageri pe care se bazează proiectul metroului în studiul de fezabilitate.
340 de milioane pentru baraje și protecție împotriva viiturilor
Guvernul și-a propus prin PNRR să reabiliteze și să construiască 20 de baraje și peste 500 de kilometri de diguri de apărare împotriva viiturilor. În final, am rămas cu un baraj și un polder, sute de milioane de euro pierduți, iar liniile de apărare împotriva inundațiilor inexistente.
Cele mai mari proiecte de reducere a riscurilor de inundații au fost cele derulate prin PNRR, pe Componenta 1 – Managementul Apei, proiecte realizate pe adaptare climatică.
Administrația Națională Apele Române (ANAR) și-a făcut planuri de investiții în valoare de 340 de milioane de euro pentru lucrări de digitalizare și automatizare pentru echipamentele de stocare a apei la acumulările existente, dar și pentru reabilitarea liniilor de apărare, barajelor și polderilor. Cu termen de finalizare iunie 2026. În iunie 2025, mai multe proiecte erau abia la faza de licitație, iar cu fiecare renegociere investițiile au fost tăiate de pe listă . În noiembrie 2025, din 510 de kilometri de linii de apărare, 20 de baraje și 20 de poldere, pe listă au rămas două: Barajul Leșu, care recent a fost inaugurat oficial, și polderul Sălard, singurele finalizate din toată lista de investiții PNRR .
De altfel, în 2025 deja o mare parte din investițiile propuse inițial pentru a fi realizate prin PNRR erau tăiate de pe listă. „Din cauza creșterii prețurilor la materialele de construcții și energie, precum și ca urmare a blocajului pieței, concretizat prin lipsa de oferte depuse la licitațiile publice publicate atât pe platforma SICAP, cât și în JOUE, în anul 2023, P.N.R.R. a fost renegociat cu Comisia Europeană”, a transmis ANAR. Este vorba de o reducere de 46 de milioane de euro a investițiilor propuse inițial pentru reabilitarea barajelor și polderelor .
Tot la acea vreme, ministra Mediului, Diana Buzoianu, a declarat că instituția renegocia Planul Național de Redresare și Reziliență. „Vor fi proiecte care nu au avansat și va trebui să renunțăm la ele, din păcate”, a spus Diana Buzoianu în 2025. „Există proiecte care au fost ratate. La Apele Române, un exemplu concret, pe baraje, pe diguri. Acolo, mare parte din acele investiții nu sunt astăzi avansate”, a adăugat ministra.
Lista cu investițiile inițiale:
– 510 km de linii de apărare reabilitate.
– 30 DALI (Documentația de Avizare a Lucrărilor de Intervenție) / Proiecte mixte aferente subinvestiției de reabilitare a acumulărilor permanente (baraje) existente.
– 20 de acumulări permanente (baraje) reabilitate.
– 20 de poldere reabilitate sau nou-instalate.
Ce a rămas după renegociere?
– 408 km linii de apărare.
– 13 baraje reabilitate.
– 13 poldere reabilitate sau nou instalate.
Ce s-a realizat:
– Barajul Leșu
– Polderul Sălard
În iunie 2025 ANAR ne-a transmis că pentru proiectele de reabilitare a digurilor – 13 investiții identificate pentru atingerea țintei (408 km) – doar 3 aveau indicatorii tehnico-economici aprobați, pentru o lungime totală de 148 km de diguri. Pentru proiectele de reabilitare a polderelor existente sau instalarea unora noi, din 13, doar 6 au indicatorii tehnico-economici aprobați pentru reabilitarea a 8 poldere. Restul proiectelor se aflau în diverse stadii de aprobare.
„În ceea ce privește contractul de finanțare aferent implementării proiectelor de reabilitare a acumulărilor permanente (barajelor), la data prezentei se află în curs de derulare procedura de achiziție publică a contractelor de lucrări, supervizare și audit. A fost semnat contractul de lucrări pentru o acumulare permanentă (acumularea Leșu, județul Bihor), urmând ca în cursul lunii iunie să fie semnate și alte 4 contracte (acumulările Gilău, județul Cluj, Surduc, județul Timiș, Mărăcineni, județul Argeș, Nodul hidrotehnic de pe râul Mureș, județul Mureș), iar până la data de 30 iunie 2025 să fie semnate toate contractele de lucrări”, ne-a transmis Apele Române, printr-o adresă semnată de directorul Sorin Lucaci. Au mai fost semnate contracte de execuție pentru lucrări la două poldere (Sălard, județul Bihor, Rovinari, județul Gorj), celelalte urmând să fie semnate până la finalul lunii iulie.
Într-un document despre necesitatea investițiilor din Managementul Apei prin PNRR, se arată că peste 75% din acumulările din România, construite înainte de 1990, funcționează cu restricții. Citând un raport al Băncii Mondiale din 2018, documentul vorbește despre trei mari categorii de deficiențe care afectează siguranța acumulărilor: infiltrațiile mari și periculoase, procesul de sedimentare în lacurile de acumulare, uzura fizică și morală a echipamentelor hidromecanice.
În text se mai vorbește și despre „deficiențe structurale semnificative” la fundații, la sistemele de etanșeizare și de drenaj, precum și la echipamentele hidromecanice depășite. „În cazul producerii unor incidente sau accidente ca urmare a manifestării unor fenomene naturale periculoase sau ca urmare a exploatării, populația expusă riscului este estimată la 550.000 de persoane”, avertizează documentul.
Sunt nominalizate șase acumulări care necesită intervenții de urgență: Siriu, jud. Buzău, Leșu, jud. Bihor, Poiana Uzului, jud. Bacău, Valea de Pești, jud. Hunedoara și Dridu, jud. Ialomița. Dintre cele șase, doar acumularea Leșu a rămas pe lista cu investițiile realizate prin PNRR după regnegocierile repetate și a fost finalizată. Am scris pe larg despre cum ne apără statul de inundații aici.
Am cumpărat trenuri pe hidrogen fără sursă de alimentare și fără banii din PNRR
Unul dintre cele mai mari proiecte finanțate prin PNRR, achiziția a 12 trenuri pe hidrogen a pierdut finanțarea, după ce licitația pentru achiziția trenurilor a fost anulată de mai multe ori pentru că autoritățile nu au primit nicio ofertă conformă.
Finanțarea a fost tăiată în 2026, în timp ce Autoritatea pentru Reformă Feroviară (ARF) analiza ofertele de la ultima licitație. ARF a cumpărat până la urmă trenurile, cu 1,61 de miliarde de lei. Licitația a fost câștigată de Asocierea Siemens Mobility formată din: Siemens Mobility SRL, Siemens Mobility GmbH, Siemens Mobility Austria GmbH. Până la livrarea trenurilor, ARF trebuie să găsească și un furnizor pentru hidrogen, care va fi selectat în urma unei noi licitații . Însă autoritățile nu au identificat, până în prezent, soluția pentru furnizarea hidrogenului verde necesar alimentării trenurilor. Potrivit ARF, Siemens are obligația „de a acorda asistență tehnică pentru serviciile de alimentare cu hidrogen”.
Într-un interviu acordat Club Feroviar în mai anul acesta, Emil Voinea, CEO Siemens Mobility România, a ținut să precizeze că compania are doar de livrat trenurile și că partea de alimentare cu hidrogen este problema autorităților române. „În conformitate cu clauzele contractuale, este în atribuția exclusivă a ARF și a celor care vor exploata trenurile să decidă soluția de aprovizionare cu hidrogen, cu respectarea specificaţiilor puse la dispoziţie de Siemens Mobility”, Emil Voinea, CEO Siemens Mobility România.
Primele trenuri ar urma să fie livrate începând cu august 2028. În prezent, ARF și furnizorul decid cum va arăta interiorul trenurilor. Iar deocamdată nu e clar din ce bani vor fi plătite. „Se preconizează că finanțarea contractului să fie asigurată din resurse financiare alocate prin Programul Transport”, ne-a transmis ARF, la finalul lunii august.
Finanțarea a fost tăiată în 2026, în timp ce Autoritatea pentru Reformă Feroviară (ARF) analiza ofertele de la ultima licitație. ARF a cumpărat până la urmă trenurile, cu 1,61 de miliarde de lei. Licitația a fost câștigată de Asocierea Siemens Mobility formată din: Siemens Mobility SRL, Siemens Mobility GmbH, Siemens Mobility Austria GmbH. Până la livrarea trenurilor, ARF trebuie să găsească și un furnizor pentru hidrogen, care va fi selectat în urma unei noi licitații . Însă autoritățile nu au identificat, până în prezent, soluția pentru furnizarea hidrogenului verde necesar alimentării trenurilor. Potrivit ARF, Siemens are obligația „de a acorda asistență tehnică pentru serviciile de alimentare cu hidrogen”.
Într-un interviu acordat Club Feroviar în mai anul acesta, Emil Voinea, CEO Siemens Mobility România, a ținut să precizeze că compania are doar de livrat trenurile și că partea de alimentare cu hidrogen este problema autorităților române. „În conformitate cu clauzele contractuale, este în atribuția exclusivă a ARF și a celor care vor exploata trenurile să decidă soluția de aprovizionare cu hidrogen, cu respectarea specificaţiilor puse la dispoziţie de Siemens Mobility”, Emil Voinea, CEO Siemens Mobility România.
Primele trenuri ar urma să fie livrate începând cu august 2028. În prezent, ARF și furnizorul decid cum va arăta interiorul trenurilor. Iar deocamdată nu e clar din ce bani vor fi plătite. „Se preconizează că finanțarea contractului să fie asigurată din resurse financiare alocate prin Programul Transport”, ne-a transmis ARF, la finalul lunii august.
142 de milioane de euro pierdute și fără trasee de bicicletă
Consiliul Județean Timiș, în calitate de lider, în parteneriat cu județele Arad, Caraș-Severin și Hunedoara au primit o finanțare de 142 de milioane de euro pentru o rețea de trasee cicloturistice de 1729 de kilometri.
În etapa de pregătire tehnică, traseul a fost revizuit și extins: în 2024, Consiliul Județean Timiș informa că, conform datelor colectate de către cei patru parteneri beneficiari, fie pentru evitarea exproprierilor, fie pentru creșterea atractivității traseului, traseul cuprinde 1.856 de km.
Proiectul a avansat până la elaborarea documentației tehnico-economice. În 2024 a fost contractat SC EUROCERAD INTERNATIONAL SRL pentru elaborarea studiului de fezabilitate cu elemente DALI, cu o valoare de 18.771.200 lei fără TVA, iar în 2025 au fost aprobate documentațiile tehnico-economice pentru proiect.
În august 2025, CJ Timiș a lansat și procedura pentru proiectarea și execuția lucrărilor, împărțită în șapte loturi. Documentația de achiziție prevedea însă explicit că, în contextul „sistării finanțării în cadrul PNRR”, atribuirea contractelor depindea de identificarea unei noi surse de finanțare.
Motivul scoaterii/suspendării proiectului din PNRR a fost legat de stadiul insuficient al implementării și de imposibilitatea finalizării lucrărilor în cadrul calendarului PNRR, nu de renunțarea la obiectivul de infrastructură.
În prezent, proiectul este prezentat oficial de Consiliul Județean Caraș-Severin drept „proiect suspendat”, iar în documentele MLDPA aceasta apare ca și “denunțat”. Nu am identificat până în prezent o hotărâre sau o declarație oficială care să confirme transferarea proiectului «Cu bicicleta prin Vest» către o altă sursă de finanțare.
Consiliul Județean Timiș a explicat, într-un răspuns pentru Átlátszó Erdély, că proiectul „a fost influențat, dar nu blocat”, de contestațiile la licitații, de nevoia de a schimba traseele pentru a se evita exproprierile și că, deși autoritățile au vrut să construiască traseele, Ministerul Dezvoltării a decis în noiembrie 2025 să elimine finanțarea europeană și să închidă proiectul. Loredana Lungu, purtătoare de cuvânt a instituției, a transmis că proiectul este unul valid dacă vor identifica alți bani cu care să construiască traseele de bicicletă și că documentațiile tehnice sunt reutilizabile în viitor.
250 de arii protejate au rămas fără banii europeni
PNRR-ul scris de fostul ministru Cristian Ghinea avea ca obiectiv actualizarea planurilor de management aprobate pentru cel puțin 250 de arii naturale protejate. Investiția se regăsea în componenta de finanțare rambursabilă a PNRR, adică bani din împrumuturi, în valoare de 120 de milioane de euro.
Ministerul Mediului a semnat contractul de finanțare cu Agenția Națională pentru Arii Naturale Protejate (ANANP) în august 2023. MMAP a desemnat ANANP în calitate de agenție de implementare, în iunie 2024.
La un an de la semnarea contractului, ANANP, care ar fi trebuit să implementeze respectivul proiect din PNRR, a fuzionat cu Agenția Națională pentru Protecția Mediului și agențiile de protecție a mediului subordonate acesteia. Guvernul a stabilit abia în aprilie 2025 organizarea și funcționarea Agenției Naționale pentru Mediu și Arii Protejate, adică noua structură a fost operaționalizată după șapte luni.
În practică, proiectul a avansat lent. Ghidul MMAP elaborat pentru investiție identifică explicit probleme pe piața serviciilor de elaborare/actualizare a planurilor: număr redus de operatori economici cu capacitate limitată, blocaje în circuitul de elaborare, actualizare și avizare și, în consecință, „riscul major de pierdere a finanțării prin PNRR”. Documentul precizează că data-limită pentru realizarea celor 250 de planuri era 30 iunie 2026.
În octombrie 2025, MMAP a prezentat situația proiectului în cadrul procesului de renegociere a PNRR. La acel moment exista un contract de finanțare în valoare totală de peste 128 de milioane de euro. Tot atunci, proiectul a fost scos din PNRR și n-am identificat o decizie prin care să se indice o altă sursă de finanțare.
Spitalul județean din Neamț, văduvit de sutele de milioane de la UE
Cetățenii din județul Neamț urmau să-și trateze bolile într-un nou spital județean de 326 de milioane de euro. Două treimi din costuri erau acoperite din fonduri europene, însă, potrivit documentelor, ceilalți 30% nu aveau indicată o sursă. După doi ani fără noutăți despre proiect, Consiliul Județean a anunțat că va construi spitalul din fondurile publice ale Programului Național de Investiții în Infrastructura Unităților Spitalicești (PNIIUS).
Prin PNIIUS investiţia are finanţarea asigurată aproape integral. CJ Neamț trebuie să contribuie cu doar sub 0,5%, adică aproximativ 1,5 milioane de euro.
Într-un răspuns al Consiliului Județean Neamț, instituția menționează că Ministerul Sănătății a emis notificarea privind denunțarea unilaterală a finanțării din PNRR, în noiembrie 2025, și a calificat drept un succes faptul că valoarea totală a proiectului este eligibilă prin PNIIUS.
Spitalul de la Oradea a pierdut banii din PNRR, dar s-a scumpit cu 7 milioane de euro
Cetățenii din Bihor ar fi trebuit să beneficieze de primul spital public construit de la zero după Revoluție cu fonduri din PNRR. În decembrie 2023, Primăria Oradea semna contractul de finanțare de 135 de milioane de euro pentru noul Spital de Boli Infecțioase și Pneumologie. După nici trei ani, proiectul a fost scos din PNRR, din cauza incapacității de a respecta termenele stricte de execuție și decontare.
Soluția de avarie, aprobată de autoritățile locale abia la finalul lunii iulie 2026, a fost mutarea investiției pe Programul Sănătate 2021-2027. Eșecul de planificare a venit însă la pachet cu o factură mărită, noua valoare totală a investiţiei ajungând la 142 de milioane de euro, iar contribuţia totală a municipalităţii este estimată la aproximativ 10 milioane de euro. Primăria a justificat diferența de preț prin necesitatea „adaptării la noile reglementări și actualizarea costurilor”.
Deși șantierul a fost deschis oficial abia în septembrie 2024, administrația locală pasează vina pe birocrație, prezentând pierderea banilor din PNRR drept o simplă realocare tehnică. „Având în vedere procedurile de licitație, contestațiile care au avut loc și dimensiunea foarte mare a investiției, nu ne-am mai încadrat în termenul necesar pentru finalizarea lucrărilor prin PNRR”, a susținut primarul Florin Birta, pe pagina oficială a Primăriei Oradea.
Pe șantier, noul complex medical, care ar trebui să funcționeze cu până la 326 de paturi, a ajuns abia la jumătatea drumului, în timp ce licitațiile pentru dotările medicale de peste 27 de milioane de euro sunt încă în derulare. „În acest moment, corpurile de clădire ale spitalului au structura realizată în proporție de 100%. Per total, gradul de realizare al spitalului este, în acest moment, de aproximativ 50%”, a precizat primarul pe pagina oficială a Primăriei Oradea.
Edilul a lansat, pe pagina primăriei, şi un nou termen pentru deschiderea spitalului, şi anume sfârșitul anului 2027 sau prima parte a anului 2028.
Proiectul insulelor ecologice: de la aproape 14.000 de insule la 5.000
Am pierdut 190 de milioane de euro prin care orașele urmau să fie dotate cu insule ecologice digitalizate, adică containere pentru colectarea separată a deșeurilor, pe cinci fracții (rezidual, biodegradabil, plastic și metal, hârtie și carton și sticlă) . Obiectivul final era ca autoritățile să aibă o imagine clară a volumelor și tipurilor de deșeuri colectate. Containerele pot fi accesate doar pe bază de cartelă și furnizează date despre volumele și tipurile de deșeuri colectate, dar și persoanele care le introduc în containere.
Proiectul avea ca țintă instalarea a 7000 de insule ecologice digitalizate în orașele din țară, până în septembrie 2024. Iar până în iunie 2026 ținta era de cel puțin 13.752 de insule.
Ministerul Mediului susține că cele șase luni de întârzieri au fost provocate de contestarea licitațiilor. În aprilie 2025, erau doar 2800 de insule recepționate de localități. În final, din cauza întârzierilor, acest proiect a pierdut 70% din finanțare.
În urma renegocierilor cu Comisia Europeană, insulele ecologice au primit un buget de 72 de milioane de euro. Iar ținta renegociată a fost de 5.000 de insule, până în iunie 2026. „Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor a îndeplinit noua țintă din PNRR care e substanțial redusă. La nivel național, prin Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR), au fost finalizate 5091 insule ecologice..
Unele orașe, printre care și Oradea, au sistat, în 2024, instalarea insulelor . Din cele 375 de insule care ar fi trebuit instalate, doar 100 au fost puse în funcțiune. Primăria a decis să sisteze instalarea insulelor după ce a constatat că sunt probleme cu sistemul de închidere/deschidere care e pe bază de cartelă.
Am încercat să aflăm de la Ministerul Mediului câte primării din țară au mai întâmpinat probleme cu insulele ecologice. „Referitor la situația containerelor ecologice de la Oradea, menționăm că Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor nu deține informații legate de funcționalitatea insulelor ecologice digitalizate sau de sistarea livrărilor pentru respectivele produse”, ne-a transmis ministerul, care spune că primăriile sunt responsabile de derularea contractelor.
Pe de altă parte, autoritățile orădene ne-au spus că au informat ministerul despre sistarea instalării insulelor și au trimis lista cu probleme către Ministerul Mediului în decembrie 2024.
Primăria Oradea a testat un nou model de insulă, „cu design îmbunătățit” . Insulele ecologice au fost furnizate de Europlast România, Ax Perpetuum și Grădinariu Import Export. Europlast România este deținută de o firmă austriacă.
Ax Perpetuum este deținută de omul de afaceri Dan Pitic, acționar sau administrator în peste 20 de alte firme. Ax Perpetuum a avut o cifră de afaceri, în 2024, de 300 de milioane de lei și un profit de peste 15 milioane de lei.
TechBolide este subcontractor în proiect. Cealaltă companie care vinde insulele, Grădinariu Import Export, este deținută de Andrei Călin Grădinariu. Grădinariu Import Export are achiziții publice, în 2024, de aproximativ 1,5 milioane de euro. În total, compania a făcut afaceri cu statul de peste 6,8 milioane de euro, potrivit Termene. Detalii aici.
Spitalul Universitar de Urgență București: De la anunțul lansării PNRR, la pierderea fondurilor europene
În septembrie 2021, din Spitalul Universitar de Urgență București Ursula von der Leyen, președinta Comisiei Europene, Klaus Iohannis, președintele României și Florin Cîțu, premier la acea vreme, anunțau undă verde pentru PNRR-ul României.
“Pandemia de COVID-19 ne-a arătat foarte clar că vulnerabilitățile din sistemul de sănătate au implicații profunde asupra economiei, asupra încrederii în guverne și asupra coeziunii sociale. De aceea, investițiile în sănătate sunt un pilon definitoriu al acestui Plan. Spitalul Universitar de Urgență București, pe care l-am vizitat acum împreună cu doamna Președintă von der Leyen, este un exemplu edificator al contribuției pe care fondurile europene o aduc la modernizarea infrastructurii spitalicești din România. Prin folosirea acestor fonduri, pacienții vor beneficia de îngrijire de calitate și de cele mai avansate tehnologii în domeniu”, transmitea președintele Iohannis cu ocazia vizitei șefei Comisiei Europene.
Cinci ani mai târziu, proiectul de extindere a aripilor A1 și A4 și amenajarea unor parcări exterioare la Spitalul Universitar, în valoare de 168 de milioane de euro, cu 134 de milioane de euro buget din fonduri europene, a fost scos din PNRR și se află în procedură de reziliere, conform Ministerului Investițiilor și Fondurilor Europene.
În 2022, spitalul a cerut certificatul de urbanism, însă primarul Capitalei, Nicușor Dan, a refuzat deoarece unitatea medicală s-ar fi aflat într-o zonă protejată pentru care era necesar un PUZ, potrivit G4media. Proiectul a fost deblocat în mai 2022, atunci când consilierii PNL-PSD au votat o modificare la vechiul regulament al Planului Urbanistic General și au introdus că extinderea spitalelor în București să se poată face prin încredințare directă, fără aprobarea prealabilă a unui PUZ și fără o limită de înălțime și de ocupare a terenului, inclusiv în zone protejate, scria G4media.
Înainte de vot, liberalii îl criticau pe Nicușor Dan că blochează proiectul și se pot pierde fondurile PNRR. În replică, Nicușor Dan a spus că primăria Capitalei ar fi sprijinit de fapt proiectul. “Eu nu vreau să cred ce aud. Adică toate criticile acestea la adresa executivului, care a dat tot concursul pentru proiectul ăsta, spunându-vă unde sunt elementele de nelegalitate”, spunea Nicușor Dan, potrivit procesului verbal al ședinței a Consiliului General al Capitalei din 28 aprilie 2022.
În octombrie 2023 a fost lansată licitația pentru proiectare și execuție, de 428 de milioane de lei, fără TVA. A fost anulată în august 2024, deoarece în urma solicitărilor de clarificări depuse de firmele interesate au fost găsite erori și omisiuni în cadrul documentelor procedurii de atribuire ce nu puteau fi corectate, arăta SEAP.
Contractul de finanțare prin PNRR pentru construirea spitalului a fost semnat în decembrie 2023, potrivit București FM.
În octombrie 2024, Spitalul Universitar de Urgență București lansa o nouă licitație pentru proiectare și execuție, în valoare de 363 de milioane de lei, fără TVA, însă procedura a fost anulată ulterior, ca urmare a notificării transmise de Ministerul Sănătății privind denunțarea unilaterală a contractului de finanțare și deoarece nu au putut fi identificate alte surse de finanțare, conform notificării din SEAP din martie 2026. În dreptul notificării de anulare stă și ordonanța guvernului 41 din 2025. Conform OUG, proiectele cu un grad de implementare sub 30% sunt suspendate până la finalul anului 2026, dacă nu încep lucrările.
A doua licitație a fost contestată. 5 asocieri de firme au depus ofertă pentru obținerea contractului public. Consiliul Național de Soluționare a Contestațiilor (CNSC) a admis în februarie 2025 contestația făcută de una dintre firmele ofertante – Concrete & Design Solutions SRL – și a obligat spitalul din Capitală să remedieze documentația de atribuire. Concrete & Design Solutions SRL face parte și din asocierea care lucrează și la proiectul pentru construirea noului spital din Constanța, “Mama și Copilul”, un proiect PNRR ratat, care continuă să fie finanțat prin fonduri europene și ar trebui să fie gata anul viitor. Info Sud-Est a scris în detaliu despre evoluția proiectului de la Constanța. Poți citi mai multe detalii aici.
În septembrie 2025, extinderea Spitalului Universitar de Urgență era pe lista proiectelor care pierdeau finanțarea prin PNRR, în urma unui memorandum adoptat de Guvern. Contractul de finanțare a fost denunțat unilateral.
Prin proiectul de extindere a Spitalului Universitar de Urgență București urma să fie construită o clădire nouă, alcătuită din trei tronsoane. În cadrul proiectului se arată și că au fost propuse 150 de locuri de parcare la sol.
Extinderea presupune:
- o nouă Unitate de Primiri Urgențe, cu o capacitate de 12 paturi pentru urgențe minore și majore și 12 paturi de supraveghere a pacienților critici și non-critici, sală politraumă, cabinete de consultații, imagistică CT, RX și ecograf.
- O secție de gastroenterologie, cu 34 de paturi
- 11 cabinete de investigații
- Bloc operator (de sine stătător) cu 5 săli de operație, sterilizare, zonă pre și post operator
- Secție de ATI cu 26 de paturi
- Secție de ortopedie cu 48 de paturi cu un bloc operator cu 2 săli de operație
- Secții de chirurgie cardiovasculară, cardiologie, gastroenterologie, medicină internă, chirurgie generală, toate cu câte 20 de paturi
- Secție de urologie cu 14 paturi
Noul spital ”Prof. Dr. Dimitrie Gerota” din București, pe lista neagră PNRR încă de la început
Deși declarat eligibil pentru finanțarea prin PNRR în ianuarie 2023, așa cum anunța Ministerul Afacerilor Interne într-un comunicat de presă, proiectul cu un buget total de 2 miliarde de lei (cu 1 miliard de lei bani europeni) a intrat pe lista neagră a proiectelor care urmau să piardă finanțarea încă din septembrie 2023. Atunci, Ministerul Sănătății a propus eliminarea de la finanțarea prin PNRR a șase proiecte, identificate cu „un risc ridicat” în implementare, conform unui document obținut de Economedia și G4Media.
Cu toate astea, în decembrie 2023 era anunțată semnarea contractului de finanțare, iar premierul Marcel Ciolacu (PSD) declara la ceremonia de atunci că speră ca în februarie 2024 să înceapă lucrările.
Oficial, contractul de finanțare prin PNRR a fost semnat însă la data de 18 ianuarie 2024, după cum arată și MAI.
Pe 29 ianuarie 2024 este semnat contractul de proiectare și execuție, în valoare de 1,2 miliarde de lei fără TVA, cu Asocierea CCN ALTYAPI YATIRIMLARE VE INSAAT ANNONIM SIRKETI (Lider) și CNN YATIRIM HOLDING ANONIM SIRKETI (asociat).
Turcii de la compania CNN Altyapi Yatirimlare VE Insaat Annonim Sirketi se ocupă și de construcția unor alte spitale din țară: unul în Iași (Spitalul Regional de Urgență) și două în Cluj (Spitalul de Pediatrie Monobloc, finanțat inițial prin PNRR, iar acum prin fonduri de la CJ Cluj, și Spitalul Regional de Urgență Cluj, finanțat prin fonduri europene).
Abia un an mai târziu, pe 17 ianuarie 2025 este dat ordinul de începere a lucrărilor, potrivit ministerului Afacerilor Interne. Termenul de finalizare al proiectului era 30 iunie 2026, conform MAI.
În septembrie 2025, Guvernul României anunța lista spitalelor care nu mai pot fi finanțate prin PNRR. Ele au fost mutate pe fonduri europene din Programul Sănătate.
Pe acea listă figurează și spitalul ”Prof. Dr. Dimitrie Gerota”. “Am convenit ca proiectele care vizează construirea, modernizarea și dotarea unor spitale și care au în prezent un stadiu de raportare mai mic de 36% să fie transferate pe lista proiectelor finanțabile din fonduri nerambursabile europene, prin Programul Sănătate”, declara premierul Ilie Bolojan.
Pe 27 martie 2026 este semnat contractul de finanțare prin Programul Sănătate, în valoare totală de 2 miliarde de lei.
În iunie 2026, stadiul fizic al lucrărilor era de aproximativ 40%, conform ministerului Afacerilor Interne.
Conform proiectului, unitatea medicală va avea 400 de paturi pentru spitalizarea continuă a pacienților, 40 de paturi în regim de spitalizare de zi și 50 de paturi pentru anestezie și terapie intensivă, rezultând un total de 490 de paturi.
“Noua unitate medicală va avea 3 corpuri de clădire cu regim diferit de înălțime, la care se adaugă corpul de clădire independent, ce adăpostește spațiile tehnice.
Spitalul va furniza servicii la standarde europene, servicii integrate și multidisciplinare (investigare, diagnosticare, tratament), atât pentru afecțiuni acute, cât și pentru reabilitarea și recuperarea în afecțiuni cronice. Pacienții vor avea acces la servicii medicale eficiente și sigure, cu reducerea timpului de diagnosticare și a costurilor”, preciza MAI.
Început în 2021, proiectul pentru achiziția a 20 de trenuri electrice a fost eliminat din PNRR
Cu 919 milioane de lei, din care 558 de milioane fonduri europene, Autoritatea pentru Reformă Feroviară își propunea să cumpere 20 de trenuri electrice interregionale. Însă și acest proiect început din anul 2021 a fost eliminat, în final, din PNRR.
În vara anului 2022 a fost lansată licitația de aproape jumătate de miliard de euro de către Autoritatea pentru Reformă Feroviară (ARF), iar în toamnă era anulată, deoarece nicio companie dintre cele 5 interesate nu a mai depus ofertă.
În noiembrie 2022 este lansată o nouă licitație, iar în decembrie 2023 este semnat contractul cu firma poloneză POJAZDY SZYNOWE PESA BYDGOSZCZ SPÓLKA AKCYJNA.
Contractul de finanțare prin PNRR a fost semnat în aprilie 2023, conform Autorității pentru Reformă Feroviară. Proiectul urma să fie fie finanțat prin PNRR și bugetul statului (bugetul Ministerului Transporturilor şi Infrastructurii). Valoarea totală a proiectului este de 919 milioane de lei, din care 558 de milioane de lei sunt fonduri europene. “Perioada de implementare a proiectului este de 60 luni. În conformitate cu regulile de eligibilitate, activităţile proiectului au început în luna noiembrie 2021 și se vor desfășura până la data de 30 decembrie 2026”, arăta ARF.
În mai 2024, firma poloneză este reconfirmată ca fiind câștigătoarea contractului și după reevaluarea ofertei, dispusă de Curtea de Apel București, după contestația companiei Alstom. Concret, Ministerul Transporturilor, prin ARF semnase cu firma poloneză contractul pe baza unei decizii favorabile a Consiliului Național de Soluționare a Contestațiilor (CNSC), semnarea contractului fiind „obligatorie” după soluția administrativă, fără a mai aștepta o eventuală contestație la CAB, scria Economedia.
În mai 2025, Autoritatea pentru Reformă Feroviară (ARF) cumpără încă 9 trenuri electrice de la polonezi, care se adaugă deja celor 20. Cele 9 rame electrice vor fi finanţate prin Fondul pentru Modernizare (FM), anunța ARF. Fondul pentru Modernizare reprezintă un alt instrument de finanțare europeană.
La finalul lunii ianuarie 2026 este semnat actul adițional privind termenul livrării primei rame electrice, arată ARF.
În aprilie 2026 a încetat contractul de finanțare prin PNRR și a fost semnat contractul de finanțare prin Fondul de Modernizare.
Ministrul Transporturilor Ciprian Șerban (PSD) anunța atunci că începând chiar din 2026, “noile rame electrice vor fi introduse treptat în circulație, pe rute strategice care conectează regiunile istorice ale țării: Cluj-Napoca – Sighișoara – Brașov; Cluj-Napoca – Alba Iulia – Simeria – Târgu Jiu – Craiova; Brașov – Ploiești – Buzău – Focșani – Bacău – Pașcani – Iași / Suceava; Galați – Brăila – Constanța – Mangalia, precum și București – Călărași”. “Pe măsură ce lucrările de electrificare aflate în execuție vor fi finalizate, trenurile vor circula și pe rute suplimentare esențiale pentru dezvoltarea mobilității regionale: Oradea – Cluj-Napoca – Brașov și Cluj-Napoca – Craiova – Calafat”, adăuga ministrul.
Tot în aprilie 2026 era făcută recepția preliminară pentru una din ramele electrice, în stația CF București Obor. De altfel, în perioada ianuarie – iulie 2026, Autoritatea pentru Reformă Feroviară arată că a efectuat recepția preliminară și pentru alte rame electrice.
De menționat că, în paralel, ARF derulează și proiectul pentru cele 62 de trenuri electrice noi de scurt parcurs (Regio). Contractul a fost câștigat tot de polonezii de la PESA. Proiectul este finanțat din fonduri europene și din bugetul statului și are o valoare totală de 2,7 miliarde de lei.
De la începutul lunii august 2026, ARF a anunțat că primele cinci trenuri electrice regionale au fost predate către CFR Călători și au început să circule pe rutele:
– București Nord – Brașov;
– București Nord – Constanța;
– București Obor – Constanța;
– Fetești – Constanța.
Spre finalul lunii august 2026, ARF a mai anunțat că a predat primele patru trenuri electrice regionale către Transferoviar Călători.
Ambele proiecte privind livrarea unor trenuri electrice noi sunt finanțate cu fonduri europene, însă doar unul a fost introdus pe PNRR inițial. Proiectul pentru cele 62 de trenuri electrice regionale nu a fost finanțat prin PNRR. Proiectul pentru cele 20 de trenuri IR a fost inclus pentru finanțare prin PNRR, însă a fost mutat pe programul Fondul pentru Modernizare ulterior.
Echipa:
Reporteri: Tünde Szabó, Zoltán Sipos (Átlátszó Erdély); Tudor Chiriac, Cristian Moroșanu (Monitorul de Botoşani), Gabriel Mateescu, Petruț Iacob (Info Sud-Est), Georgiana Anghel (Context.ro)
Editare: Attila Biro
Fact-checking: Iulia Stănoiu
Grafică: Gabriel Mateescu
- Acest material jurnalistic colaborativ a fost elaborat în cadrul proiectului Independent Media CoLab: de la comunitate de practică, la comunitate de acțiune în media, finanțat prin Programul de Implicare Civică, sprijinit de Contribuția Elvețiană cu scopul de a reduce disparitățile economice și sociale în UE. Conținutul acestui material nu reflectă în mod necesar poziția oficială a Elveției.
Ne bucurăm că ne citești!
Dacă vrei să ne și susții:
