Summitul Comunităților Locale a strâns joi, în Parlamentul României, reprezentanți ai mediului de business, administrațiilor locale, societății civile și ai instituțiilor europene care au dezbătut pe parcursul întregii zile despre viitorul plan financiar multianual al Uniunii Europene 2028–2034, organizat de Europuls în cadrul proiectului COHERO4EU.
La eveniment au participat reprezentanți de la cele mai importante structuri europene: De la Comisia Europeană, Parlamentul European și Consiliul European.
La nivel național, a existat o reprezentare din partea mediului de afaceri, a autorităților locale, a societății civile, dar și din partea decidenților și a autorităților care se ocupă de implementarea proiectelor cu fonduri europene.
În cadrul Summit-ului, au avut loc discuții precum stadiul în care se află cele mai importante fonduri europene, dar și negocierile pe care reprezentanții români le au în cadrul Uniunii Europene.
Subiectele principale au fost despre Planurile de Parteneriate Național-Regionale (PPNR), Fondul European pentru Competitivitate și Coeziunea socială în noua arhitectură europeană.
Propunere de buget: Două mii de miliarde de euro
Mara Roman, Șefa interimară a Reprezentanței Comisiei Europene în România, consideră că România trebuie să treacă de la stadiul în care se află acum, acela în care tratează Uniunea Europeană ca pe „un portofel”, la cel în care să poată privi Uniunea ca pe „fundația pe care România să își construiască viitorul.” Ideea din spatele PPNR, a mai spus ea, este aceea de a implica în discuție fiecare nevoile fiecărei regiuni, cu implicarea directă a acestora.
Reprezentanți ai PPE în Parlamentul European, eurodeputații Siegfried Mureșan și Gheorghe Falcă au vorbit despre efortul lor comun la sporirea bugetului pentru planul multianual, pe care l-au majorat la 2 mii de miliarde de euro.
Gheorghe Falcă a spus că viitoarele finanțări vor funcționa asemănător celor din PNRR, în sensul că vor solicita reforme. Printre cele mai importante pentru Comisia Europeană, a declarat el, sunt cele din zona administrativă, pentru că încă se regăsesc discrepanțe majore între UAT-uri, în ciuda fondurilor de coeziune.
Mureșan a explicat că discuțiile dificile despre buget se poartă la nivelul Consiliului European care, întrevede el, îl vor reduce semnificativ. Previziunea lui este că bugetul se va decide până la finalul acestui an.
Parlamentul crește, Consiliul taie: În 2035 am putea rămâne fără fondurile de coeziune
Valentin Naumescu, consilier prezidențial Departamentul Afaceri Europene, spune că, dimpotrivă, ar trebui să ne raportăm cu un „un optimism prudent” la speranța că discuțiile pe buget se vor încheia în noiembrie.
„Să fim lucizi!”, a îndemnat Naumescu, referindu-se la sumele mari pe care Parlamentul le-a propus, dar pe care decidenții din Consiliu s-ar putea să nu se pună de acord. El adaugă că țările cu economii puternice, cum sunt Suedia, Țările de Jos și Danermarca, nu vor să își crească contribuțiile. El mai recomandă ca România să aibă în vedere dezvoltarea pentru că întrevede, după 2035, un plan multianual care nu va mai include fonduri de coeziune, iar România va trebui să devină și ea contribuitoare.
Discuțiile au clarificat prioritățile de la nivel european. Obiectivele principale se împart în cele strategice, la nivelul întregului spațiu european, care se concentrează pe securitate, apărare și competitivitate și cele specifice statelor membre, care finanțează direct dezvoltarea comunităților, având în vedere particularitățile regionale.
Mai multe reforme, mai mulți bani absorbiți
Aniela Crețu, reprezentantă a Ministerului Afacerilor Externe, vorbind în legătură cu PPNR, a afirmat că găsirea unui echilibru între cele două obiective este dificil, dar că România a reușit să obțină niște flexibilități și condiții de aplicare mai ușor de implementat. Ea a subliniat că pe lângă atragerea de sume cât mai consistente, este important ca țara noastră să poată absorbi cât mai eficient aceste fonduri.
Adrian Ovidiu Teban, primarul orașului Cugir, subliniază că, în acest moment, problema identificată de el ca fiind cea mai importantă în legătură cu implementarea finanțărilor din fonduri UE este faptul că nu avem zone regionale la fel de bine conturate ca în alte țări. El mai sugerează chiar că ar trebui să existe și la nivel național un plan multianual, care să pună în perspectivă nevoile țării, pe un interval mai mare de timp.
UE trebuie să monitorizeze cheltuielile
De o viziune pe termen lung este conștient și Vasile Asandei, director general al Agenției pentru Dezvoltare Regională Nord-Est. Acesta semnalează că existența unor oameni pregătiți în sistemul administrativ este obligatorie.
În cadrul panel-ului despre PPNR a dorit să ia cuvântul și Emilia Neagu, consilier local al Craiovei. Aceasta a susținut că nevoile cele mai arzătoare ale craiovenilor au legătură cu poluarea și cu lipsa investițiilor în multiple entități poluatoare: termocentrala din apropierea Craiovei – care depozitează tone de cenușă care ajung în aerul orașului, groapa de gunoi, care este amplasată lângă râul aprovizionează cu apă potabilă cetățenii sau arderile ilegale de materiale toxice.
Aceasta își dorește o monitorizare riguroasă din partea UE, care să se asigure că finanțările sunt transparente, sustenabile și „nu sunt transformate în simple instrumente de campanie electorală”.
Exemplifică lipsa de transparență a administrației actuale prin faptul că ea, consilier local și membru în două comisii, este pusă în poziția de a cere informații publice despre stadiul investițiilor prin solicitări 544/2001, instrument destinat mai degrabă cetățenilor interesați și jurnaliștilor.
Ne bucurăm că ne citești!
Dacă vrei să ne și susții:
