Malul pe care a fost construit pavilionul expozițional din Constanța trebuia consolidat de Consiliul Județean după finalizarea lucrărilor, a declarat pentru Info Sud-Est Construcții Erbașu, compania care a finalizat pavilionul după ce lucrările ar fi fost abandonate de o firmă care atrăgea atenția asupra instabilității malului încă de acum 20 de ani. Reprezentanții CJC nu au confirmat pentru ISE până la publicarea acestui articol concluziile expertizei de-acum două decenii:
- ”(…) Totodată, expertiza a recomandat executarea, ulterior, a unor lucrări de consolidare și stabilizare a malului, respectiv de apărare și protecție a taluzului, având în vedere particularitățile geotehnice ale amplasamentului și influența acestora asupra terenului din vecinătatea construcției (…). Ulterior recepției și dării în exploatare, responsabilitatea privind administrarea, exploatarea, întreținerea, monitorizarea și implementarea măsurilor recomandate prin expertize revine beneficiarului și administratorului investiției, acestea nefiind parte din obligațiile contractuale ale constructorului”, a transmis compania. (Citiți punctul de vedere integral al companiei la finalul articolului).
Reprezentanții Construcții Erbașu susțin și că expertiza de la vremea respectivă arăta că firma putea continua lucrările de construcție la pavilion după ce contractorul inițial, compania turcească Guriș, ar fi abandonat lucrările:
- ”În urma abandonării contractului de către antreprenorul inițial (în faza prezentată în fotografii), beneficiarul a organizat o nouă procedură de achiziție pentru continuarea și finalizarea investiției. Compania noastră a câștigat această procedură de achiziție, fiind desemnată să preia și să finalizeze execuția lucrărilor. Astfel, proiectul a fost preluat într-un stadiu în care erau deja executate lucrări, fundația fiind deja realizată. Continuarea execuției s-a făcut pe baza documentației tehnice existente și a elementelor deja executate. Anterior reluării lucrărilor, a fost realizată o expertiză tehnică de specialitate (la solicitarea beneficiarului), care a concluzionat că structura existentă poate fi continuată și finalizată în condiții de siguranță (…). Compania noastră a executat lucrările în conformitate cu contractul atribuit, cu proiectul tehnic pus la dispoziție de beneficiar și cu concluziile expertizelor și avizelor existente la momentul continuării investiției”, mai arată Construcții Erbașu care a transmis ISE fotografii despre cum arăta construcția pavilionului în momentul în care a preluat lucrările.
Consiliul Județean Constanța a precizat pentru ISE că fundația a fost realizată de firma GÜRİŞ iar mai apoi, lucrările au fost preluate de Construcții Erbașu la finalul anului 2006 și ulterior recepționate în 2009.
- Notă: Reprezentanții CJC au adăugat ulterior că firma turcească a realizat fundația construcției până la cota zero în anul 2002, iar mai apoi în 2006 a fost făcută licitația pentru lucrările rămase de executat.
Guris Insaat Ve Muhendislik este firma care s-a ocupat de lucrări inițial. Compania turcească preciza, conform presei locale, într-un proces cu CJC, că pentru lucrări trebuie schimbată soluția tehnică a fundației, din cauza structurii solului.
În replică, CJC condus de Nicușor Constantinescu acuza compania că a încălcat legea și a folosit altă soluție tehnică decât cea aprobată prin proiect, scria Ziua de Constanța.
- În 2005, Jonathan Scheele, fostul reprezentant al Delegației Comisiei Europene la București, spunea că proiectul de la Constanta a fost primul dintre cele finanțate de UE pentru care lucrările sunt suspendate din cauza beneficiarului si a sugerat ca este posibil ca, in final, „pentru recuperarea banilor, să răspundă un funcționar din Constanța”, scria Ziua de Constanța. Ulterior, Nicușor Constantinescu l-ar fi acuzat pe Scheele că este prieten cu fostul președinte al CJC, Stelian Duțu (PD), în timpul căruia a fost derulat proiectul inițial.
Inaugurarea cu fast de către baronii PSD Mazăre și Constantinescu, cu binecuvântarea lui Teodosie, toți anchetați sau condamnați pentru corupție
Proiectul pentru construirea pavilionului, care a pierdut finanțarea europeană și a fost finalizat din bani publici, a fost inaugurat cu fast de fostul baron PSD de Constanța, Nicușor Constantinescu, alături de prietenii săi, primarul PSD Radu Mazăre și Teodosie, Arhiepiscopul Tomisului, în an electoral, acum aproximativ două decenii.
Nicușor Constantinescu, fostul președinte al Consiliului Județean Constanța, a strâns, până în 2021, 32 de ani de închisoare din 5 sentințe definitive date de instanțele din Constanța, București și Galați, însă a executat mai puțin, după contopirea pedepselor. El a primit prima pedeapsă definitivă în 2016, iar în martie 2026 a fost eliberat din penitenciar pentru probleme medicale.
ÎPS Teodosie a fost cercetat în mai multe dosare penale, în prezent fiind trimis în judecată în cea mai recentă speță pornind de la o anchetă Recorder, iar Radu Mazăre a ispășit o pedeapsă de 9 ani pentru retrocedările ilegale din Constanța și grup infracțional organizat și o altă pedeapsă de 5 ani pentru șpagă în dosarul ”Polaris”, dar a fost eliberat condiționat după 5 ani, în 2024. Statul român nu a recuperat prejudiciul de 114 milioane de euro din dosarul retrocedărilor ilegale în care Radu Mazăre era considerat capul grupului infracțional.
- Investiția continuată de Erbașu a costat 9,6 milioane de euro. Justițiecurată.ro scria în 2008 despre cum finanțarea proiectului cu fonduri europene a proiectului a fost pierdută, iar investiția a fost făcută cu bani din bugetul local.
- În prezent se execută lucrări de reabilitare a malurilor lacului Tăbăcărie, în cadrul unui proiect derulat de Primăria Constanța, în valoare de 6 milioane de euro. Citește mai multe detalii aici.
Cum arătau malurile înainte de începerea lucrărilor de reabilitare
Concluziile expertizei și recomandările din prezent
Experții solicitați de CJC în prezent au recomandat două variante, însă prima din ele, care constă în demolarea parțială și consolidarea părții rămase este„foarte scumpă”, precizează reprezentanții consiliului județean.
„A fost recepționată expertiza pe care o comandasem pentru Pavilionul Expozțional Constanța. Din această expertiză și din toate studiile efectuate reiese că atât structura metalică și solul pe care este așezat au avut de suferit din cauza deplasării terenului.
Există două variante recomandate de către cei care au recomandat expertiza. Varianta numărul 1 este foarte scumpă, trebuie urmărită în timp, nu are o garanție și este recomandată din punct de vedere al stabilității. Aceasta constă în demolarea parțială a Pavilionului Expozițional și consolidarea părții rămase.
Varianta a doua este demolarea totală a construcției existente. Domnul președinte a decis să proiectăm în fața pavilionului existent un alt pavilion mult mai bine compartimentat și propice pentru destinația la care este folosit și abia ulterior să îl demolăm pe cel existent”, a spus Ionela Costache, administratorul județului Constanța.
CJC voia să reabiliteze inițial clădirea
Inițial, președintele CJC, Florin Mitroi, a transmis, la finalul lunii martie 2026, că vrea să reabiliteze Pavilionul Expozițional, aflat la intrare în stațiunea Mamaia, loc în care se desfășoară diverse evenimente, de la concerte până la târguri de îmbrăcăminte. În aceeași clădire își desfășoară activitatea și serviciul de permise și înmatriculări auto.
Președintele CJC, Florin Mitroi, a anunțat atunci că a căzut o bucată de gresie în interior, iar malul pe care a fost construit ar trebui consolidat.
„Trebuie să ne vină o expertiză, oficială, pe pavilion, unde miercuri voi avea o întâlnire cu expertul. Propunerea lui neoficială, am înțeles, domnule, ăsta trebuie dărâmat. Gândiți-vă dumneavoastră că vezi domnule, vine Mitroi să dărămâne pavilionul și o să spună, uite ce a făcut, a dărămat pavilionul. Este foarte bine că i-am făcut expertiză pentru că la ultima închiriere sau ultima acțiune care a fost în pavilion, în interiorul lui a căzut gresia de după perete.
Încerc, cu acest expert, să vedem dacă putem reabilita. Nu cred că pot să îl dărâm tot, eu nu aș vrea să îl dărâm tot. Se lasă malul de la apă. Trebuia atunci când l-au făcut, am înțeles că trebuia să facă o consolidare”, spunea Mitroi.
Președintele CJC preciza atunci că a dat dispoziție să nu mai fie organizate la etajul clădirii.
„Eu am dat deja o dispoziție să nu se mai facă evenimente sus pentru că nu vreau să pățesc ca la Colectiv, Doamne ferește. ISU nu avizează niciun eveniment. La parter nu este cazul să aibă aviz ISU”, mai spunea Mitroi.
Răspunsul integral al companiei Construcții Erbașu:
“În contextul informațiilor apărute în spațiul public privind Pavilionul Expozițional Constanța, considerăm necesare câteva clarificări pentru prezentarea corectă a contextului în care a fost realizată această investiție, precum și a rolului și implicării companiei noastre în cadrul proiectului. Proiectarea inițială a obiectivului, precum și execuția primei etape a lucrărilor, care au inclus realizarea infrastructurii construcției și a lucrărilor de fundare, au fost realizate anterior preluării investiției de către compania noastră.
În urma abandonării contractului de către antreprenorul inițial (în faza prezentată în fotografii), beneficiarul a organizat o nouă procedură de achiziție pentru continuarea și finalizarea investiției. Compania noastră a câștigat această procedură de achiziție, fiind desemnată să preia și să finalizeze execuția lucrărilor. Astfel, proiectul a fost preluat într-un stadiu în care erau deja executate lucrări, fundația fiind deja realizată.
Continuarea execuției s-a făcut pe baza documentației tehnice existente și a elementelor deja executate. Anterior reluării lucrărilor, a fost realizată o expertiză tehnică de specialitate (la solicitarea beneficiarului), care a concluzionat că structura existentă poate fi continuată și finalizată în condiții de siguranță. Totodată, expertiza a recomandat executarea, ulterior, a unor lucrări de consolidare și stabilizare a malului, respectiv de apărare și protecție a taluzului, având în vedere particularitățile geotehnice ale amplasamentului și influența acestora asupra terenului din vecinătatea construcției. Compania noastră a executat lucrările în conformitate cu contractul atribuit, cu proiectul tehnic pus la dispoziție de beneficiar și cu concluziile expertizelor și avizelor existente la momentul continuării investiției.
De altfel, în cei aproximativ 20 de ani de la finalizarea și punerea în funcțiune a obiectivului, lucrările executate de compania noastră nu au înregistrat probleme de natură tehnică. Ulterior recepției și dării în exploatare, responsabilitatea privind administrarea, exploatarea, întreținerea, monitorizarea și implementarea măsurilor recomandate prin expertize revine beneficiarului și administratorului investiției, acestea nefiind parte din obligațiile contractuale ale constructorului.
Considerăm important ca informațiile referitoare la acest obiectiv să fie prezentate în contextul complet al derulării investiției și al etapelor prin care aceasta a trecut, astfel încât opinia publică să beneficieze de o informare corectă și să nu fie create, în mod eronat, percepții privind modul în care au fost executate lucrările de către compania noastră”.
Ne bucurăm că ne citești!
Dacă vrei să ne și susții:
