Xi Jinping și Vladimir Putin au făcut schimb de „scrisori de felicitare” duminică, înaintea vizitei președintelui rus la Beijing, care este programată marți și miercuri, la patru zile după ce Donald Trump a părăsit China, scrie cotidianul britanic The Guardian.
Xi Jinping a declarat că cooperarea bilaterală dintre Rusia și China „s-a aprofundat și consolidat continuu”, anul acesta marcând cea de-a 30-a aniversare a parteneriatului strategic dintre cele două țări, potrivit presei de stat chineze.
Un articol publicat luni în tabloidul de stat Global Times a afirmat că vizitele președinților SUA și Rusiei arătau că Beijingul „devine rapid punctul central al diplomației globale”.
- „Vizitele strâns succedate au atras multă atenție, analiștii remarcând că este extrem de rar în era post-Război Rece ca o țară să găzduiască liderii SUA și Rusiei unul după altul, în decurs de o săptămână”, a scris Global Times.
Relația tot mai aprofundată a Chinei cu Rusia a fost un motiv de îngrijorare în Occident, în special de când Moscova a lansat invazia sângeroasă împotriva Ucrainei în 2022. Sprijinul economic și diplomatic al Chinei pentru Rusia de atunci a contribuit la susținerea conflictului, potrivit diplomaților și analiștilor occidentali.
De asemenea, cei doi lideri s-au întâlnit de peste 40 de ori până acum, un record care depășește cu mult cu mult numărul întâlnirilor lui Xi cu lideri occidentali, amintește cotidianul britanic.
În același timp, comerțul bilateral dintre China și Rusia a crescut până la niveluri record începând din 2022, China cumpărând peste un sfert din exporturile Rusiei. Achizițiile mari de țiței rusesc făcute de China au adus Moscovei venituri de sute de miliarde de dolari pentru războiul din Ucraina.
Beijingul a cumpărat combustibili fosili rusești în valoare de peste 367 de miliarde de dolari de la începutul invaziei pe scară largă, potrivit datelor colectate de Centre for Research on Energy and Clean Air.
În acest context, este important de aminti că, deși China este al cincilea cel mai mare producător de petrol din lume, importurile acoperă peste 70% din cererea sa internă. Țara rămâne dependentă de aprovizionarea externă, însă o strategie de diversificare a ajutat-o să evite dependența excesivă de un singur partener până în acest moment, însă Rusia rămâne o sursă importantă de energie pentru Beiing: din 2023, Moscova devenit cel mai mare furnizor de țiței al Chinei. Una peste alta, între 15% și 20% din volumul total de țiței importat anual de China provine din Rusia, arată o analiză a CENTRE FOR EASTERN STUDIES OŚRODEK STUDIÓW WSCHODNICH.
Această situație oferă trei avantaje principale Beijingului: În primul rând, achiziționarea de petrol din Rusia consolidează un regim favorabil Chinei. Apoi, combustibilul rusesc este relativ ieftin din cauza sancțiunilor occidentale.
În al treilea rând, relația cu Rusia oferă mai multă stabilitate și securitate energetică Beijingului, deoarece livrările sunt realizate în principal prin două rute terestre — conducta ESPO, care leagă Siberia de nord-estul Chinei, și o conductă care traversează Kazahstanul – precum și prin infrastructura portuară din Extremul Orient rus. Astfel, este evitată necesitatea tranzitării Strâmtorii Malacca sau a Strâmtorii Taiwan.
Nici războiul din Ucraina, nici relația sino-rusă nu par să fi jucat un loc important în discuțiile lui Trump cu Xi de săptămâna trecută. Declarația chineză despre principala întâlnire bilaterală, citată de The Guardian, a făcut o scurtă referire la „criza din Ucraina”, în timp ce declarația SUA nu a menționat-o deloc.
În schimb, discuțiile SUA-China par să se fi concentrat pe comerț, Taiwan și războiul din Orientul Mijlociu, iar Trump a afirmat că China a fost de acord cu el asupra importanței redeschiderii strâmtorii Hormuz.
Xi a insistat, de asemenea, în fața lui Trump asupra Taiwanului, avertizându-l cu privire la potențialul unui conflict dacă această chestiune nu este gestionată corespunzător. Trump a plecat de la Beijing spunând că nu a decis încă dacă va aproba un acord de mai multe miliarde de dolari privind vânzarea de arme americane către Taiwan.
Oprirea acestei vânzări ar reprezenta un câștig major pentru Beijing, care urmărește să preia controlul asupra insulei autoguvernate, lucru pe care majoritatea taiwanezilor îl resping.
Subiectul ambițiilor Beijingului în ceea ce privește Taiwanul a devenit din ce în ce mai important în ochii multor experți și aliați occidentali, care văd tot mai multe semne că Xi Jinping se pregătește pentru inițierea unei acțiuni militare împotriva Taiwanului.
Această idee a intrat din nou în atenția presei și analiștilor vestici la începutul anului, când cel mai de încredere general al președintelui chinez, alături de alți militari importanți, a fost arestat pentru potențiale fapte de corupție.
Mulți observatori sunt de părere că acest puci a fost, în realitate, cauzat de neînețelegeri între Xi și unii lideri militari care nu consideră că forțele chineze vor fi pregătite pentru un atac direct împotriva Taiwanului în următorii câțiva ani.
Pentru mai multe detalii, citește și:
Joseph Webster, cercetător principal la Atlantic Council, a scris într-un newsletter că „Taiwanul ar putea fi subtextul întâlnirii Xi-Putin”. Webster este de părere că Beijingul ar putea urmări semnarea mai multor acorduri privind combustibilii fosili cu Moscova pentru a-și asigura aprovizionarea cu energie în eventualitatea unui viitor conflict.
Extinderea capacității conductelor petroliere rusești către China „ar îmbunătăți semnificativ securitatea petrolieră a Beijingului într-un scenariu legat de Taiwan”, a scris Webster.
Rusia a exercitat presiuni asupra Chinei ca să avanseze cu gazoductul „Power of Siberia 2”, care ar adăuga 50 de miliarde de metri cubi de capacitate la rețeaua existentă dintre cele două țări.
Ne bucurăm că ne citești!
Dacă vrei să ne și susții:
