„Fascismul a fost o reacție violentă la o lume care își pierduse reperele” — aceasta a fost una dintre ideile centrale ale discursului de deschidere susținut miercuri seara, la Cazinoul din Constanța, de Georgiana Țăranu, asistent universtar la Facultatea de Istorie și Științe Politice (FISP) din cadrul Universității Ovidius și autoare a volumului Nicolae Iorga și seducția fascismului italian, apărut la Editura Humanitas în 2025.
Evenimentul, desfășurat în fața unei audiențe de peste 80 de persoane, a marcat debutul primei ediții a History-Sea, o conferință națională co-organizată la Constanța de FISP și Asociația Studențească “Historipol” și care reunește studenți, masteranzi și doctoranzi din domeniile Istorie, Științe Politice și Relații Internaționale din toată România.
Peste 60 de participanți din centre universitare din țară au venit la Constanța pentru a-și prezenta cercetările și pentru două zile de dezbateri pe teme variate, de la istorie antică și medievală până la relația complexă dintre stat, biserică și societate în secolul XX.
Inițiativa pentru acest demers inedit aparține în mare măsură Asociației Studențești „Historipol”, organizație formată din studenți și absolvenți ai Facultății de Istorie și Științe Politice, care își propune să promoveze dialogul academic și implicarea tinerilor în activități legate de domeniile lor de studiu.
În acest context, în deschiderea conferinței a luat cuvântul Mihaela Stancana, doctorandă la Școala Doctorală de Istorie a Universității Ovidius și membră fondatoare a Historipol. Ea a vorbit despre miza organizării unui astfel de eveniment pentru comunitatea academică locală, o idee care a luat naștere cu mult înainte de fondarea asociației în 2024, și despre rolul studenților în construirea unui spațiu de dialog interdisciplinar.
În acest scop, selectarea Cazinoului din Constanța, recent reabilitat, nu a fost întâmplătoare. Importanța deosebită a clădirii monument și valoarea simbolică a lansării conferinței în acest spațiu au fost puse în evidență și de către Daniel Citirigă, decan al Facultății de Istorie și Științe Politice:
- “Putem vorbi tot așa despre această clădire, prin fața căreia au trecut regi și împărați. A trecut pe aici Țarul Rusiei, Nicolae al II-lea, în ultima sa vizită în afara țării înainte să fie ucis de bolșevici alături de familie, a trecut pe aici Șahul Iranului, au trecut cancelari și președinți, a trecut Regina Maria, au trecut legionarii în Perioada Interbelică, au fost naziștii care au fost campați aici în Al Doilea Război Mondial, a fost o bombă în Primul Război Mondial, a fost poliție politică în această clădire, a fost o închisoare în această clădire….nu în ultimul rând, această clădire este dovada că patrimoniul istoric poate să renască”.
După această intervenție, Georgiana Țăranu a folosit ocazia discursului principal al serii pentru a îndrepta discuția spre o temă de actualitate: De ce mai este necesar, în prezent, să studiem fascismul, și care sunt mecanismele prin care radicalismul politic încurajează și normalizează violența în societate?
În acest sens, ea și-a început discursul cu o scurtă istorie a modului în care dictatorii Benito Mussolini și Adolf Hitler au instaurat în Italia și Germania singurele regimuri fasciste independente și de lungă durată, din cenușa unei lumi care și-a pierdut reperele, plină de oameni traumatizați de ororile Primului Război Mondial și radicalizați de neajunsuri materiale, dezamăgirea față de politicienii clasici și discursul extremist menit să le exploateze cele mai mari temeri, printre multe altele.
În acest sens, ea a ținut să amintească în repetate rânduri că acest factor de “seducție” al radicalismului care îți promite o lume utopică nu a luat naștere în Europa interbelică și, cu siguranță, nu a dispărut odată cu regimurile criminale pe care le studiem în prezent. Din contră, unul dintre punctele principale ale discursului de miercuri a ținut de nevoia de a înțelege ideile și mișcările radicale tocmai pentru a nu cădea în aceeași capcană – sacrificarea umanității în numele unei idei “utopice”:
- “Există printre noi oameni pe care ideile îi seduc mult mai puternic decât semenii lor. Ce înseamnă asta, de fapt? Înseamnă că ajungem să ne atașăm de o viziune, de o utopie pe care am dori-o realizată pe pământ, să ne pese de ea mai mult decât de omul de lângă noi — acel om obișnuit, concret, pe care poate nici nu-l cunoaștem. Dar când devine acest atașament periculos? Devine critic în momentul în care ideea este radicală. Atunci când omul sedus – fanatizat de o viziune – devine dispus să accepte și să justifice orice sacrificiu în numele acelei idei. Inclusiv sacrificiul unei vieți. În clipa în care transformi ființa umană, cu demnitatea și drepturile sale, într-un simplu instrument, într-un mijloc de care te poți servi pentru un scop considerat „superior”, atunci deschizi larg poarta radicalismului”, a concluzionat Georgiana Țăranu.
Acest semnal de alarmă este important într-un context internațional în care ideologiile radicale câștigă din ce în mai mult teren atât în Europa cât și în restul lumii, dar este cu atât mai importantă pentru România, o țară în care segmente semnificative ale societății se confruntă, până în prezent, cu o memorie istorică distorsionată în ceea ce privește personaje și mișcări politice radicale.
În fapt, chiar volumul publicat anul trecut de Georgiana Țăranu, nominalizat pentru premiul “Monica Lovinescu” 2025, tratează o latură mai puțin cunoscută publicului și chiar în rândul istoricilor a lui Nicolae Iorga, unul dintre cei mai importanți istorici și academicieni din istoria României, dar care nu a fost imun la ideile radicale promovate de fasciștii italieni.
Pentru mai multe detalii, citește și:
- “Alin Mureșan și Clara Mareș au câștigat premiul “Monica Lovinescu” 2025, pentru volumul “Ce a rămas din tot ce a fost: Povestea nespusă a Ninei Moica” / Constanța are un finalist”
- “Demitizarea unui idol sau cum să nu fim manipulați de cei care scriu ”istoria”: Istoricul Georgiana Țăranu a lansat volumul “Nicolae Iorga și seducția fascismului italian”, la Universitatea ”Ovidius” din Constanța”
Numeroși alți istorici și academicieni au tras semnale de alarmă similare în ultimii ani, inclusiv la Constanța – de pildă, pericolul refuzului de a admite și aborda crimele istorice comise în România în numele ideologiilor radicale, în timpul celui De Al Doilea Război Mondial, a fost una din temele principale ale dezbaterii susținute recent de autorii Alina și Șerban-Liviu Pavelescu, care și-au lansat cartea “Istoria Orbilor” la Universitatea Ovidius din Constanța, la finalul lunii aprilie.
Evenimentul a luat sfârșit cu un scurt moment de socializare pe terasa Cazinoului.
Ne bucurăm că ne citești!
Dacă vrei să ne și susții:
