Președintele României, Nicușor Dan, a fost întrebat, miercuri, referitor la strategia de Apărare a țării, dacă ia în calcul spionajul din partea Chinei, și în contextul miilor de camere chinezești montate în Dobrogea, achiziționate cu bani europeni, despre care Info Sud-Est a scris în exclusivitate.
„Bineînțeles că această strategie e un document cumva generic. Când vorbește de spionaj, vorbește de oricine ne-ar putea spiona, nu cred că ar trebui să individualizăm chestiunea asta. Chiar dacă cuvântul China nu apare foarte des în strategie el răzbate când vorbim de lanțuri de resurse critice e o bulină mare acolo, China. Pe scurt: Pe de o parte, orice fel de amenințări de securitate trebuie tratate de instituțiile responsabile, pe de altă parte, China este un actor important în lume, în special în zona economică, iar interacțiunile României trebuie să țină seama de interesul său național, nu putem rupe intempestiv relațiile cu China. Trebuie să avem un echilibru, să vedem cine sunt partenerii noștri pe securitate, dar să rămânem și în zona economică”, a răspuns Nicușor Dan.
Context
Info Sud-Est a investigat modul în care mii de echipamente de supraveghere video aduse din China au împânzit Dobrogea, regiune vecină cu Ucraina și graniță a NATO și a Uniunii Europene.
Camerele video au fost cumpărate cu bani de la bugetul de stat sau cu bani europeni, prin PNRR, de la firme aflate pe lista neagră a SUA, Canadei sau Marii Britanii.
În două dintre cele trei firme identificate de Info Sud-Est, Dahua și Hikvision, statul chinez este acționar. În a treia, Milesight, lipsește, dar și aceasta se supune legii privind informațiile naționale a Republicii Populare Chineze, adoptată în 2017.
Conform acestei legi, ”orice organizație sau cetățean trebuie să sprijine, să asiste și să coopereze cu activitățile de informații naționale și să păstreze confidențialitatea acestora”.
Altfel spus, China poate obține orice fel de informație captată de echipamentele de supraveghere video care acoperă Dobrogea:
- Fie că vorbim de drumul care leagă Constanța de Bulgaria, și mai departe de Istanbul, și pe unde trec echipamente militare;
- Fie că vorbim de comuna Mihail Kogălniceanu, unde se construiește viitorul ”orășel american” și există baza aeriană 57;
- Fie că vorbim de drumul care traversează județul Tulcea și pe unde trec ajutoarele pentru Ucraina sau cerealele venite din țara invadată de Rusia.
În fapt, o notă comună a serviciilor de informații occidentale, între care cel al SUA, Marii Britanii, Franței, Germaniei sau țărilor baltice, arăta în luna mai cum 1.000 de camere video din România, din preajma unităților militare și a trecerilor la nivel cu calea ferată, au fost ținta spionilor ruși. Serviciile de informații românești nu au luat parte la această notă.
În schimb, România a continuat să importe mii de astfel de camere video și să le monteze inclusiv în sate aproape abandonate. În total, aproape 400 de milioane de euro au fost alocați de statul român, doar prin PNRR, pentru sisteme inteligente de management local.
Caietele de sarcini întocmite de primării din Dobrogea erau copy-paste și prevedeau, spre exemplu, trafic rutier care necesita fluidizare sau semaforizare în sate în care reporterii au numărat două mașini în trei ore, în miezul unei zile de muncă.
În majoritatea cazurilor documentate în teren de reporterii ISE, pe parcursul a mai multor luni, echipamentele video sunt produse de trei firme chinezești: Milesight, Hikvision și Dahua, ultimele două fiind în centrul mai multor scandaluri de securitate și controverse etice, cum ar fi monitorizarea ilegală a uigurilor, populația turcică pe care guvernul comunist chinez încearcă să o extermine.
Bogdan Dragomir, reprezentantul firmei care a montat în Dobrogea cele mai multe echipamente de supraveghere chinezești cumpărate cu bani europeni, susține că primăriile cer astfel de camere, ieftine și multe.
Dragomir recunoaște că SRI și IGPR recomandă camere Axis (suedeze) sau Bosch (germane), dar nici ghidul solicitantului, realizat de Ministerul Dezvoltării, instituția prin care au venit banii europeni, nici caietele de sarcini, întocmite de primării cu ajutorul firmelor de consultanță, nu interzic echipamentele chinezești: ”Așa că vând ce mi se cere”.
“Atâta timp cât un sistem nu este expus pe internet și este accesibil strict prin VPN, nu reprezintă o breșă și niciodată posibilitatea ca un actor statal precum China să poată accesa acele camere de supraveghere”, susține Dragomir, care adaugă:
“Primarii vor să aibă acces pe telefon, dar nu le dăm”, ne-a declarat reprezentantul companiei care a montat doar în Dobrogea peste două mii de astfel de echipamente video din China.
- Citește ancheta ISE integral aici.
Ne bucurăm că ne citești!
Dacă vrei să ne și susții:
