Trecerea neregulată a frontierelor europene a scăzut cu 30% în primul trimestru al anului 2025

Trecerea neregulată a frontierelor Europei a scăzut cu 30% în primul trimestru al anului comparativ cu aceeași perioadă a anului trecut, o scădere pe care grupurile pentru drepturile omului au atribuit-o parțial politicilor UE care au pus accent pe descurajare, în timp ce pare ar ignora posibile încălcări ale drepturilor omului, transmite The Guardian.

Declinul a fost observat pe toate rutele migratorii majore către Europa, a declarat agenția de frontieră a UE, Frontex, într-un comunicat, reprezentând cu aproape 33.600 de sosiri mai puține în primele trei luni ale anului.

Cea mai mare scădere, de 64%, a fost de-a lungul rutelor care traversează Albania, Serbia, Muntenegru și Macedonia de Nord, în timp ce numărul migranților depistați în timp ce încercau să intre în Regatul Unit a scăzut cu 4%. În timp ce tiparele migrației sunt influențate de un amestec de factori care variază de la vreme la conflicte, datele par să sugereze o continuare a tendinței descendente observate în 2024, când trecerile neregulare ale frontierei în Europa au scăzut cu 38% față de anul precedent, a spus Judith Sunderland de la Human Rights Watch

Costul uman din spatele cifrelor

Human Rights Watch se numără printre organizațiile care au argumentat că accentul sporit alpe descurajare și sigilarea frontierelor sale împingea oamenii să aleagă rute mai riscante către Europa.

• „Nu este vorba doar despre statistici. Să nu uităm că acest lucru are un cost: oameni care se îneacă în Marea Mediterană, oameni bătuți la granița dintre Polonia și Belarus și împinși înapoi în Belarus; sunt oameni blocați în diverse mlaștini, păduri și deșerturi din interiorul și de la periferia UE”, a spus Sunderland. „Există un cost uman enorm în spatele acestor cifre.”

Scăderea numărului de sosiri are loc în contextul în care blocul european a încheiat din ce în ce mai multe acorduri cu țări din afara Europei, cum ar fi Libia și Tunisia, unde au fost documentate practici precum bătăi, violență sexuală și încarcerarea migranților.

• „Concluzia este că, în măsura în care scăderea sosirilor se datorează măsurilor de descurajare ale UE, aceste măsuri sunt însoțite foarte clar de abuzuri ale drepturilor omului în care UE este, prin urmare, complice”, susține Sunderland.

Această idee este susținută de Centrul European pentru Drepturi Constituționale și Umane (ECCHR), care a depus două plângeri la Curtea Penală Internațională cu privire la tratamentul migranților și refugiaților în regiunea centrală a Mării Mediterane.

„Scăderea cifrelor oficiale nu înseamnă că vedem mai puțini oameni în mișcare”, a spus Allison West, consilier juridic superior la ECCHR. „Înseamnă că vedem mai mulți oameni ținuți în condiții oribile în Libia și Tunisia, care echivalează cu crime împotriva umanității, cu cooperarea și aprobarea UE.”

Abuzurile din Libia și Tunisia

De ani de zile, UE și statele sale membre au continuat să colaboreze cu Libia pentru a stopa sosirile de migranți în Europa, în ciuda dovezilor de detenție arbitrară, tortură, violență sexuală și sclavie, a spus West într-un comunicat. „Aceste abuzuri nu sunt efecte secundare neintenționate ale politicii europene de migrație. Ele sunt consecințe previzibile ale unei strategii care prioritizează izolarea în detrimentul protecției.”

Abuzurile comise de autoritățile libiene și tunisiene împotriva migranților, dintre care mulți încearcă să ajungă în Europa, a dus la o serie de scandaluri internaționale în ultimii ani. În 2024, de exemplu, un raport confidențial al ONU privind drepturile omului, consultat de Reuters, a arătat că gărzile de frontieră tunisiene au adunat sute de migranți și i-au predat omologilor din Libia, unde unii dintre ei au fost supuși la muncă forțată, tortură și execuții.

Human Rights Watch a înregistrat o situație similară în iunie 2023, când autoritățile tunisiene ar fi arestat arbitrar, în mai puțin de trei zile, până la 1.200 de cetățeni străini africani, dintre care nu toți se aflau ilegal în țară. Cu toții s-au confruntat cu diverse abuzuri din partea autorităților înainte sau în timp ce erau transportați spre frontirerele cu Libia și Algeria, susține grupul umanitar.

Aceste acte au avut loc cu o lună înainte ca Uniunea Europeană (UE) să semneze un Memorandum de Înțelegere (MoU) cu Tunisia privind un nou „parteneriat strategic”, care a inclus și un pachet de finanțare de până la 1 miliard de euro, inclusiv 105 milioane de euro pentru „gestionarea frontierelor, … căutare și salvare, combaterea contrabandei și returnare”.

Marea Mediterană, din ce în ce mai periculoasă: cazul Steccato di Cutro.

Organizația Internațională pentru Migrație (OIM) a declarat că datele sale sugerează o creștere a interceptărilor de ambarcațiuni care încercau să plece din unele țări nord-africane, cum ar fi Libia și Tunisia, dar a avertizat că riscul acestor acțiuni rămâne foarte ridicat, amintește The Guardian.

În primele trei luni ale anului, cel puțin 555 de persoane și-au pierdut viața încercând să traverseze Marea Mediterană sau Atlanticul pentru a ajunge în Europa, adăugându-se la cele peste 3.500 de vieți pierdute anul trecut de-a lungul acestor rute, au arătat datele OIM.

Această situație a creat o dezbatere aprinsă legată de gestionarea de către autoritățile europene a crizei – Unul dintre cele mai faimoase cazuri din ultimii ani a avut loc în apropierea regiunii italiene Calabria. O navă de lemn care transporta în jur de 200 de imigranți, majoritatea din Afganistan, s-a scufundat în apropiere de plaja Steccato di Cutro. 94 dintre pasageri, dintre care 35 erau copii, s-au înecat în apele Mediteranei.

Tragedia a dus la un scandal internațional în urma unei investigații realizate de postul olandez Lighthouse Reports, care a arătat că un avion operat de agenția Frontex identificase nava cu câteva ore înainte ca aceasta să se scufunde, dar autoritățile maritime italiene nu au lansat o operațiune de căutare și salvare, deși condițiile raportate de pilotul Frontex (vremea rea, lipsa vestelor de salvare la bord și supraaglomerarea unei nave) constituie semne de pericol.

Incidentul a făcut circuitul presei europene, cu articole publicate de Sky News. Le Monde și Süddeutsche Zeitung, printre altele.

În urma investigațiilor și rapoartelor din presă, autoritățile italiene au deschis un proces penal legat de naufragiul de la Cutro . Șase ofițeri ai Gărzii de Coastă și ai Poliției Financiare au fost puși sub acuzare în 2024 pentru eșecul de a preveni naufragiul și pentru omor multiplu din culpă, însă guvernul italian le-a luat apărarea ofițerilor.

• „Nu numai că își riscă viața în fiecare zi pentru a salva alții, dar chiar își asumă riscul de a fi arestați în cazul unui dezastru”, a declarat Matteo Salvini, liderul partidului de extremă dreapta Liga și viceprim-ministru în guvernul condus de Giorgia Meloni, citat de Reuters.

În acest context, în ciuda scăderii traficului neregulat a frontierelor europene din ultimii ani, mai mulți experți sunt de părere că strategiile implementate de statele europene până acum ar putea să nu reprezinte o soluție permanentă.

O analiză de la începutul anului realizată de Fundația Carnegie pentru Pacea Internațională a concluzionat că, pe măsură ce Ue continuă să se bazeze pe țări de tranzit precum Libia și Tunisia pentru a aplica măsuri de securitate din ce în ce mai stricte, acestea nu ar duce neapărat la o scădere reală a migrației, ci i-ar determina pe migranți și pe traficanții de persoane să utilizeze rute tot mai riscante.

• Notă: În vreme ce traficul neautorizat a scăzut în Europa, rata de mortalitate în rândul imigranților a crescut la nivel global: Aproape 9.000 de persoane au murit pe rutele de migrație din întreaga lume în 2024, ceea ce îl face cel mai mortal an înregistrat de Organizația Internaționalăpentru Migrație (OIM), iar rutele maritime rămân cele mai periculoase, conform Euronews.