Cazul Bulai, la jumătate de an de la dezvăluirile Snoop. Ioana Moldoveanu, autoarea investigației: ”Majoritatea abuzatorilor rămân în funcție și continuă să abuzeze noi generații”

În urmă cu mai bine de jumătate de an, Snoop a publicat o investigație care a scos la iveală cum sociologul și profesorul universitar de la SNSPA, Alfred Bulai, a agresat sexual zeci de studente de-a lungul anilor săi la catedră, conform declarațiilor fostelor cursante consemnate de publicație. 

Materialul a scos la iveală detalii tulburătoare despre modul în care Bulai este acuzat că a distrus experiența universitară și a traumatizat zeci de femei care au avut neșansa de a-i fi studente încă din 1993.

După publicarea investigației Snoop, procurorii au deschis un dosar penal pe numele lui Bulai și a fost plasat în arest preventiv pentru 24 de ore, urmat de arest la domiciliu. Bulai a fost dat afară din toate funcțiile pe care le ocupa la SNSPA și a devenit subiectul unei investigații desfășurate de autorități. Acesta și-a depus cererea de pensionare fix în momentul în care a fost dat afară de la catedra SNSPA.

Însă unde se află acum cazul sociologului Alfred Bulai, la mai bine de jumătate de an de la dezvăluirea abuzurilor de care este acuzat fostul profesor SNSPA? 

Ce spune investigația Snoop

Investigația Snoop arată cum Bulai ar fi început să agreseze sexual studentele de la SNSPA încă din anii ‘90. Bulai ar fi chemat mai multe studente în biroul său sau în camerele unde era cazat în timpul stagiilor de practică desfășurate în afara Bucureștiului, pentru a le da „feedback individual”. 

În cadrul acestor sesiuni, Bulai este acuzat că făcea numeroase remarci cu conotații sexuale la adresa studentelor și, în unele cazuri, le cerea să se dezbrace, cu pretextul că acest lucru le-ar ajuta să „prindă încredere” în ele. Multe studente, de teamă, s-au supus acestor cerințe, iar ulterior ar fi fost pipăite fără consimțământ de Bulai. Victimele au povestit cum au fost afectate de aceste experiențe traumatizante, iar unele dintre ele au renunțat la studii în urma abuzurilor.

De asemenea, studentele care au vorbit pentru Snoop au relatat că acesta obișnuia să dea des teme cu caracter erotic, cum ar fi compuneri în care studenții trebuiau să povestească cum și-au pierdut virginitatea și organiza deseori jocuri „psihologice” cu subtext sexual, atât în cadrul stagiilor de practică, cât și în timpul orelor universitare. 

După publicarea investigației Snoop, mai multe femei, pe lângă cele din material, au prins curajul să scoată la suprafață experiențele lor și au depus plângeri împotriva profesorului Bulai. Acesta a fost inițial arestat la domiciliu, care s-a prelungit până la sfârșitul lunii noiembrie, după care a fost plasat sub control judiciar pentru 60 de zile.

La începutul lunii decembrie, Snoop a publicat o nouă investigație care dezvăluie cum sociologul Alfred Bulai solicita întâlniri private cu studentele inclusiv la biroul său de la Guvern, pe vremea când a devenit secretar de stat în perioada 2006 – 2008. Investigația arată cum și mai multe studente care susțin că au fost victimele abuzurilor lui Bulai consideră că le-a fost afectată experiența universitară și au rămas cu traume. 

În material, Snoop mai prezintă cum Bulai respinge vehement acuzațiile și cum acesta susține că ancheta este „trucată cu inteligența artificială” pentru a-l denigra pe fostul profesor universitar. Totuși, se mai arată pe urmă conversația telefonică dintre Bulai și sociologul Marius Pieleanu (de asemenea profesor la SNSPA), interceptată de procurori în 5 august, în care acesta se contrazice singur și recunoaște că înregistrările sunt reale.

Investigația o are în centru și pe Corina Benga, fosta asistentă universitară a profesorului, care era ”mâna dreaptă” a lui Bulai și cu care organizase și unele dintre stagiile de practică. 

Potrivit unor studenți de la SNSPA, Corina îl susținea pe Bulai în desfășurarea jocurilor psihologice cu tentă sexuală din cadrul stagiilor și chiar ea îl ajuta să seteze camera de filmat cu care înregistra desfășurarea acestor jocuri. 

Snoop arată faptul că Bulai i-ar fi cerut Corinei Benga să plătească articole în presă cu scopul de a-i ”salva” reputația, iar Corina ar fost de acord să o facă.

La începutul lunii decembrie, abia ieșit din arestul la domiciliu, Bulai a dat în judecată SNSPA și a cerut conducerii universității să-i plătească salariile pierdute după concediere. Motivul invocat de Bulai ar fi faptul că Hotărârea Comisiei de Etică i-a fost comunicată prin e-mail și că a fost concediat fără a fi parcursă întreaga procedură.

Efectul investigației în comunitate

Materialul a avut un impact major în comunitate și a arătat cum astfel de abuzuri rămân adesea nesemnalate din cauza fricii de a fi judecat sau perceput diferit. De asemenea, victimele nu își dau întotdeauna seama că sunt abuzate, deoarece acest subiect este prea puțin abordat în România și este adesea considerat „rușinos”. Mai mult, deseori, victimle sunt cele învinovățite pentru că ”și-au căutat-o” sau ”au făcut ele ceva greșit”. Totuși, discutarea deschisă a acestor teme poate preveni viitoare abuzuri asupra femeilor. 

Snoop, împreună cu alte 25 de redacții și jurnaliști, între care și Info Sud-Est, a inițiat un demers jurnalistic care a constat într-un set de 14 întrebări adresate SNSPA cu privire la abuzurile profesorului Bulai, în baza Legii nr. 544/2001 privind liberul acces la informațiile de interes public. Întrebările au fost trimise în 5 august, însă SNSPA nu a răspuns nici 5 luni mai târziu. 

Acest demers a subliniat cum conducerea universității a refuzat să fie transparentă și să transmită informații de interes public chiar și într-un context atât de grav, drept urmare, o parte din cele 25 de redacții și jurnaliști au dat în judecată instituția pentru că nu respectă Legea 544/2001. 

Presupusele abuzuri comise de Bulai au generat discuții despre siguranța femeilor în mediul educațional și despre abuzurile sexuale la care femeile sunt, din păcate, frecvent supuse în mediul universitar. 

ONG-uri precum Centrul Filia au reacționat la material, exprimându-și solidaritatea atât față de victimele menționate, cât și față de toate persoanele care au trecut prin orice formă de abuz sau hărțuire sexuală în mediul universitar. De asemenea, Declic a lansat la scurt timp o petiție care cere universităților reguli clare împotriva hărțuirii sexuale învățământul superior.

Ancheta a devenit virală rapid și a fost rostogolită atât în presa online și TV, cât și pe rețelele de socializare, unde a rămas în atenția publicului și a autorităților până la alegerile prezidențiale. 

Criza politică declanșată de turul 1 al alegerilor prezidențiale, câștigat de candidatul pro-rus cu discurs legionar Călin Georgescu, urmată de anularea scrutinului, a eclipsat cazul lui Bulai, care se afla în arest la domiciliu la acea vreme.

„Această centralizare nu este nici pe departe completă. Majoritatea victimelor nu reclamă”

Am vorbit cu Ioana Moldoveanu, autoarea investigațiilor care îl vizează pe Alfred Bulai, despre cum se simte ca jurnalistă în legătură cu acțiunile întreprinse de autorități până acum, dar și de universitate. Am vrut să aflăm și opinia ei despre faptul că Bulai neagă vehement acuzațiile și vrea să revină la catedră, în ciuda acuzațiilor care îi sunt aduse. 

Ioana Moldoveanu spune că e bucuroasă de faptul că investigația Snoop publicată în vară a avut un impact real și că a reușit să alerteze autoritățile și societatea despre un fenomen grav care a fost ignorat de comunitate până atunci. Ca urmare, victimele și-au făcut vocea auzită, iar legislația a fost modificată pentru a permite universităților să analizeze sesizările anonime, care anterior erau clasate, astfel încât să le poată transmite către poliție. 

Jurnalista de investigație mai subliniază că declarația purtătorului de cuvânt al Guvernului, Mihai Constantin, care a descris cazul Bulai drept un „derapaj moral al unui individ”, a evidențiat o înțelegere limitată a hărțuirii sexuale în mediul academic și a părut să prioritizeze protejarea imaginii sistemului în detrimentul sprijinirii victimelor și aflării adevărului”.

Chiar dacă Poliția Capitalei a deschis o anchetă privind abuzurile la doar o zi după publicarea investigației Snoop, iar procurorii au încurajat victimele și martorii să vorbească, oferind speranța că lucrurile se pot schimba, Ioana remarcă faptul că Bulai este acum cercetat în libertate, ceea ce poate crea impresia că abuzatorii beneficiază de indulgență din partea sistemului.

Ioana mai adaugă faptul că se aștepta ca SNSPA să aibă o reacție mai degrabă sistemică, nu doar punctuală, după ce i-au desfăcut contractul de muncă lui Bulai la 8 zile de la publicarea materialului, pentru a preveni cazuri asemănătoare în viitor. 

Deși universitatea a organizat un workshop și a lucrat la un ghid destinat prevenirii abuzului și hărțuirii sexuale în mediul universitar, ghidul nu a fost adoptat în final până acum, iar SNSPA a evitat să își asume responsabilitatea pentru acuzațiile aduse unui profesor al instituției.

Întrebată cum se simte față de decizia lui Bulai de a da în judecată SNSPA și de a-și cere locul înapoi la catedra universitară pentru a-i fi restituiți banii pierduți în lunile în care a fost concediat, autoarea susține că Alfred Bulai nu a înțeles impactul pe care l-a avut asupra zecilor de victime și asupra sistemului educațional.

• „Dacă abuzatorii continuă să fie acceptați în mediile în care au comis faptele, atunci se perpetuează un sistem care le permite să continue”, mai adaugă Ioana Moldoveanu.

În contextul în care SNSPA a refuzat să răspundă la o solicitare de interes public realizată într-un demers jurnalistic la care au luat parte 25 de redacții și jurnaliști, Ioana menționează că și ea a trimis mai multe întrebări către SNSPA cu aproape o lună înainte de a publica prima investigație despre abuzurile sociologului Bulai. 

Ioana solicitase informații privind numărul plângerilor pentru hărțuire din ultimii 20 de ani și măsurile luate, inclusiv în cazul unui abuz sexual din 2017. A primit un număr de înregistrare abia la două săptămâni după ce a trimis solicitarea, doar pentru că îi semnalase problema rectorului printr-un apel telefonic, însă în final nu a primit vreun răspuns la solicitarea trimisă. 

• „Faptul că o parte dintre cele 25 de redacții și jurnaliști au fost nevoiți să acționeze universitatea în instanță pentru a obține informații de interes public arată o cultură a opacității și a mușamalizării și dispreț față de dreptul oamenilor de a fi informați. Dar și o lipsă de asumare care împiedică nu doar aflarea adevărului, ci și schimbarea”, mai arată jurnalista.

Cele două investigații despre abuzurile și hărțuirile sexuale de care e acuzat Alfred Bulai fac parte din proiectul „Catedra de abuz”, realizat de Ioana Moldoveanu și Luiza Vasiliu în 2022, pe vremea când lucrau la RISE Project, proiect pe care spun că îl vor continua pe Snoop.

Potrivit Ioanei, proiectul a fost inspirat de un studiu al Centrului Filia, care arată că una din trei studente este hărțuită sexual de un profesor universitar. Această statistică evidențiază caracterul sistemic al abuzului și nepăsarea autorităților față de problemă și subliniază importanța aducerii subiectului în atenția publicului pentru a evidenția gravitatea situației.

Jurnalista mai specifică faptul că proiectul ”Catedra de abuz” conține și o hartă interactivă, care a adunat 303 de cazuri de abuzuri și hărțuiri din școlile, liceele și universitățile din România în perioada 2017-2023.

Harta a fost realizată de cele două jurnaliste prin indexarea cazurilor din instanță împreună cu cele din presă care au fost ignorate de autorități. Prin intermediul unui formular unde victimele și martorii au avut un spațiu sigur unde să poată confesa abuzurile sau hărțurile sexuale la care au luat parte s-au strâns 150 de mărturii, iar investigația Snoop despre abuzurile lui Bulai a mai generat aproape 200 de mărturii noi, mai adaugă Ioana.

• „Această centralizare nu este nici pe departe completă. Majoritatea victimelor nu reclamă. Multe nu recunosc abuzul când se întâmplă, pentru că în România nu se face educație sexuală. Altele nu vorbesc de frica abuzatorului, de rușine sau pentru că sistemul oferă proceduri rudimentare de sesizare și deloc protecție pentru victime. Iar când reclamă, cazurile sunt adesea mușamalizate, ignorate sau nu sunt cercetate corect. În continuare nu există programe de prevenție sau sprijin pentru victimele abuzurilor sexuale în învățământ. Majoritatea abuzatorilor rămân în funcție și continuă să abuzeze noi generații”, conchide Ioana Moldoveanu.

ISE a scris despre lipsa educației sexuale în învățământul din România și despre beneficiile introducerii acesteia în școli. Subiectul încă rămâne unul tabu în România și este adesea înconjurat de conspirații, precum ideea falsă conform căreia educația sexuală ar urma să-i îndemne și să-i învețe pe copii cum să facă sex. 

Printre beneficiile introducerii educației sexuale în școli se numără și faptul că un astfel de curs i-ar putea ajuta pe elevi să identifice semnele unui abuz sau ale unei hărțuiri sexuale, ceea ce ar putea reduce numărul viitoarelor victime ale celor de la catedră.

• Citește și: Păcatul de a nu vrea copii în România: Avortul și educația sexuală, cele două ”rușini” naționale. De ce?

Dacă și tu te-ai confruntat cu o situație de abuz la școală, liceu sau facultate, indiferent când, completează ca victimă sau martor acest formular. Identitatea ta va fi protejată. Datele vor fi folosite pentru a continua Harta abuzului pe un site de sine stătător. 

Pentru ajutor urgent, apelează asistentavictime.ro.

Munca celor de la Snoop poate fi susținută aici.