Tatiana Mihailovna Gruşko este noul consul general al Federaţiei Ruse la Constanţa. În primul mesaj în calitate de diplomat în România, într-o limbă română care putea fi corectată, consulul general asigură că intenţionează să acorde o „atenţie deosebită întăririi încrederii între popoarele noastre şi totodată dezvoltării contactelor publice, de afaceri şi umanitare”. „Consulatul General – continuă Tatiana Mihailovna Gruşko – este intenţionat (sic!) către un dialog onest şi constructiv cu toţi cei cu adevărat interesaţi în el. Suntem gata să susţinem iniţiative şi propuneri utile, direcţionate la dezvoltarea (sic!) legăturilor ruso-române interregionale.”
Noul consul general al Federaţiei Ruse la Constanţa, născută în 1964, are o lungă carieră diplomatică, începută în 1983, în timpul existenţei URSS.
Absolventă a Universităţii de Stat din Kalinin (1991) şi a Academiei Diplomatice a Ministerului Afacerilor Externe al Federaţiei Ruse (1997), ea a ocupat funcţii importante în aparatul central diplomatic de la Moscova, fiind şefă în Departamentul Asia-Pacific (2010-2011) şi în al Doilea Departament al Comunităţii Statelor Independente (2011-2014). Tatiana Mihailovna Gruşko a deţinut demnităţile de consul general al Federaţiei Ruse la Sydney (Australia), în perioada 2006-2009, şi pe cea de consul general al Federaţiei Ruse la Ruse (Bulgaria) între 2014 şi 2017. Înainte de a ocupa noul post de la Constanţa, ea a condus Departamentul de Documentare Istorică al Ministerului de Externe al Federaţiei Ruse.
Tatiana Mihailovna Gruşko este şi doctorand în ştiinţe istorice.
Ultima vizită la Constanţa a ambasadorului Federaţiei Ruse, Valeri Kuzmin, din 29 februarie, efectuată la invitaţia Universităţii „Andrei Şaguna”, nu a fost bine primită. Un protest asumat de Uniunea Minorităţilor Turco-Tătare Musulmane din România a cerut explicit ambasadorului Kuzmin să ia act de ocuparea ilegală a peninsulei Crimeea şi de soarta comunităţii tătare din regiunile din Ucraina anexate de Federaţia Rusă.
Nici primarul Constanţei, Decebal Făgădău, nu a dat semne de bunăvoinţă faţă de prezenţa în oraş a ambasadorului Rusiei. „În ultimele trei luni – a declarat edilul – s-au intensificat acţiunile neprincipiale ale unor diplomaţi străini prezenţi la Constanţa, acţiuni ce pot afecta climatul de convieţuire interetnică şi interconfesională în Dobrogea. Înţeleg interesul crescut al unor puteri regionale faţă de Dobrogea, mai ales în condiţiile în care baza militară de la Mihail Kogălniceanu va deveni cea mai mare bază militară SUA din Europa”.
În cele două judeţe din Dobrogea – aflate în jurisdicţia consulară a Consulatului General al Federaţiei Ruse la Constanţa – locuieşte cea mai mare parte a comunităţilor de ruşi lipoveni din România (în special în judeţul Tulcea). Ocuparea ilegală a peninsulei Crimeea şi a provinciilor din Ucraina de est nu este recunoscută de România şi reprezintă sursa sancţiunilor internaţionale la adresa Federaţiei Ruse.
La Universitatea „Ovidius” din Constanţa, în septembrie 2012, s-au desfăşurat lucrările ultimei întâlniri a comisiilor de istorici din România şi Federaţia Rusă, sub egida Academiei Române şi a Academiei de Ştiinţe a Federaţiei Ruse.
Ne bucurăm că ne citești!
Dacă vrei să ne și susții:
