Secretele lui Felix Stroe: Veteranul afacerilor postdecembriste, de la RAJA la șefia PSD (II)

info-sud-est-felix-stroe

Felix Stroe: Președinte PSD Constanța din iunie 2015; Manager general al RAJA din anul 2003; Președintele Asociației Române a Apei; Președinte onorific al Consiliului român al Ligii Navale a SUA și membru al Ligii Navale a SUA; Viceprimar al municipiului Constanța în perioada 2000-2003; Consilier local al PSD în perioada 2000-2013

Subiectul preferat al lui Felix Stroe este, de departe, compania de apă pe care o conduce de 12 ani. Acest al doilea interviu cu președintele PSD Constanța, din cadrul Campaniei „Constanța curată”, a durat aproape patru ore, iar discuțiile despre RAJA au ocupat jumătate din acest timp, mai ales pentru că, indiferent de subiectul discutat, Felix Stroe se întorcea mereu la RAJA, amintea mereu de compania de apă și în permanență făcea conexiuni cu regia pe care o conduce.

Mai mult, în timpul discuțiilor despre RAJA, Felix Stroe lasă impresia că vorbește mai degrabă de o proprietate și nu de o instituție al cărei manager nu va mai fi într-o zi, despre un bun al său în care a investit tot și pe care a pariat ultima carte. Cel mai probabil, în prezent, Felix Stroe nu concepe să se afle în altă parte decât la RAJA. Nu va fi afectat dacă va pierde alegerile locale și parlamentare. Sigur nu va suferi nici când nu va mai conduce PSD Constanța. Dar va fi dărâmat dacă va fi înlăturat de la conducerea RAJA:

info-sud-est-raja

www.tvlitoral.ro

„Și vreți să vă spun ceva din tot sufletul? Eu cred că mă credeți, dar nu puteți să mă înțelegeți: Am făcut o pasiune pentru sectorul de apă. Și este viața mea. Am ajuns să fiu respectat pe plan internațional. În România te pune secretar de stat Ponta, Boc, te pune Băsescu, te pune Iliescu, te pune Iohannis, te pune. Eh, Banca Europeană pentru Reconstrucție și Dezvoltare a avut inițiativa să creeze o companie de apă internațională. Care să meargă pe tot globul pământesc, pentru că, foarte rapid, apa va fi o problemă generală pe tot globul pământesc. Și în această companie de apă de la Amsterdam sunt trei jucători, trei acționari: BERD, care are 30% din companie, și doi operatori de apă. Unul este un operator mondial, locul doi pe globul pământesc, se numește Aqualia și are și ea 30% din companie. Și al treilea acționar care a fost băgat acolo este RAJA Constanța. RAJA Constanța deține 40% din firma Aqua Management Solution și Stroe a fost desemnat președintele Consiliului de Administrație. Deci, atenție, au prețuit managementul nostru”, așa vorbește Felix Stroe atunci când vine vorba de compania de apă. Uită de modestie și arată, indirect, faptul că mai mult decât la orice altă funcție ține la cea de manager al RAJA.

RAJA și Aqua Management Solutions

Spre bucuria sa, însă, este greu de crezut că îndepărtarea sa de la RAJA se va întâmpla curând, având în vedere că, pe de-o parte, este angajat în această funcție în urma încheierii unui contract de management cu indici de performanță clar stabiliți pe care dacă îi îndeplinește nu poate fi schimbat din funcție, iar pe de altă parte, în actualul context, cu o opoziție politică atât de „puternică”, este aproape imposibil ca PSD să piardă majoritatea în Consiliul Județean Constanța și, implicit, ca președintele PSD Constanța să nu mai fie confirmat în funcție de consilierii județeni.

Dar cum a ajuns Felix Stroe la conducerea Regiei Autonome Județene de Apă din Constanța în anul 2003? Deși acest lucru s-a petrecut în primul mandat al lui Radu Mazăre, înainte cu doar un an ca Nicușor Constantinescu să se instaleze în fruntea CJC, după debarcarea democratului Stelian Duțu, într-o vreme în care tripleta încerca să-și consolideze puterea numindu-și oameni în funcții cheie, Felix Stroe își dă cuvântul de onoare și ne roagă să îl credem pe cuvânt că a fost ales cu o majoritate zdrobitoare de consilierii județeni (doar trei voturi împotrivă, din 45) în condițiile în care, de fapt, se afla într-o relație tensionată cu Radu Mazăre și gașca:

„În anul 2003 eram viceprimar al municipiului Constanța, aveam funcție publică, în primul mandat al lui Mazăre. Fără să fim de acord în multe probleme. Relație care n-a fost niciodată din punctul meu de vedere apropiată și s-a deteriorat tot mai mult. La un moment dat, primarul mi-a retras toate atribuțiile conform Legii 215. El nu putea să mă dea pe mine afară, să mă sancționeze, dar Legea 215 îi permitea să îmi stabilească atribuțiile prin dispoziție de primar. Și mi-a dat niște atribuții… derizorii, ca să nu spunem altfel. Umilitoare. A încercat să mă îndepărteze total, să mă determine să plec singur. În acel moment, domnul director Teodoru de la compania de apă s-a pensionat brusc, avea niște probleme urâte cu inima. Și atunci am preferat să plec din primărie, cu fruntea sus, pe ușa din față, pe unde am și intrat, nu prin ușa din spate. Funcția de alegere la RAJA se făcea prin vot secret de către consilierii județeni. Eu am luat 42 de voturi din 45 deși au fost 7 candidați, erau atunci multe partide. În condițiile alea nici nu mă gândeam că o să găsesc dezastrul pe care l-am găsit. Și a devenit o provocare”.

De la viceprimarul lui Mazăre la șefia RAJA

Apa, secată de datorii în 2003: -200 de miliarde lei vechi: „Să nu plătești factura la apă era un sport local în anii 2000”

Felix Stroe își continuă povestirea amintind de vremurile anilor 2000 și de haosul care caracteriza relația dintre constănțeni și instituțiile statului: „67% dintre abonați nu plăteau factura la apă. Pierderea noastră era de 83%. Erau blocuri întregi care furau apă. RAJA avea o cifră de afaceri de 730 de miliarde, acționa doar în jumătate din județul Constanța și era pe minus cu 202 miliarde. Odată s-a stins lumina și i-am spus secretarei să cheme un electrician. Iar ea mi-a spus că nu e de la noi, e de la ordinul de plată. Numai la RENEL aveam datorii de 62 de miliarde. Conturile erau blocate, iar angajații luau leafa cu sacoșa, de la casierii, în tranșe, de pe 2 pe 28 februarie. Iar aici totul era în paragină. Umblam prin curte și nu știam ce să fac”, sunt câteva dintre amintirile lui Felix Stroe din 2003.

Amuzat, Felix Stroe își amintește și cum s-a terminat prima ședință la RAJA după ce a văzut lista debitorilor: „Și vine cu un metru cub de hârtie și întreb ce e asta? Debitorii. Câteodată am simțul umorului când nu trebuie. Și m-a pufnit râsul. Apoi mi-am dat seama ce penibil am fost în fața lor. Și le-am zis: Nu mai analizăm nimic, că nu mai am nicio idee. Sunt terminat, nu mă așteptam la așa ceva. Și atunci a trebuit să stabilim niște direcții de urmat”, continuă Felix Stroe.

Mai întâi, a blocat activitatea Judecătoriei și a Tribunalului Constanța după ce a acționat în instanță peste 20.000 de restanțieri. Acesta susține că a beneficiat de sprijinul a 12 avocați care au acceptat provocarea de a lucra voluntar și, ulterior, de a-și primi onorariile doar dacă vor câștiga procesele: „Am chemat toți avocații din județul Constanța și le-am zis: <<Vreau să lucrați cu RAJA, dar nu am bani să vă plătesc acum. Dar vă promit că veți lucra cu RAJA de-acum încolo>>. A durat vreo doi ani de zile până am reușit să îi disciplinăm și să îi convingem că pe lângă factura de telefon mobil, lumină și altele, mai trebuie să pui și factura la apă. Acum, procentul de facturi încasate este 98,2-98,4%”.

De la faliment la profit (I)

Discuția despre RAJA și sosirea acestuia în fruntea companiei continuă într-un ritm amețitor și obositor: cifre, date, nume, decizii, informații, tabele, grafice etc. Felix Stroe ne povestește cu patimă și foarte multe detalii despre întâlniri la care a participat și hotărâri pe care le-a luat pentru ca RAJA să scape de datorii și să ajungă o companie profitabilă: „Apoi am intrat pe palierul doi al strategiei noastre: contorizare și energie electrică. În România, la o companie de apă, ponderea cheltuielilor cu curentul din total cheltuieli generale este vreo 30%. Două lucruri omoară o companie de apă la cheltuială: cheltuielile cu angajații și energia electrică. Astăzi, la RAJA, ponderea cheltuielilor cu energia electrică nu e 30%, ci 14%. Cum am reușit asta?”.

Explicațiile și poveștile lui Felix Stroe creionează mai degrabă profilul unui negociator sicilian decât al unui manager american, atunci când vine vorba de abordarea sa din anii 2000 în fața problemelor cu care se confrunta: „Am avut un tupeu fantastic. I-am chemat pe producătorii de pompe și le-am zis că timp de șase luni nu le plătesc nimic, apoi le plătesc investiția în rate, fără dobândă. Și ei erau mulțumiți, că trebuiau să producă și să furnizeze. Am căpătat tupeu și tot așa am mers mai departe și cu ceilalți dacă am văzut că ține. Asta ca să fie foarte clar că n-am luat nimic de la intermediari, prin suveică”.

Este una dintre afirmațiile pe care Felix Stroe le repetă aproape obsesiv: „RAJA nu se aprovizionează la mâna a doua, prin intermediari. RAJA nu se aprovizionează prin suveică”.

Recunoaște însă că există consumabile pe care le achiziționează de la terți, dar susține că aceste cheltuieli sunt „nesemnificative”: „Nu mă refer la toner, că nu o să luăm toner de la Pelican, astea sunt cheltuieli nesemnificative”, continuă Felix Stroe făcând aluzie, cel mai probabil, la numeroasele contracte încheiate între RAJA și SC Expertissa SRL, firmă abonată la bugetul Primăriei Constanța condusă de Radu Mazăre și la bugetul Consiliului Județean condus de Nicușor Constantinescu. Mai mult, în acționariatul firmei respective s-au perindat atât consilierul lui Nicușor Constantinescu, cât și un consilier PSD din echipa lui Radu Mazăre.

„Când lucrezi cu marii distribuitori, aia e, tu dai paharul de apă, dar beneficiile sunt fantastice. Și așa, făcând ordine în încasarea facturilor și făcând ordine în consumul de energie electrică am reușit să venim pe plus. Am făcut un dispecerat energetic foarte modern, a fost una dintre măsurile foarte bune pe care le-am luat, l-am pus să monitorizeze consumul 24 de ore pe zi, din oră în oră. E invenția mea, nici nu se practică în România”, conchide Felix Stroe discuția despre cum a adus RAJA pe profit, asemenea unui proprietar foarte mândru de moșia sa.

De la faliment la profit (II)

Controversa prețului apei la Constanța: Stroe spune că e 4,09 lei/m3
În factură, cu TVA și canalizare, prețul ajunge la 9,57 lei/m3

Însă, din celălalt colț, al clienților RAJA, lucrurile se văd diferit. Cu precădere în ultima perioadă, subiectul prețului unui metru cub de apă la Constanța a fost pus pe tapet tot mai des, cei mai mulți dintre consumatorii de apă neînțelegând de ce un metru cub de apă este mai ieftin, spre exemplu, în București și de ce ajunge la aproape 10 lei în Constanța?

„Este mai scumpă ca în București? Ia să vedem. Ia uitați”, își începe explicația Felix Stroe și ne întinde un tabel întocmit de Autoritatea Naţională de Reglementare pentru Serviciile Comunitare de Utilităţi Publice. „Ia uitați, cât e apa la București? Și dumneavoastră știți, și nu aș vrea să treceți cu vederea, că din anul 2013 în Constanța nu se plătește apă pluvială?”, continuă managerul RAJA.

Într-adevăr, în tabelul întocmit de ANRSC prețul unui metru cub de apă în Constanța este 5,07 lei, TVA inclus, iar în București și Buzău este 5,75 lei, TVA inclus. Însă, pe lângă apa propriu-zisă, consumatorii mai plătesc și serviciile de canalizare și epurare, care în Constanța costă 4,5 lei/m3, în Buzău costă 3,22 lei, iar în București doar 1,28 lei. Mai mult decât atât, de observat ar fi că în clasamentul întocmit de ANRSC, Constanța se află pe locul 3 la prețul apei, după București și Buzău, care au același preț, și Petroșani unde prețul apei este 5,23 lei/m3. Dar dacă adunăm și prețul serviciilor de canalizare și epurare, atunci constatăm că, într-adevăr, constănțenii plătesc cel mai mult pentru un metru cub de apă (9,57 lei, TVA inclus), comparativ cu bucureștenii care plătesc cel mai puțin (7,03 lei), în timp ce la Petroșani și Buzău se plătesc prețuri intermediare (7,93 lei, respectiv 8,97 lei).

Cu toate acestea însă, în fața calculelor, Felix Stroe insistă că prețul unui metru cub de apă, fără TVA, despre care managerul RAJA ne subliniază de fiecare dată că ajunge la stat și nu la compania pe care o conduce, și fără canalizare și epurare, este un preț mic, doar 4,09 lei. Calculul lui Felix Stroe este corect, însă, pe constănțeni nu îi încântă mai mult dacă, teoretic, nu trebuie să calculeze TVA, canalizare și epurare, atât timp cât toate aceste servicii sunt menționate în factura de la RAJA și, ca atare, trebuie plătite lunar.

„Prețul acesta o să scadă. Dar știți că este meritul meu că o să scadă? Știți că noi plătim apa? Apa pe care o extrag eu din pământ, că noi n-avem fluvii, cu pompele mele, cu salariații mei, cu curentul meu, cu construcția mea, totul, totul al meu, îmi dă o factură pe lună și plătesc 500 de miliarde pe an pentru apa către statul român. Mie mi-o vinde. Tot ce se regăsește în pământ de la un metru douăzeci în jos este considerat a fi bogăția statului român. Și din lac dacă e tot o plătești. Dar noi o luăm din pământ”, ne explică Felix Stroe circuitul apei din pământ la RAJA, apoi la abonați, via statul român.

Controversa prețului apei în Constanța (I)

Felix Stroe explică și prețul mare al serviciilor de canalizare și epurare și amintește de Ordonanța de Urgență a fostului guvern Ponta în urma căreia, de la 1 ianuarie 2016, TVA a apei va fi micșorată de la 24% la 9%, apa fiind considerată aliment. Totodată, Felix Stroe mai adaugă la calculul prețului apei și împrumuturile pentru investițiile în infrastructura RAJA care trebuie returnate: „Noi luăm apa uzată de la bloc, o pompăm, o ducem pe o conductă, o ducem într-o stație de epurare, o epurăm și apoi dăm apă curată în mare. Asta este o prestație care trebuie plătită. Atenție, asta în condițiile în care toată țara la un loc nu are atâtea stații de epurare câte are RAJA. Asta pentru că a fost problema cu litoralul. Chiar de pe vreme lui nea Nicu se punea problema foarte drastic cu calitatea apelor. Bucureștiul nici astăzi nu are o stație de epurare care să funcționeze pe toate treptele de epurare. Iar pentru TVA ne-am luptat enorm. Ar trebui să îi zică ”ordonanța Stroe”. Eu m-am luptat să fie 0% TVA la apă, pentru că apa nu poate să aibă TVA, am scris și niște articole prin Bursa, am fost acuzat că subminez România, prin Financiarul, nu este normal să aibă apa TVA 24% ca parfumul Chanel, sau ca haina de blană de vizon, corect? Pentu că apa este, atenție, apa este și aliment. Nu poți să faci ciorbă fără apă, crenvuștii nu poți să-i fierbi fără apă, nu poți să faci o gogoașă fără apă, pâinea fără apă. Și am vrut să fie 0. Din păcate nu am reușit decât 9%. E o mare realizare, nu, că am făcut și 9%?”.

Controversa prețului apei în Constanța (II)

Disponibilizările din 2014: RAJA a dat afară 25% din angajați

Un alt subiect delicat pentru managerul RAJA, care a stârnit controverse la sfârșitul anului 2014, este concedierea a 626 de angajați, ceea ce înseamnă 25% din numărul total de salariați ai regiei de la acea vreme. Subiectul, pe cât de controversat, pe atât de trecut sub tăcere a fost de presa locală. De ce a fost nevoie de restructurări masive la RAJA? De ce nu a prezentat interes pentru jurnaliștii constănțeni faptul că mai bine de 600 de oameni au rămas fără loc de muncă?

„De ce a fost nevoie de restructurare? Când noi ne-am dezvoltat și ne-am dus cu curaj în cele șapte județe a trebuit să încheiem cu fiecare unitate administrativ teritorială un contract de delegare de gestiune, asta este forma legală. Gestionarea serviciului. Întocmit de guvernul României, este standard. În care sunt stipulate foarte clar obligațiile operatorului și drepturile și obligațiile celui care este deservit. Aici ne-am întâlnit cu o problemă. Aceste servicii erau supradimensionate, ca număr de salariați. Ce să vă spun, orașul Cernavodă avea aproape două sute de salariați și n-avea nevoie decât de 60? Asta a fost partea neplăcută a tăișului. Când am semnat contractul ne-am angajat că nu vom face disponibilizări timp de 2 sau 3 ani de zile, cum a fost negocierea dură cu UAT, că e vorba de codul muncii, de protecția salariaților. Noi a trebuit să luăm aceste 8 orașe și comune cu personalul pe care ni l-a impus primăria. Ba mai mult, în perioada asta de expansiune maximă a noastră dăduse guvernul Boc ordonanța în care stabilise un număr de salariați pentru fiecare primărie. Și atunci ei au dat ceilalți salariați pe serviciul de apă, ca să nu-i dea ei afară și oamenii să nu-i mai voteze. Și atunci ne-am trezit cu un număr foarte mare de salariați. Și dacă înveți bine carte la școală, și carte s-a învățat bine mereu, o să vezi că așa cum cheltuielile cu energia trebuie să fie într-o marjă și cheltuielile cu personalul trebuie să fie într-o marjă. Noi, în România, avem la apă 40-42% cheltuiala salarială pe total cheltuială generală. Nu poți să reziști cu cheltuiala asta, pentru că și cheltuiala asta ar trebui să fie în preț. Pe de altă parte le e frică să facă această disponibilizare pentru că își pun sindicatele în cap și încep protestele și grevele și începe scandalul. Și trebuie să ai mare curaj și să te bazezi pe ceva, că oamenilor le-ai explicat și te înțeleg, și te urmează, să pornești o asemenea restructurare. Și noi am pornit restructurarea și am ajuns la cifra de 26%, care este de enciclopedia muncii. Astăzi, la RAJA, ponderea cu munca vie, salarială, în pondere cheltuială generală este de 26%. Am disponibilizat 626 de angajați. Când am preluat RAJA în anul 2003 aveam 1593 de angajați, pe jumătate de județ. Astăzi, după disponibilizare, dar acționând în șapte județe și luând în plus 108 UAT-uri, față de 43 de UAT-uri, funcționăm cu 1703 oameni. Ce părere aveți de performanța asta? Atenție. Din 626 de disponibilizări avem doar 8 contestații. N-am avut nici cea mai mică tentativă de conflict de muncă, nici cea mai mică tentativă de scandal social”, precizează Felix Stroe care are o explicație și pentru faptul că un astfel de subiect a fost ignorat de presa locală:

„În primul rând n-a fost un proces de azi pe mâine. A fost un proces care a durat peste 10 luni de zile. A fost un proces care a fost sub o transparență totală. A început cu o discuție cu Comitetul de Sindicat, cu oamenii de la toate centrele zonale pe rând și li s-a explicat că nu putem să stăm cu 42% ponderea cheltuielii cu forța de muncă. Că va trebui să umflăm prețul la apă ceea ce nu este corect și nu este suportabil pentru populație. Am făcut acțiunea de evaluare a personalului, atenție, cu o firmă terță. După ce a fost selecționată această firmă am adus comisia de selecție la Casa de Cultură a Sindicatelor, am adus notari publici și am adus 130-140 de salariați de la RAJA. Au fost 200 de persoane, cu Sindicat, cu tot. După ce am prezentat stadiul la care s-a ajuns și ce se va întâmpla în continuare, în fața notarilor am dat fiecare declarație, noi, salariații de la RAJA, cu mine în frunte, că nu ne vom băga în nici un fel în influențarea evaluatorului și ei, evaluatorii, că nu se vor lăsa influențați și că dacă vreo unul, Stroe sau altul, va încerca să-i spună <<Favorizează-l pe acela>> sau <<Dă-l afară pe acela>> să anunțe imediat procuratura”, concluzionează managerul RAJA.

Disponibilizările din anul 2014: RAJA a concediat 25% din angajați

„Să faci un program de un miliard două sute de lei, să reziliezi contracte, să îi aduci pe unii în pragul falimentului și să nu te ducă nimeni la DNA, înseamnă că nu ești agățabil”

Cu toate acestea, până la preluarea funcției politice de șef al PSD, Felix Stroe a fost o apariție foarte discretă în mass-media. Ba mai mult, abia dacă există câteva inițiative ale unor ziare locale de a documenta și publica articole care vizau diferite subiecte referitoare la RAJA. Inițiative izolate care s-au stins repede. Pe de altă parte, managerul Felix Stroe a fost aproape complet trecut cu vederea de jurnaliștii constănțeni, deși de 12 ani ocupă o funcție extrem de importantă la nivelul județului și al regiunii. Și în prezent, cu excepția articolelor publicate recent de presa locală în urma conferinței de presă în care noul președinte PSD Constanța s-a delimitat ferm și brutal de fosta gașcă, Felix Stroe continuă să fie o apariție foarte discretă, aproape inexistentă în spațiul public. Cum a reușit managerul RAJA această performanță și care este secretul cu care acesta a reușit să fenteze presa locală și să se țină departe de interesul și penelul jurnaliștilor deși deține una dintre cele mai importante funcții, într-una dintre cele mai influente societăți din regiunea de sud-est a României?

„Nu voi candida niciodată la o funcție în administrația publică locală sau centrală. Mi s-a propus să fiu ministru de trei ori și am refuzat”

„Deci în primul rând, achizițiile publice sunt foarte transparente. Sunt pe SEAP și când se lansează și când se încheie. Politica aceasta de a nu avea terți dubioși, transparența totală față de proiectele europene, RAJA nu și-a permis să facă blaturi cu nimeni. Să faci un program de un miliard două sute (lei, n.red.) și să nu te ducă nimeni la DNA, să reziliezi contracte, să execuți garanții de bună execuție, să îi aduci pe unii practic în pragul falimentului și totuși să nu se ducă să te reclame, înseamnă că nu ești agățabil. Nu ai fost în complot cu ei. În ceea ce mă privește, îmi place să fiu un om discret. Și vă spun cu toată sinceritatea că nu voi candida niciodată pentru o funcție în planul administrației publice. Nici locale, nici centrale. Mi s-a propus să fiu ministru de trei ori până acum și am refuzat. Am două ambiții: Să fac o companie de apă cum nu e alta în Europa și să știți că așa este. Și doi, să facem un județ și un oraș cum nu sunt altele în România”, continuă Felix Stroe, neprecizând însă și cum ar putea să facă un oraș sau un județ ”cum nu sunt altele în România”, dacă nu din funcția de primar sau președinte CJC? Din ce funcție sau în ce calitate își propune managerul RAJA să transforme orașul și județul Constanța?

Felix Stroe, discreția și relația cu presa

În toiul crizei din 2009, RAJA cumpără un imobil de 760.000 de euro de la firma primarului din Năvodari care avea nevoie de o finanțare de peste un milion de euro
Felix Stroe: „Matei m-a reclamat inclusiv la Ponta. Dacă am fi fost prieteni nu s-ar fi comportat așa (…) De-a lungul timpului am fost întrebați inclusiv de organele de procuratură de treaba asta, că ne-au reclamat și salariați din RAJA”

Una dintre achizițiile controversate ale Regiei Autonome Județene de Apă Constanța și care a stârnit numeroase discuții în afara spațiul public a fost cumpărarea sediului RAJA din orașul Ovidiu de la firma SC Top Vision SRL, care aparține primarului orașului Năvodari, Nicolae Matei, firmă care apare într-unul dintre rechizitoriile întocmite de procurorii DNA pe numele primarului. Poate că tranzacția ar fi fost trecută cu vederea dacă nu s-ar fi observat faptul că Felix Stroe cumpără imobilul de la firma lui Nicolae Matei cu 768.800 de euro (TVA inclus), în anul 2009, adică exact atunci când firma primarului avea nevoie de o finanțare de peste un milion de euro pentru „Ferma 7 Păsări”, punctul de lucru din Corbu al firmei SC Top Vision SRL.

Imobilul este compus dintr-un teren în suprafață de 1171 mp și o clădire în suprafață desfășurată de 584 mp, iar relația contractuală în acest caz a început încă de pe 15 iulie 2006, atunci când RAJA închiriază 248 mp din clădirea aflată în proprietatea SC Top Vision SRL. Apoi, treptat, RAJA mai închiriază 16 mp, 10 mp și 12,57 mp, în total 286,57 mp, pentru ca mai apoi, în 2009, regia să cumpere clădirea și terenul, cu un spațiu total de șase ori mai mare decât cel închiriat de RAJA până atunci, în schimbul a 438 euro/mp (TVA inclus). În timpul discuției, Felix Stroe a susținut că prețul de achiziție a imobilului a fost de sub 100 de dolari/mp.

Tranzacția de vânzare-cumpărare s-a încheiat între Crăciun și Revelion, pe 28 decembrie 2009, la sfârșitul unui an cumplit pentru piața imobiliară și investitorii ei, lovită din plin de criza economică izbucnită în anul 2008. De asemenea, tranzacția se încheie după ce, în luna martie a anului 2009, SC Top Vision SRL înștiințase RAJA că sunt obligați de împrejurări să vândă proprietatea pentru că firma are nevoie de o finanțare generoasă pentru o nouă investiție, fapt despre care Felix Stroe ne spune că a aflat în premieră de la noi, deși în dosarul tranzacției există și documentul prin care firma justifică intenția de vânzare a imobilului prin necesitatea unei finanțări de un milion de euro.

În cele 10 luni, RAJA nu și-a mutat sediul în altă parte, ci dimpotrivă, la finalul anului 2009, a devenit proprietara fostului imobil al SC Top Vision SRL. Întrebat despre acest episod, Felix Stroe ne vorbește despre relația de ”neprietenie” cu primarul orașului Năvodari și ne pune la dispoziție toată documentația tranzacției, insistând pe existența a cinci rapoarte de evaluare a imobilului:

„Relația mea nu de dușmănie, de neprietenie, cu Matei cred că este de notorietate. De exemplu acum câțiva ani de zile la Ovidiu toate utilitățile au fost deviate, datorită descărcării autostrăzii. Au fost deviate de constructor. Nu știți scandalul cu Năvodariul? Și atunci, în timpul devierii, n-au apucat să finalizeze devierea cu apă, a fost finalizată 99%, dar n-au acoperit-o, a venit o viitură și a rupt conducta și a rămas orașul Năvodari 4-5 zile fără apă. Și Stroe a sabotat Năvodariul. M-a reclamat inclusiv la Ponta. Dacă am fi fost prieteni, nu s-ar fi comportat așa. De-a lungul timpului am fost întrebați inclusiv de organele de procuratură de treaba asta, că ne-au reclamat și salariați din RAJA. Am închiriat spațiul acesta și am stat 3-4 ani, peste 4 ani cu chirie. La un moment dat Matei a început să vândă. El avea mulți chiriași acolo, printre care eram și noi. La o chirie absolut corectă. În condițiile respective noi am ezitat, și ne-am hotărât cu greu, până la urmă ne-a zis că ne dă afară. Noi trebuia să funcționăm. Și trebuia să găsim o soluție, să plecăm de acolo în altă parte. Și atunci s-au făcut cinci expertize, cu cinci evaluatori independenți și prețul la care am cumpărat noi, nu mai țin minte, cred că este sub 100 de dolari pe mp (din contractul de vânzare-cumpărare reiese că prețul este de 438 euro/mp, TVA inclus, n.red.). Un preț pe care nu îl veți mai întâlni în Dobrogea că s-a vândut ceva. Și cu cinci expertize imobiliare. N-a fost nici o afacere de partid, niciun fel de înțelegere pe sub masă”, își amintește Felix Stroe de tranzacția efectuată în 2009.

O tranzacție controversată: RAJA și firma primarului din Năvodari

RAJA, agent electoral al PSD Constanța vs. Nicușor Constantinescu, agent de vânzări pentru RAJA

De-a lungul timpului, din mai multe direcții, s-a vehiculat la fiecare scrutin electoral faptul că angajații RAJA nu numai că sunt îndemnați să voteze PSD, dar le revine și sarcina de a fi agenții de propagandă ai PSD în campaniile electorale. Este un zvon care a circulat, circulă și probabil de-acum se va răspândi cu un impact și mai mare. Au fost angajații RAJA agenții electorali pentru PSD condus de Radu Mazăre și Nicușor Constantinescu, de care Felix Stroe se dezice complet? Vor face campanie electorală angajații regiei pentru PSD condus de managerul RAJA Felix Stroe?

„Foarte interesantă întrebarea. Domnul Teodoru a fost membru marcant al PD. Toți care au fost aici au fost oamenii PD, până în anul 2003. Când am venit aici am adunat 40-45 de angajați, cei cu funcții mai importante, am adunat separat sindicatul și le-am spus așa: <<N-am venit la RAJA să dau pe nimeni afară. N-am venit la RAJA să transform din fief PD în fief PSD. Vă rog un singur lucru, politica s-o faceți în cabina de vot. Să se termine la punctele de lucru RAJA cu discuțiile politice>>. Și nu am dat afară pe nimeni, pe nimeni, pe nimeni. Muncesc și astăzi cu aceiași oameni pe care i-am găsit aici. Dacă nu i-a luat Dumnezeu, că au murit câțiva, sunt tot aceiași oameni. RAJA nu a fost niciodată agentul electoral al PSD și nu mi-aș permite să duc RAJA în lupta politică. Și, atenție, RAJA este în 151 de UAT. Or fi ei 1703, dar împărțiți la 151? La Constanța avem 2-3 sute. Păi cu două-trei sute ce agent electoral al PSD să fii?”, precizează Felix Stroe, pe un ton alert.

Angajații RAJA, agenți electorali pentru PSD?

La pachet cu discuțiile referitoare la salariații RAJA ca agenți electorali au fost, de-a lungul anilor, și afirmațiile mai multor primari, venite rareori pe canale oficiale, conform cărora Nicușor Constantinescu făcea presiuni, mai ales în rândul edililor social-democrați, în încercarea de a-i determina pe aceștia să cedeze serviciul public de alimentare și distribuție a apei către regia condusă de Felix Stroe. Altfel spus, după cele vehiculate de primari, fostul președinte al CJC era poate cel mai bun și influent agent de vânzări al RAJA.

„Niciodată. Niciodată Nicușor Constantinescu nu a fost agentul electoral al lui RAJA. Nici Radu Mazăre și nici alți oameni politici. Această dezvoltare a companiei în profil teritorial a fost ideea și ambiția, și viziunea mea, iertați-mi lipsa de modestie parțială. Nu poți să ai un profit pe apă dacă ai 100 de clienți. Deci consumul de apă efectiv a tot scăzut și atunci noi a trebuit să ne ducem în profil teritorial, să ne dezvoltăm, să convingem unitățile teritoriale că putem să le facem programe de dezvoltare, putem să dezvoltăm sistemul de apă, putem să dezvoltăm sistemul de canalizare, putem să-i branșăm într-o stație de epurare, pe care ei nu le puteau să le facă niciodată. Și oamenii cu cap au înțeles”, explică pe un ton și mai alert Felix Stroe, vizibil deranjat și iritat de orice conexiune între persoana sa, rezultatele regiei și foștii baroni ai Constanței.

Nicușor Constantinescu, agent de vânzări pentru RAJA?

Afaceri de succes în epoca Mazăre-Constantinescu-Strutinsky, gașca de care azi Felix Stroe se leapădă vehement

Din 2003, de la începutul activității în cadrul RAJA, și până în prezent, Felix Stroe a devenit acționar în încă șase societăți și a achiziționat mai multe terenuri, cu suprafețe semnificative. Ba mai mult, afacerile acestuia din Constanța au prosperat permanent și se bucură de profituri însemnate și în prezent. Cum a fost posibil acest lucru în condițiile în care managerul RAJA susține că nu era în relații calde cu fosta gașcă de la malul mării, ba dimpotrivă, susține că relațiile ar fi fost tensionate și ar fi refuzat tot timpul orice asociere, de afaceri sau de altă natură, cu cei trei prieteni? Cum a reușit Felix Stroe să fenteze monopolul deținut de aceștia în mediul de afaceri constănțean și cum și-a derulat afacerile de succes de-a lungul ultimului deceniu, în condițiile în care, în Constanța, nici iarba nu creștea fără acordul tripletei?

„În primul rând, de când am venit la RAJA, m-am retras din orice funcție de administrator la orice firmă. Apoi, spre exemplu, niciodată Șantierul Naval (Șantierul Naval Midia, unde Felix Stroe este acționar, n.red.) n-a făcut, și ar putea să facă, ar putea să facă garduri, ar putea să facă țevi, ar putea să facă structuri metalice, ar putea să facă o groază, dar niciodată nu a făcut nici un fel de lucrare pentru RAJA. Apoi, de ce am reușit să rămân în picioare cu prietenii noștri? Pentru că am refuzat întotdeauna orice fel de colaborare în avantajul meu cu orașul. Nu am primit niciodată un centimetru de teren, nu am furnizat niciodată pentru primărie bomboane, caiete, calculatoare, cauciucuri etc. N-am vrut să mă bag în niciun fel în vreo colaborare economică cu primăria și am refuzat să fiu vreodată beneficiar la ceva de la primărie. Și atunci dacă eu nu m-am aplecat în fața lor și nu am vrut să primesc nimic de la ei, nici ei nu au avut cu ce să mă… Nici n-au încercat, pentru că știau că îi voi respinge ferm și vom intra și în altfel de discuții. Nu au existat presiuni pentru că eu sunt un tip foarte ferm, dur și insensibil. Și nu ar fi avut câștig de cauză. Și de unde știți că n-au vrut să-mi pună bețe în roate?”.

Succesul afacerilor în epoca Mazăre-Constantinescu-Strutinsky (I)

Despre trioul Mazăre-Constantinescu-Strutinsky: „M-ar fi mâncat de viu. Dacă nu m-au avut la mână cu nimic, nu au avut cu ce să mă șantajeze”

Felix Stroe susține că nu a fost implicat în niciun fel de înțelegere economică sau de altă natură cu Primăria Constanța și Consiliul Județean și că acesta ar fi secretul faptului că a rezistat atât în afaceri, cât și în funcția de vicepreședinte al PSD, deși nu era apropiat de grupul celor trei. Cu toate acestea, Felix Stroe este asociat în mai multe firme, încă din anii `90, cu Ion Dumitrache, un alt veteran al afacerilor postdecembriste de succes, cel care, de altfel, se ocupă în prezent de afacerile lui Felix Stroe. În anul 2011, Ion Dumitrache a apărut într-un top întocmit de Revista Forbes cu o avere estimată la 8-9 milioane de euro.

Iar firmele lui Ion Dumitrache, care a fost și consilier județean din partea PSD, vicepreședinte al partidului și este tatăl deputatului social-democrat Cristina Dumitrache, au derulat numeroase contracte cu, spre exemplu, Direcția Generală de Asistență Socială și Protecția Copilului Constanța, instituție aflată în subordinea CJC. Mai mult decât atât, în ultimii șase ani, Ion Dumitrache, prietenul bun al lui Felix Stroe, a avut monopol în furnizarea medicamentelor pentru DGASPC.

„Domnul Dumitrache dacă a derulat afaceri cu statul, domnul Dumitrache are și firmele lui. Nu le-a derulat prin firme în care noi suntem parteneri. Afacerea lui Dumitrache cu Consiliul Județean a reprezentat… și l-au reclamat și la ANI, a fost chestia cu niște doctorii la Direcția de Copii, pentru care a ajuns la ANI și l-a cercetat ANI și a constatat că… A avut monopol? Deci, eu revin. Nici o firmă în care eu sunt asociat cu Dumitrache sau vreo firmă de-a mea nu a derulat afaceri cu Primăria sau cu județul, sau cu primării din județ. Dacă nu m-au avut la mână cu nimic, nu au avut cu ce să mă șantajeze. Ei m-ar fi mâncat pe mine de viu. În momentul în care eu am venit, RAJA i-a tratat corect pe toți. Tratându-i corect pe toți, mi-am atras sprijinul salariaților, sprijinul județului și la un moment dat ar fi vărsat ei nota poate, dar și-ar fi pus în cap tot județul”, a adăugat managerul RAJA.

Succesul afacerilor în epoca Mazăre-Constantinescu-Strutinsky (II)

Felix Stroe nu se dezice și de viceprimarul lui Mazăre: „În momentul de față, PSD nu are un candidat mai bine pregătit, mai competent”

info-sud-est-fagadau-mazare

foto: www.ziuaconstanta.ro

Pe toată durata interviului, Felix Stroe se agită atunci când vine vorba de relația cu Radu Mazăre, Nicușor Constantinescu sau Sorin Struntinsky și încearcă în permanență să aducă argumente care să susțină faptul că n-au avut niciun fel de legătură apropiată de-a lungul anilor. În aceste condiții nu putem să nu ne întrebăm cum se face și, mai ales, de ce PSD condus de Felix Stroe îl susține la Primăria Constanța pe Decebal Făgădău, viceprimarul care a stat în dreapta lui Mazăre timp de șase ani și care nu s-a dezis niciodată categoric și direct de fostul său șef?

„Un om foarte tânăr ca Decebal Făgădău, care are foarte multe idei în cap, căruia nu i s-a permis să le aplice și pe care îl voi sprijini să facem un oraș pentru constănțeni cum nu e altul în România. Decebal Făgădău este omul care în mod competent a muncit în Primăria municipiului Constanța în acești șase ani de care spuneți dumneavoastră. Și care, după părerea mea, este unul dintre cei mai buni profesioniști în administrația publică locală. Personal cred, am convingerea fermă, că în momentul de față PSD nu poate să aibă un candidat mai bine pregătit, mai competent și mai optim pentru noi, pentru viitorul orașului Constanța. Și cred că dacă ar fi ales ar fi un câștig pentru orașul Constanța. Eu l-aș sprijini îndeaproape zi de zi, să dezvolte proiecte europene și să dezvoltăm orașul Constanța”, povestește Felix Stroe zâmbind și privind în gol, parcă proiectându-se în 2016 și vizualizând cum s-ar desfășura lucrurile cu Decebal Făgădău primar și el, omul din umbră.

De ce îl susține Felix Stroe pe Decebal Făgădău, viceprimarul lui Mazăre timp de șase ani

„Nici un primar cu probleme penale nu va mai candida din partea PSD”

Ziarul Info Sud-Est a întocmit o hartă penală a județului Constanța care arată că 10 primari din cei 42 ai PSD au probleme cu legea. Când s-a pus în discuție subiectul alegerilor locale și parlamentare din 2016 versus situația candidaților sau primarilor și parlamentarilor PSD cu probleme penale, președintele PSD Constanța s-a arătat foarte ferm în decizia de a-i lăsa în afara competiției electorale pe cei care au intrat în vizorul DNA. Dacă afirmațiile lui Felix Stroe se vor transforma în decizii atunci primarii și parlamentarii ori candidații social-democrați care sunt urmăriți penal, care s-au aflat în arest preventiv sau au fost condamnați cu suspendare nu vor mai fi candidații PSD anul viitor. Acesta a declarat cu subiect și predicat că nu vor mai candida din partea PSD primarii cu probleme penale, cum ar fi Nicolae Matei la Năvodari sau Dumitru Dedu la Mircea Vodă. În aceeași situație mai sunt primarii din Bărăganu, Lipnița, Ghindărești, Deleni, foștii primari din Tuzla, Ion Corvin și Rasova. Excepția care confirmă regula lui Felix Stroe este reprezentată de primarul Gheorghe Manta, primarul din Chirnogeni care nu este cercetat pentru fapte de corupție, ci pentru că a provocat un accident rutier conducând în stare de ebrietate:

„Păi e mult, cum să nu fie mult? Ar trebui să nu fie nici unul. Trebuie cunoscut codul de conduită. Codul de conduită o să vedeți că o să vă placă. E cu liniuțe acolo. Sunt enumerate cu liniuțe concret în acest cod de conduită. Se regăsesc toate situațiille. Cred că unele la care chiar nu v-ați gândit. Li se aplică codul de conduită și automat sunt excluși. E un calendar, se va finaliza în jurul datei de 10 ianuarie, nu pornim de la premisa că cineva trebuie înlăturat. Până pe 10 ianuarie vom comunica oficial toți candidații de primari și de consilieri locali. Atenție, și am spus-o și în conferința de presă, criteriul va fi al meritocrației. Nu voi permite nici un fel de ingerințe în listele de consilieri locali sau în ceea ce privește candidatura nominală a primarilor. Pe meritocrație. Trebuie să ieșim cu altceva. Și nu trebuie să câștige PSD-ul în anul 2016 toate primăriile din județ. Nu trebuie să câștige nici două treimi”, aruncă un indiciu președintele PSD Constanța cu privire la strategia pentru 2016. Nu este prima oară când Felix Stroe precizează că nu a făcut un scop din a obține un număr mare de primării la alegerile următoare.

PSD și primarii penali. Alegeri 2016

Președintele PSD Constanța: „Respect personalitatea și valoarea domnului Chițac Vergil, dar e jenant ca după 15 ani un partid să nu promoveze un candidat crescut în rândul partidului. Am înțeles că săptămâna trecută domnul Gheorghe Dragomir chiar a anunțat oficial, într-o întâlnire mai lărgită că <<Gata, dânsu-i candidatul nostru>>”

Cu toate acestea, relaxarea lui Felix Stroe cu privire la alegerile din 2016 are o explicație la îndemâna oricui are minimul de informații despre evoluția partidelor politice și a activității acestora la Constanța, în ultimii 15 ani. Este greu de crezut că PSD nu va câștiga majoritatea primăriilor din județ și un loc fruntaș la parlamentare în condițiile în care PNL, principalul partid de opoziție, a pregătit atât de ”mulți” candidați liberali în tot acest timp încât nu se poate decide pe care să-l propună la Primăria Constanța și, prin urmare, a decis să apeleze la un om din afara partidului, la inițiativa unui „prieten al partidului”.

Toate aceste combinații, învârteli și socoteli tipice PNL Constanța ne-au adus în fața unei alte discuții, referitoare la grupurile de interese care conduc sau vor să preia conducerea orașului. Căci, la Constanța, nu mai putem vorbi de partide, ci de grupuri de interese: grupul din Portul Constanța, condus de Gabriel Comănescu, grupul din Mamaia, condus de rămășițele fostei conduceri, în frunte cu Sorin Strutinsky, care se predă în fața DNA, dar nu se predă în fața intereselor economice, și grupul din oraș, condus de Felix Stroe, din fruntea PSD Constanța. Cum arată opoziția la Constanța din biroul lui Felix Stroe? Și, mai ales, cine are de câștigat de pe urma războiului dintre cele trei grupuri de interese?

„Sigur că PSD are opoziție. Este un candidat foarte puternic după părera mea, rectorul Academiei Navale. Din câte cunosc eu, cred că dânsul va fi candidatul. Uitați cum comentez. Comentez așa, pe două paliere: Respect personalitatea și valoarea domnului Chițac Vergil, că-l cunosc totuși, că sunt marinar, dar e jenant totuși ca după 15 ani un partid să nu promoveze un candidat crescut în rândul partidului și să apeleze la infuzie de sânge. Eu acum am înțeles că săptămâna trecută domnul Gheorghe Dragomir chiar a anunțat oficial, într-o întâlnire mai lărgită că <<Gata, dânsu-i candidatul nostru>>”, ne aduce un „breaking-news” președintele PSD Constanța. În fapt, o știre neconfirmată oficial, dar cunoscută, de altfel, de toți.

Opoziția PNL și candidatura lui Vergil Chițac

„Nu pot decât să bănuiesc de ce nu a existat opoziție, nu pot să dau un diagnostic: Interese locale îmbinate”

info-sud-est-mazare-dragomir

foto: www.tvdobrogea.ro

Președintele PSD Constanța continuă: „Eu cred că lipsa de opoziție a fost un factor care a generat o situație necorespunzătoare totală pentru județ și pentru oraș. Învățam când eram școlari despre rolul contradicției. Contradicția cu condiția să încerci să o rezolvi până nu devine antagonistă. Contradicția este locomotiva dezvoltării. Păi, opoziția este contradicția dintre două forțe politice. Dacă nu există contradicție e clar că unul va pierde contactul cu realitatea și va derapa tot mai mult de la realitate. Nu pot decât să bănuiesc de ce nu a existat opoziție, nu pot să dau un diagnostic: Interese locale îmbinate”.

Opoziția PNL și interesele locale îmbinate

Apoi, cu privire la cele trei grupuri de interese, Felix Stroe nu neagă existența acestora și susține că, din punctul său de vedere, a făcut tot ce a putut până în prezent pentru a dezamorsa situația tensionată dintre cele trei tabere:

„Din păcate, aveți dreptate și cred că foarte rapid această situație trebuie dezamorsată. Am invitat toți oamenii de afaceri să vină la discuție cu partidele politice și să-și prezinte problemele cu care se confruntă, pentru că noi dacă nu vom dezvolta un climat de afaceri în orașul Constanța și în județul Constanța, fraților, haideți să ne hotărâm, dacă nu vom avea un mediu de afaceri puternic, vom fi tot săraci. Și eu i-am invitat oficial pe toți și atunci m-am referit și la Gabi Comănescu, și la Gheorghe Bosânceanu, și la alți oameni de afaceri, veniți la partide! Ne-am bucura să intrați în partide, dar suntem convinși că nu veți intra. Este normal ca toți oamenii de afaceri să fie sprijiniți. Apoi, nu trebuie să fim la concurență orașul, Mamaia și portul”, adoptă din nou un ton alert Felix Stroe.

Grupurile de interese: Portul Constanța – Comănescu, Orașul – Stroe și stațiunea Mamaia – tripleta penală

„Dacă nici în România DNA nu a punctat în lupta anticorupție, să ne bată Dumnezeu. Și cred că e nevoie în continuare, încă 25 de ani, de DNA. Susțin această instituție total, total, total”

Întreaga fostă structură de la Constanța a fost scoasă din scenă de procurorii Direcției Naționale Anticorupție. Nicușor Constantinescu, Sorin Strutinsky și Radu Mazăre au ieșit pe ușa din spate a vieții publice în urma dosarelor de corupție întocmite de procurorii DNA din Constanța și București precedate de percheziții de amploare, cu răsunet la nivel internațional în cazul fostului primar, și care s-au finalizat cu zeci de capete de acuzare, acuzații și amenințări sinistre din partea fostului președinte al CJC și cu îndârjirea de a controla în continuare mediul de afaceri din partea „trezorierului” Sorin Strutinsky. Practic, procurorii DNA i-au ”măturat” drumul lui Felix Stroe spre conducerea PSD și, implicit, spre impunerea unui candidat la Primăria Constanța. Dar ce a simțit actualul președinte al PSD Constanța când procurorii descindeau pas cu pas în cuiburile foștilor colegi? Și ce rol joacă DNA în consolidarea statului de drept, în viziunea celui care a fost vicepreședintele PSD condus de Radu Mazăre și Nicușor Constantinescu? A avut emoții când procurorii DNA au descins în locuințele și în sediile locuințelor și firmelor cunoștințelor sau colegilor de partid?

„Niciodată. Pentru că nu sunt afaceri între RAJA și colegii de partid. Atenție, principalii furnizori ai RAJA sunt entitățile primare. Nu construim cu colegii de partid, nu luăm benzină de la colegii de partid. Putem să discutăm că luăm un calculator, că luăm toner, că luăm hârtie de scris, dar nu sunt contractele importante ale RAJA. DNA joacă un rol extraordinar. Chiar sunt câteodată mâhnit când se afirmă că nu s-a schimbat nimic în ceea ce privește lupta anticorupție. Dacă nici în România DNA nu a punctat în lupta anticorupție, să ne bată Dumnezeu. Și cred că e nevoie în continuare, încă 25 de ani, de DNA. După 25 de ani mai vedem ce-o mai fi, dar eu am zis 25, n-am zis doi. Da, susțin DNA. Total, total, total”.

Felix Stroe despre DNA

„Palatul Regal din Mamaia trebuie reabilitat și voi susține total această campanie!”

info-sud-est-palatul-regalUna dintre problemele stringente ale orașului Constanța este măcelărirea și abandonul segmentului cultural constănțean din perioada de glorie a trioului Mazăre-Constantinescu. La nivel declarativ, primarul interimar Decebal Făgădău, susținut cu tărie de Felix Stroe, se arată interesat de corectarea situației în care se află monumentele istorice. În realitate însă, de când a preluat frâiele Constanței, Decebal Făgădău nu a făcut nimic concret pentru a-și susține afirmațiile și statutul de susținător și iubitor al patrimoniului constănțean. Ziarul Info Sud-Est a demarat campania „Aducem înapoi Palatul Regal din Mamaia”, în care a adus în atenția publică ruinarea unui monument istoric de importanță națională și a făcut apel la instituțiile statului pentru salvarea Palatului Regal.

Campania noastră s-a încheiat cu un dosar penal întocmit de procurorii DNA pe numele fostului primar al Constanței, dar cu nicio reacție din partea Primăriei Constanța, care nici măcar nu a atașat o plăcuță prin care să ateste că palatul este monument istoric, și cu atât mai puțin din partea Ministerului Culturii, cel care a jucat rolul decisiv în distrugerea palatului din Mamaia, omologul celui de la Balcic. În fața diferențelor dintre vorbele și faptele lui Decebal Făgădău, președintele PSD Constanța ne-a declarat:

„Categoric sunt de acord cu dumneavoastră. Categoric. Trebuie reabilitat. Toate asemenea monumente, mai mari sau mai mici, trebuie puse în valoare și reabilitate pentru că sunt simboluri ale orașului. Dacă Dumnezeu ne va ajuta și va reveni în patrimoniul statului, vă promit că voi susține total această campanie de reabilitare și de punere în valoare în toate modurile posibile. Vă promit că mă voi implica total. Este un domeniu atât de important pe care l-am neglijat și l-am adus în derizoriu că e o crimă”.

Patrimoniul istoric, viața culturală a Constanței și Palatul Regal din Mamaia

Ulterior, i-am adus la cunoștință lui Felix Stroe că un alt monument istoric, e drept, de categoria B, se află, tot în paragină, chiar în curtea unuia dintre sediile instituției pe care o conduce. Este vorba de o cișmea otomană care datează din anul 1864 și care, printr-o coincidență a destinului, este acum simbolul apei din Dobrogea secolului al XIX-lea, în curtea celei mai importante regii de apă din Dobrogea secolului al XXI-lea. Felix Stroe este rușinat de situație, își notează problema semnalată și promite că în curând monumentul va fi pus în valoare corespunzător:

info-sud-est-cismea-otomana

foto: www.voceaconstantei.ro

„Ca să fiu corect și cinstit, despre fântâna otomană n-am știut, e o rușine pentru noi, și până la sfârșitul lunii, te rog frumos să bem o cafea împreună la fântâna otomană. Ce mare lucru să fie făcut? Mai ales că avem și secția noastră de construcții. Trebuie să o punem în valoare, s-o iluminăm. Eu n-am știut”, conchide acesta.

Reabilitarea monumentului istoric „Cișmeaua otomană“, o promisiune marca Felix Stroe


Citiți și „Secretele lui Felix Stroe: De la comunism, la capitalism (I)


În luna octombrie 2015, ziarul Info Sud-Est a demarat campania „Constanța curată”, un demers jurnalistic care își propune să facă un bilanț al oamenilor politici din Constanța prin creionarea profilurilor politice, personale și de afaceri ale acestora. Campania ISE a debutat cu profilul lui Felix Stroe, președintele PSD Constanța, ales în fruntea partidului după retragerea lui Radu Mazăre din viața publică.

Felix Stroe este unul dintre veteranii afacerilor postdecembriste de succes, managerul regiei de apă din Constanța din anul 2003 și președintele PSD din iunie 2015. Cu toate acestea, de-a lungul anilor, Felix Stroe a fost o apariție foarte discretă în mass-media și viața publică.

Apreciem disponibilitatea și deschiderea președintelui PSD Constanța în abordarea tuturor subiectelor care au prezentat interes pentru jurnaliștii Info Sud-Est și sperăm ca și ceilalți lideri politici constănțeni să dea dovadă de aceeași transparență în cadrul campaniei „Constanța curată”.

1 comentariu

  1. magda

    Foarte interesant articolul!
    Aveam intentia de a-l aborda pe dl. Stroe pentru o discutie legata de o sponsorizare, iar dupa aceasta lectura a articolului am reusit sa-mi creez o imagune a OMULUI Stroe!