Un raport oficial arată că aproape 5000 de copii au fost abuzați sexual în Biserica Catolică din Portugalia/ Cele mai răsunătoare scandaluri sexuale din Biserica Ortodoxă Română

Un raport privind abuzurile sexuale din Biserica portugheză Catolică a fost publicat în 13 februarie și arată doar „vârful icebergului” din întreaga Biserică Catolică, potrivit comisiei de investigații citată de Reuters. Cel puțin 4.815 copii au fost abuzați sexual de către membri ai Bisericii Catolice portugheze – majoritatea preoți – în ultimii 70 de ani, se arată în comisia care a investigat speța.

• „(Vrem) să aducem un omagiu sincer celor care au fost victime ale abuzurilor în copilărie și au îndrăznit să dea glas tăcerii”, a declarat psihiatrul pentru copii Pedro Strecht, care a condus comisia. „Ei sunt mult mai mult decât o statistică”.

Strecht a declarat că cele 4.815 cazuri reprezintă numărul „absolut minim” de victime ale abuzurilor sexuale comise de membri ai clerului în Portugalia din 1950 încoace.

• „Aceste cifre sunt doar vârful icebergului”, a spus el.

Cei mai mulți agresori (77%) au fost preoți, iar 57% dintre victime au fost bărbați, a spus Strecht, adăugând că acestea au fost abuzate în școli catolice, biserici, casele preoților sau alte locuri. Majoritatea abuzurilor sexuale au avut loc când copiii aveau între 10 și 14 ani, cea mai tânără victimă având doar doi ani.

Reacționând la raportul final al Comisiei independente însărcinate cu investigarea cazurilor de abuzuri sexuale asupra minorilor în Biserica Catolică din Portugalia, președintele Conferinței Episcopale Portugheze (CEP) a declarat că primul său gând este pentru victime, iar al doilea pentru comisia față de care Biserica este recunoscătoare pentru activitatea sa competentă, pasionată și umană, conform vaticannews.va.

Episcopul Josè Ornelas a declarat că rezultatele nu vor fi ignorate și a lansat un mesaj de reasigurare pentru victime, angajându-se să lucreze pentru transparență și justiție. Abuzul sexual asupra copiilor este o „crimă odioasă”, a spus Ornelas într-o declarație, adăugând: „Este o rană deschisă care ne doare și ne jenează”. La conferința de presă de la Universitatea Catolică din Portugalia, din Lisabona, au fost prezenți o serie de experți și lideri catolici, printre care părintele Hanz Zollner, membru al Comisiei Pontificale pentru Protecția Minorilor.

El a explicat că mărturiile, prezentate organizației între ianuarie și octombrie anul trecut, indică o rețea de victime „mult mai extinsă”, calculată într-un „număr minim, foarte minim, de 4815 victime”.

• „Nu este posibil să se cuantifice numărul total de crime”, a spus Strecht, având în vedere că unele victime au fost abuzate de mai multe ori, mai transmite vaticannews.va.

Cu toate acestea, el a menționat că este important „să nu confundăm partea cu întregul” și a precizat că numărul abuzatorilor din cadrul Bisericii este „redus”. „Procentul de existență a acestuia, așa cum este practicat de membrii Bisericii”, a explicat Strecht, „este foarte mic, pe realitatea subiectului abuzurilor sexuale asupra minorilor în general”.

Raportul Comisie mai arată că vârsta medie a victimelor abuzurilor sexuale în cadrul Bisericii din Portugalia este astăzi de 52,4 ani. Cu toate acestea, în medie, primul abuz a avut loc la vârsta de 11,2 ani.

În țările care au fost deja investigate pentru abuzuri sexuale în Biserică, cum ar fi Irlanda, Franța, Statele Unite, Germania, Chile și Australia, Biserica și-a cerut scuze pentru abuzuri și, în unele cazuri, chiar a despăgubit victimele.

Scandaluri sexuale în BOR

În România, populația este majoritar creștin-ortodoxă, iar Biserica joacă încă un rol important în societate. La fel ca Biserica Catolică, și Biserica Ortodoxă din România (BOR) a fost zguduită de scandaluri sexuale, în ultimii cinci ani, cazurile Cristian Pomohaci (caterisit), Corneliu Onilă-Sebastian Jitaru și Visarion Alexa fiind cele mai de răsunet. Pe lângă cele trei cazuri, BOR s-a confruntat și cu alte scandaluri sexuale în care au fost implicați preoți. BOR a reacționat diferit în aceste cazuri. Astfel, în ultimii ani, în premieră în România, fețe bisericești au fost reținute sau trimise în judecată pentru acuzații din sfera abuzurilor sexuale.

Dosar închis din cauza prescrierii

Dosarul în care fostul preot Cristian Pomohaci a fost anchetat pentru raporturi sexuale cu minori a fost clasat în februarie 2019. Procurorii au considerat că faptele sunt prescrise, timpul scurs de la comiterea acestora fiind de mai mult de zece ani.

Pomohaci, unul dintre preoții-vedetă ai României, cântăreț de muzică populară care a strâns o avere impresionantă conform autorităților, a fost implicat în 2017 într-un scandal sexual, fiind acuzat că ar fi cerut unui copil să întrețină raporturi sexuale în urmă cu 15 ani.

Fostul preot Cristian Pomohaci a fost condamnat definitiv în 2020 într-un dosar de evaziune fiscală, cu un prejudiciu de 28.000 de euro, dar a cerut instanței aplicarea legii mai favorabile, cerând ca pedeapsa închisorii să fie înlocuită cu amenda, după ce președintele Klaus Iohannis a promulgat legea inițiată de PSD care îi scapă pe evazioniști de închisoare dacă achită integral prejudiciul.

Premiere în BOR, în urma investigațiilor de presă

În decembrie 2020, Episcopul Cornel Onilă și fostul călugăr arhimandrit Sebastian Jitaru au fost trimiși în judecată pentru viol și alte agresiuni sexuale comise împotriva unor elevi de seminar, după o investigație a jurnaliștilor de la publicația Săfielumină.ro.

A fost pentru prima dată în istoria Bisericii Ortodoxe Române când un arhiereu a fost trimis în judecată pentru viol. O altă premieră a fost aceea că o eparhie BOR, Episcopia Hușilor, a fost chemată să răspundă în instanță pentru agresiunile sexuale care ar fi fost comise de ierarhul care o conducea și de un călugăr cu cel mai înalt rang, protejat al episcopului.

Episcopul ortodox retras Cornel Onilă a fost trimis în judecată de Parchetul Curții de Apel Iași, care-l acuză de viol și agresiune sexuală asupra unui băiat care-i era elev la Seminarul Teologic Ioan Gură de Aur din Huși.

Alături de Onilă este judecat și fostul călugăr arhimandrit Sebastian Jitaru, acuzat că l-ar fi violat la rândul său pe același elev abuzat și de Preasfințitul Corneliu. Monahul Jitaru ar mai fi violat alți doi seminariști, pe unul de cel puțin nouă ori într-un an, iar pe celălalt timp de aproape doi ani, uneori și de două ori pe săptămână. Onilă și Jitaru își acopereau unul altuia faptele infracționale, într-un joc de putere clericală care a viciat viața bisericească din Episcopia Hușilor vreme de mai bine de un deceniu, mai notează publicația Săfielumină.

Scandalul Onilă-Jitaru începe însă din vara lui 2017, atunci când trei preoți din Vaslui au fost trimiși în judecată de DNA Iași pentru faptul că l-ar fi șantajat pe episcopul de Huși în funcție la acea vreme, Corneliu Bîrlădeanu. În august 2019, o anchetă a jurnaliștilor de la Să fie lumină a arătat că, în timpul anchetei de șantaj, procurorul Cristina Chiriac de la DNA Iași (actuală șefă a serviciului teritorial, n.red.) a ținut la sertar mai multe înregistrări:

• ”Vorbim, practic, de probe foto-video pe care DNA Iași a ales să nu le trimită mai departe parchetului competent pentru cercetarea posibilelor fapte de abuz sexual”, au scris cei de la Să fie lumină. Deși sesizat, în lipsă de probe, Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Iași, a clasat atunci ancheta, dar a redeschis-o la puțin timp după materialul de presă.

DNA Iași condusă de procurorul Cristina Chiriac, în timpul căreia înregistrările preoților erau ținute la sertar, are o activitate extrem de redusă în ultimii ani. Spre exemplu, în 2019, cei opt procurori din acest ST au trimis la instanță un singur rechizitoriu, care apoi a fost retrimis la Parchet de judecători pentru reluarea cercetărilor. Vezi cum explică DNA rateul din dosarul fostului episcop de Huși într-o analiză G4Media. Dosarul Onilă-Jitaru este în prezent pe masa judecătorilor din Galați.

O altă investigație Săfielumină arată cum o femeie, fost pedagog la Seminarul Teologic Sfântul Ioan Gură de Aur din Huși (județul Vaslui), a vorbit încă din 1997 despre abuzurile (inclusiv sexuale) la care îi supuneau oamenii Bisericii pe elevii seminariști (unii minori). Pe femeie nu a ascultat-o nimeni, a fost marginalizată și hulită de toți, iar societatea i-a întors spatele, mai scriu jurnaliștii.

Regulile spovedaniei, schimbate în urma acuzațiilor de hărțuire sexuală

Cunoscutul preot în spațiul public Visarion Alexa, fost paroh al Bisericii „Pogorârea Sfântului Duh” – Militari (București), a fost reținut în septembrie 2022, în urma unei acuzații de agresiune sexuală din partea unei femei pe care o spovedea. Preotul a recunoscut că relația duhovnicească a fost ”dublată de o relație de prietenie”, iar BOR a schimbat regulile spovedaniei în urma acestui episod. Între propuneri s-a numărat și:

• ”Evitarea oricărui gest sau cuvânt interpretabile ca familiaritate nepotrivită cu penitentul (glume inadecvate sau gesturi indecente)”, conform unui comunicat al Patriarhiei Române.

În urma scandalului, alte cinci femei l-au acuzat pe preot de aceeași faptă, ultima dintre ele vorbind despre presupuse fapte petrecute în perioada 2010 – 2016. Femeia susține că preotul ar fi agresat-o, faptele petrecându-se atât în biserică, cât și într-un autoturism.

Instagramul unei minore, notat pe calendarul din altarul bisericii

În 2019, G4Media scria că preotul Daniel Rece din satul Coroana, județul Constanța, fusese arestat la Iași pentru pornografie infantilă și, ulterior, pus sub acuzare pentru că ar fi încercat să convingă o minoră să se filmeze în ipostaze sexuale, să îi trimită imaginile și să vină la Mangalia să facă sex, potrivit unui comunicat DIICOT.

Procurorii au extins apoi urmărirea penală împotriva preotului care a și fost arestat 30 de zile, fiind acuzat de pornografie infantilă în forma tentativei, corupere sexuală a minorilor și racolarea minorilor în scopuri sexuale. Anchetatorii au descins și la biserica unde slujea preotul unde au descoperit ID-ul de Instagram al uneia dintre minore notat pe un calendar ortodox în altarul bisericii, conform surselor G4Media. Detalii, aici.

Articol publicat în cadrul proiectului ENTR, pe G4Media