Uniunea europeană a anunțat vineri cel de-al 19-lea pachet de sancțiuni împotriva Rusiei. În fața unui „dispreț față de diplomație și dreptul internațional”, importurile de GNL (gaz natural lichefiat) din Rusia vor fi interzise pe piețele europene, a transmis Ursula von der Leyen, președinta Comisiei Europene, într-un comunicat de presă.
Vor fi adăugate și noi interdicții de tranzacționare pentru mai multe bănci rusești și din țări terțe, precum și restricții directe la export pentru produse și tehnologii folosite în scop militar, se mai arată în comunicatul citat.
Printre motivațiile principale pentru noile sancțiuni, ea a enumerat un atac rusesc asupra Kievului în care a fost lovită și clădirea reprezentanței Uniunii Europene în Ucraina, dar și încălcările spațiului aerian al Poloniei și României din ultimele săptămâni,
Aceste măsuri vin la mai puțin de o săptămână după ce președintele american Donald Trump a făcut un apel pentru sancțiuni mai dure asupra exporturilor rusești de energie. El a afirmat că este „pregătit să impună sancțiuni majore împotriva Rusiei” odată ce națiunile NATO vor fi „de acord și vor începe să facă același lucru”, amintește BBC.
Deși apelul inițial se adresa ulterior tuturor statelor NATO, președintele a ținut să menționeze rolul deosebit al statelor europene în această privință. Amintim că președintele Trump a numit luni Rusia „agresor” în războiul cu Ucraina pentru prima dată, însă a și criticat țările europene pentru că încă achiziționează energie rusească și pentru că nu ar fi impus sancțiuni destul de aspre Kremlinului.
- „(Statele europene) continuă să„cumpere petrol de la Rusia. Nu vreau ca ele să cumpere petrol. Iar sancțiunile pe care le impun nu sunt suficient de dure”, declara președintele american la începutul săptămânii.
În acest context, pe lângă interzicerea gazelor rusești, comunicatul Comisiei Europene a menționat și reducerea plafonului de preț pentru petrolul rusesc brut de la 60 la 47,6 USD/baril, o măsură care a intrat în vigoare încă de la începutul lunii septembrie în cazul UE și care este deja un standard și pentru majoritatea aliaților Statelor Unite din afara UE și care cumpără, de asemenea, cantități semnificative de combustibil rusesc, inclusiv Marea Britanie și Japonia.
De asemenea, noul pachet de sancțiuni va viza direct „lacunele” pe care Rusia le exploatează pentru a evita sancțiunile, în mod deosebit așa numita „flotă fantomă” a Moscovei, se mai arată în comunicatul Comisiei Europene.
Această flotă fantomă, o rețea de nave clandestine folosite de Rusia pentru a evita plafonurile de prețuri impuse combustibilului fosil pe care îl exportă, a intrat în vizorul aliaților Kievului în urmă cu mai multe luni – în luna mai, când Regatul Unit și UE au anunțat că vor impune noi sancțiuni împotriva Rusiei fără sprijinul Washingtonului, aceste nave erau ținta principală a restricțiilor.
În acest context, Comisia Europeană a propus adăugarea a 118 nave din această rețea pe lista sancțiunilor, În total, peste 560 de nave sunt acum incluse pe lista de sancțiuni a UE.
Un alt punct important amintit de președinta Comisiei Europene este impunerea de noi restricții pentru comercianți și companii din țări terțe, inclusiv China – un fapt pe care publicația americană Politico a descris-o drept o încercare de a-l „șarma” pe președintele american, care a făcut în ultimele săptămâni mai multe apeluri pentru sancțiuni mai dure și împotriva Beijingului.
Acum, pachetul de sancțiuni va trebui să fie aprobat de toate cele 27 de state UE în următoarele săptămâni, amintește Politico.
Ne bucurăm că ne citești!
Dacă vrei să ne și susții:
