Topul penitenciarelor din România cu cele mai multe „lucrări științifice“ pe cap de pușcăriaș

La începutul lunii ianuarie, ministerul Justiției a făcut publică lista completă a lucrărilor științifice ce au fost redactate în penitenciarele României, cu aproape toate aspectele conexe acestui subiect: numele universitarilor care au girat aceste „opere“, universitățile de unde aceștia provin, numele condamnaților scriitori și pușcăriile în care și-au executat pedeapsa, dar și editurile la care aceste „lucrări științifice“ au văzut lumina tiparului.

În cele mai multe dintre cazuri, „scriitorii” din generația intelectualilor cu cătușe au fost condamnați pentru fapte de corupție.

Conform legii 254/2003, pentru fiecare lucrare științifică scrisă în pușcărie deținutului i se reduce pedeapsa cu 30 de zile, iar subiectul s-a inflamat în momentul în care pușcăriașii au făcut abuzuri flagrante, scriind lucrările respective în câteva ore sau câteva zile, ori redactând în 17 luni nu mai puțin de 10 opere.

Subiectul a fost larg dezbătut și privit din diferite unghiuri.

S-a creat topul universităților din țară ale căror profesori au girat cele mai multe lucrări. Astfel, un clasament arată așa: Universitatea din Craiova, Universitatea Hyperion București, Academia de Studii Economice (ASE) București, Universitatea Politehnică București, Universitatea Națională de Educație Fizică și Sport București, Universitatea din Pitești, Universitatea Ovidius Constanța, Universitatea Babeș-Bolyai din Cluj-Napoca, Universitatea Creștină Dimitrie Cantemir, Universitatea Transilvania din Brașov.

De remarcat este faptul că în top 10 apar centre universitare de elită din România, precum Universitatea Babeș-Bolyai sau ASE București.

Au fost date publicității și numele universitarilor care au girat cele mai multe lucrări redactate în pușcărie, în fruntea listei situându-se prof.univ.dr. Ion Marin de la Universitatea Hyperion din București, care a avizat 21 de opere.

O altă analiză necesară înțelegerii acestui subiect ar fi numărul de volume și de pușcăriași sciitori din fiecare pușcărie, astfel creându-se topul penitenciarelor de unde au ieșit cele mai multe „opere științifice“.

Astfel, o scurtă analiză a listei emisă de ministerul Justiției arată că în topul penitenciarelor se află Jilava, cu 99 de volume redactate și 52 de condamnați scriitori. Clasamentul este continuat de penitenciarul Rahova (86 volume – 32 condamnați), Găești (54 volume – 23 condamnați), Poarta Albă (43 volume – 22 condamnați) și Codlea (21 volume – 12 condamnați).

De remarcat este faptul că din cele 35 de penitenciare, în 7 dintre acestea nu s-a scris nici un volum (Baia Mare, Botoșani, Focșani, Galați, Mărgineni, Târgu Mureș și Tulcea), iar în 23 dintre ele s-au scris sub 10 lucrări.

Iar dacă în majoritatea penitenciarelor numărul pușcăriașilor scriitori este sensibil egal cu numărul volumelor editate, vedem că în top 5 penitenciare „științifice“, numărul volumelor publicate este dublu decât al condamnaților scriitori, ba chiar la Rahova raportul atinge o cotă de 3/1.

Este ușor de înțeles acest lucru uitându-ne la numele celor ce au redactat lucrări științifice în aceste pușcării.

Spre exemplu, la Jilava îi regăsim pe Cornel Penescu sau Sorin Roșca Stănescu, la Rahova pe Gheorghe Copos sau Dan Voiculescu, iar la Poarta Albă pe Gigi Becali sau Cristian Borcea, oameni ce au ridicat ratingul penitenciarelor scriind nenumărate volume.

Un clasament care lipsește însă până în acest moment și care ar închide analiza subiectului este cel al instanțelor de judecată care au acceptat volumele redactate în 22 de ore sau 3 zile, sau acele cărți de 70 de pagini dintre care mai bine de două treimi fotografii, și care, pentru acestea, au acordat un bonus de 30 de zile condamnaților.