Șase din zece tineri români vor să participe la alegerile din 9 iunie/ Site-urile de știri și rețelele sociale, sursele principale de informare politică ale tinerilor, arată un sondaj INSCOP

sursa foto: Inquam Photos/ Cornel Putan
sursa foto: Inquam Photos/ Cornel Putan

Șase din zece tineri cu vârsta cuprinsă între 18 și 29 de ani și-au declarat intenția de a participa la alegerile din 9 iunie în cadrul unui sondaj INSCOP realizat la comanda Fundației Friedrich Naumann pentru Libertate, transmite fundația într-un comunicat de presă. 

Sondajul a fost realizat telefonic în perioada 18-28 mai, pe un eșantion de peste 600 de tineri cu vârsta între 18 și 29 de ani din întreaga țară, care au răspuns la diverse întrebări despre interesul lor față de politică, frecvența cu care discută subiecte politice și sursele lor principale de informare, printre altele.

În acest context, 58% dintre respondenți s-au declarat “foarte siguri” de faptul că vor participa la vot, 34% sunt indeciși și 8% au afirmat cu certitudine că nu vor vota, se mai arată în comunicatul citat.

Deși un număr considerabil de tineri sunt încă indeciși în privința votului, 65% sunt de părere că tinerii reprezintă o forță care poate schimba decisiv rezultatele alegerilor, ceea ce “arată o tendință încurajatoare spre o participare crescută”.

“Este esențial ca tinerii să înțeleagă importanța votului lor. Ei pot fi motorul schimbării în Europa și în comunitățile lor locale, iar participarea lor la vot este crucială”, declară Roman Wagner, director de proiect al Fundației Friedrich Naumann.

De ce vor tinerii să meargă la vot

Potrivit sondajului, 43% dintre tineri vor să meargă la urne din simpla dorință de a-și exercita dreptul în calitate de cetățeni, dar aproape la fel de mulți, 41%, și-au menționat dorința de a influența politicile europene. În schimb, 8% dintre respondenți au citat și dorința de a apăra democrația de pericolele extremismului. 

Sondajul a arătat, totuși, și diferențe semnificative între diferite grupuri, în special pe criterii geografice: 64% dintre tinerii din București-Ilfov, de exemplu, sunt siguri că vor vota, în vreme ce nivelul de siguranță scade la 49% în regiunea de Sud-Est a țării.

Alt criteriu important, notează Fundația Friedrich Naumann, este tendința tinerilor de a vorbi despre politică în viața de zi cu zi – Peste jumătate din participanții la sondaj au declarat că au vorbit cel puțin de câteva ori despre politică cu prietenii sau cu familia, în vreme ce 7% au afirmat că au purtat zilnic astfel de discuții cu familia, iar 9% cu prietenii. 

Există o legătură directă între frecvența acestor discuții și probabilitatea tinerilor de a merge la vot, conform rezultatelor sondajului.

Cât de informați sunt tinerii

Dincolo de încredere și dorința tinerilor de a participa la vot, sondajul a verificat și nivelul de informare al acestora despre procesul electoral.

Spre exemplu, participanții au fost puși să-și evalueze propriile cunoștințele despre partidele și candidații de la alegeri: 13% dintre tineri se consideră foarte bine informați despre acest subiect, însă numărul celor care se declară slab sau deloc informați este aproape triplu, la 35%.

Tinerii se consideră mai bine informați despre procesul electoral propriu-zis: 21% din participanți afirmă că sunt foarte bine informați despre procesul de vot, iar alți 35% se declară “mai degrabă informați”. Ponderea tinerilor care se consideră slab sau deloc informați ajunge la 27%.

Care sunt sursele principale de informare

În privința informării despre subiecte politice, site-urile de știri sunt sursa principală pentru 3 din 10 respondenți, în vreme ce 18% se bazează în principal pe televiziuni.

Un alt factor important este reprezentat de rețelele sociale: Facebook este sursa principală pentru 17% din tineri, iar pentru 22% dintre ei este o sursă secundară. În top se menține și Youtube, care a ajuns sursa principală de informare politică pentru 10% dintre bărbații tineri și pentru 5% din femei, se mai arată în comunicatul citat.

Comparativ, televiziunile sunt o sursă principală pentru 18% dintre respondenți și o sursă secundară pentru alți 14%.

Ne bucurăm că ne citești!

Dacă vrei să ne și susții: