Sabina Fati: “M-am dus să văd cum arată războiul lângă România, ce se întâmplă dacă ar ajunge până aici, cine ne apără și dacă noi chiar am vrea să ne apărăm”/ Scriitoarea și-a lansat volumul „Cine râvnește la Gurile Dunării?” la Universitatea Ovidius din Constanța

Scriitoarea și jurnalista Sabina Fati și-a lansat, marți, volumul „Cine râvnește la Gurile Dunării? O călătorie pe timp de război în Delta extinsă: Transnistria, Ucraina, Basarabia, România”, în cadrul unui eveniment organizat de Facultatea de Istorie și Științe Politice (FISP) din cadrul Universității Ovidius din Constanța (UOC). 

• “Dacă ar fi să pui un titlu unic acestei cărți ar fi <<Singură în fața pericolelor>> sau în fața războiului. Pe unde călătorește Sabina Fati există întotdeauna un conflict sau un potențial conflict care stă să mocnească“, a spus decanul Facultății de Istorie și Științe Politice, Daniel Citirigă, în deschiderea evenimentului. 

Sabina Fati a fost întrebată de ce este motivată să meargă în călătorii, în aceste zone periculoase, cum sunt și cele despre care vorbește în cartea sa. “Am plecat în această călătorie pentru că nu știam exact ce se întâmplă. Voiam să văd cum este războiul, dar nu pe front, ce cred oamenii, dar nu cei de pe front. Lucrurile acelea le știm de la corespondenții de război. Voiam să știu ce se întâmplă în afara frontului, în satele afectate cumva de război, deși frontul nu a ajuns încă la ele sau așa credem noi, că frontul nu este încă aici, când de fapt frontul a ajuns aici, dar noi nu îl vedem (…) M-am dus să văd cum arată războiul lângă România, la granița noastră, ce se întâmplă dacă ar ajunge până aici, cine ne apără și dacă noi chiar am vrea să ne apărăm”, a spus ea. 

„Primarul din Cahul mi-a spus că locuitorii îi așteaptă pe ruși cu flori în mână„

Sabina Fati a relatat, printre altele, un episod din călătoria în orașul Cahul, din Republica Moldova, aflat la frontiera cu România, despre comportamentul locuitorilor de acolo, care vorbesc rusă, mulți dintre ei, susține ea. A punctat, totodată, anumite “complicități” ale populației, de la Gurile Dunării. 

“Aici, la Gurile Dunării, complicitățile populației, pe care mi se pare că nu le-a studiat nimeni, nici în Ucraina, nici în România, nici în Republica Moldova, aceste complicități ne arată dimensiunea dramei care ar putea să vină”, a spus Sabina Fati.  

“Când spun complicități mă refer la felul în care oamenii își gândesc loialitatea față de satul în care locuiesc, în care autoritățile locale își gândesc raporturile cu statul în care locuiesc. La felul în care viața culturală, socială și economică se desfășoară într-un loc sau altul. Când am ajuns la Cahul, primarul de acolo, care e un democrat, profesor, el mi-a zis că locuitorii de aici încă îi așteaptă pe ruși cu florile în mână sau deja li s-au ofilit florile, dar ei încă îi așteaptă. Și Cahul e foarte aproape de noi. Într-adevăr, dacă mergi în piață, foarte multă lume vorbește rusește, dar și cei care nu vorbesc rusește, nu toți, că nu am văzut un studiu sociologic, m-am dus, am văzut, am vorbit cu mulți oameni, dar senzația e aceasta. Când intri într-un supermarket, în Cahul, prima dată e un anunț în limba rusă. Și acesta e doar un semn și sunt multe alte semne..”, a adăugat ea. 

„Un sat din apropierea graniței României nu poate fi convins că e mai bine să mergi cu Vestul„

Sabina Fati a vorbit și despre experiența pe care a avut-o în satul ucrainean Orlovka, de lângă Isaccea, din apropierea graniței cu România. Un om de afaceri din zonă i-ar fi spus că 90% din populația satului era pro-rusă, înainte să înceapă războiul, iar în prezent, la 3 ani de la începerea invaziei rusești în Ucraina, “cam 50% au rămas pro-ruși”. “Ei trăiesc la granița cu România, au access, pot veni oricand aici. Asta nu îi împiedica sa ramana în nostalgia vechiului lor imperiu”, a mai punctat ea. 

Este și o incapacitate a României, de a demonstra celor din această zonă că este mai bine cu Occidentul decât cu Estul, crede Sabina Fati.

“Un sat din apropierea graniței României nu poate fi convins că e mai bine să mergi cu Vestul și încă se gândesc că e mai bine să mergi cu Estul. Mi se pare un paradox, dar în același timp mi se pare și o incapacitate a statului vecin, a României, de a demonstra că e mai bine să fii împreună cu Occidentul. Nimeni din România nu le-a adus vreodată cărți românești, nimeni din România nu a fost interesat de ce se întâmplă acolo”, a mai precizat ea. 

Evenimentul de la Constanța s-a încheiat cu o sesiune de autografe din partea scriitoarei și jurnalistei.

Context

Sabina Fati a câștigat premiul „Romulus Rusan” pentru cartea de literatură a memoriei pe anul 2024, acordat de Fundația „Ana Blandiana & Romulus Rusan” și „Fundația Spandugino”.

• Sabina Fati scrie analize și comentarii pentru Deutsche Welle. A condus departamentul românesc al Radio Free Europe/Radio Liberty și a fost redactor‑șef adjunct la România Liberă. În 2004 a obţinut titlul de doctor în istorie cu o teză despre Transilvania la Universitatea „Alexandru Ioan Cuza“ din Iaşi, sub îndrumarea profesorului Alexandru Zub, arată editura Humanitas.

A mai scris volumele „Călătorie pe urmele conflictelor de lângă noi: Kurdistan, Irak, Anatolia, Armenia, Humanitas, București, 2022″; „Ocolul Mării Negre în 90 de zile: Şapte ţări, opt graniţe şi o lovitură de stat în prime‑time, Humanitas, București, 2016”; „Singură pe Drumul Mătăsii: 80 de zile, 15 000 km, 2500 de ani de istorie, Humanitas, Bucureşti, 2015”; „Transilvania, o provincie în căutarea unui centru: Centru şi periferie în discursul elitelor politice din Transilvania, 1892–1918, 2007”, potrivit sursei citate.