Fiecărui locuitor al planetei i-au fost alocaţi 239 de dolari în 2018 pentru bugetele militare. Din suma totală de 1.822 miliarde dolari, SUA au cheltuit anul trecut 649 miliarde dolari, adică 36% din totalul planetei şi 3,2% din Produsul Intern Brut al ţării. Al doilea competitor este RP Chineză, cu 250 miliarde dolari, adică 14% din totalul cheltuielilor mondiale şi 1,9% din Produsul Intern Brut al ţării. De două ori şi jumătate mai puţin decât americanii, la o populaţie chineză de patru ori mai mare decât a SUA.
Cele două state însumează jumătate din costurile militare ale lumii. Restul clasamentului nu are nicio şansă să ajungă din urmă SUA sau China.
Datele au fost puse în circulaţie de Institutul de Cercetări în Domeniul Păcii din Stockholm.
Cine a pierdut cursa strategică?
Principalul perdant este Federaţia Rusă. În 2018, bugetul militar al Kremlinului s-a comprimat cu 3,5% faţă de 2017, ieşind din clasamentul primelor cinci state din lume. Deşi discursurile oficialilor de la Moscova sunt agresive la adresa Ucrainei sau statelor de pe frontul răsăritean al NATO, Rusia resimte din ce în ce mai mult efectul sancţiunilor internaţionale impuse în 2014, după anexarea peninsulei Crimeea. Modernizarea armatei ruse este mai degrabă o temă de propagandă, cei 61 miliarde dolari cheltuiţi în 2018 fiind destinaţi, cu precădere, întreţinerii efectivelor precum şi utilizării resurselor în războiul din Siria şi în conflictele îngheţate din jur. Actuala situaţie nu a mai fost întâlnită din 2006 şi este greu, aproape imposibil de crezut că Federaţia Rusă va reuşi să ajungă din urmă vecinul chinez, care cheltuieşte de mai bine de patru ori mai mult pentru armată.
Distanţa dintre SUA şi Federaţia Rusă în plan militar continuă să sporească: în 2018, americanii au avut un buget de 10 ori mai mare pentru Apărare decât ruşii. Orice analiză internaţională trebuie să pornească de la acest punct.
În acelaşi timp, RP Chineză a surclasat de mai multă vreme bugetele militare ruseşti, anul 2018 fiind al 24-lea consecutiv în care regimul de la Beijing alocă mai multe fonduri pentru Armata Populară.
Federaţia Rusă a pierdut competiţia şi cu vecinii răsăriteni din NATO.
Polonia este cel mai bine plasat aliat occidental dintre statele est şi central europene, aflat pe locul 19, cu un buget militar de 11,6 miliarde dolari în 2018. Ucraina a alocat anul trecut aproape 5 miliarde dolari pentru armată, adică cu 21% mai mult decât în 2017, cele două vecine însumând de trei ori mai puţin decât Rusia.
În 2018, România a urcat pe locul 40 mondial (în 2017 era pe locul 46), cu 4,6 miliarde dolari, adică 1,9% din Produsul Intern Brut. Dacă ţinem cont de diferenţa de număr de locuitori dintre România (19,5 milioane oficial, probabil cu 4 milioane mai puţin) şi Federaţia Rusă (144 milioane locuitori), adică o diferenţă de aproximativ zece ori, cheltuielile militare ale României nu par atât de mici, pe locuitor, faţă de cele alocate de Kremlin. Cu menţiunea că, procentual, Rusia alocă 3,9% din Produsul Intern Brut pentru armata sa.
Statele din Europa Centrală şi de Sud Est, membre ale NATO, au cheltuit în 2018 cu 12% mai mult pentru Armată, atât în urma cerinţelor ultimative ale preşedintelui SUA, Donald Trump, cât şi din motive legate de propaganda agresivă a Rusiei.
Conflictele internaţionale: una arată discursul, alta este realitatea financiară
Disputele majore dintre puterile regionale sunt analizate – greşit – mai degrabă prin valoarea propagandistică a discursului decât prin prisma realităţilor financiare şi tehnice militare.
De pildă, aşa cum nota la 29 aprilie cel mai influent cotidian indian, „Times of India”, India cheltuieşte de patru ori mai puţini bani pentru armată decât RP Chineză, la o populaţie aproximativ egală. Abia 66,5 miliarde dolari au fost scoşi din portofel de guvernul de la New Delhi anul trecut, în comparaţie cu cei 250 miliarde dolari cheltuiţi la Beijing. Cum armata indiană este în plin proces de modernizare, prin înlocuirea vechilor capacităţi şi tehnici importate din URSS, până în 1990, este limpede că bugetul militar alocat de New Delhi este infim. Dar, în acelaşi timp, India deţine o supremaţie incontestabilă faţă de vecinul său nuclear, Pakistan. Guvernul de la Islamabad, deşi ameninţă zilnic India, în 2018 a reuşit să aloce pentru Apărare abia 11,4 miliarde dolari (la o populaţie de peste 200 milioane suflete), adică de 6 ori mai puţin decât omologii de la New Delhi.
În Orientul Mijlociu, Israel a cheltuit anul trecut aproape 16 miliarde dolari (locul 17 mondial), cu doar 3 miliarde dolari mai mult decât Iran (13,2 miliarde dolari, locul 18 mondial). Israel are o populaţie de 8 milioane locuitori, în vreme ce în Iran locuiesc aproape 90 de milioane de suflete, de peste zece ori mai mult. Zona este incontestabil dominată de Arabia Saudită, cu cheltuieli de 67,6 miliarde dolari în 2018 (3,7% din totalul mondial), a treia forţă din clasamentul mondial militar.
Cel mai bine situat stat din Africa la cheltuieli militare este unul în care nu s-au semnalat conflicte interne în ultimul sfert de secol. Algeria se află pe locul 25 mondial, cu 9,6 miliarde dolari trimişi Apărării în 2018. Cum regimul preşedintelui Abdelaziz Bouteflika a luat sfârşit în această primăvară, după două decenii, rămâne de văzut dacă puterile interimare de la Alger, din rândul armatei, vor mai putea scoate din bugetul naţional aceste sume.
Cea mai mare creştere procentuală a bugetului Apărării din lume a fost semnalată în 2018 într-un stat NATO, în Turcia: 24%. Acolo, preşedintele Recep Tayyip Erdogan, în cursa pentru sporirea influenţei în Siria şi în disputa armată cu mişcările kurde din Orientul Apropiat şi Mijlociu, a găsit resurse pentru a înzestra armata turcă cu 19 miliarde dolari anul trecut. În 2019, însă, toţi analiştii şi factorii de decizie au stabilit că guvernul de la Ankara se află în faţa unei crize economice şi financiare şi este greu de crezut, ca şi în cazul Algeriei, că acest spor financiar militar semnificativ va continua.
Dintre statele europene membre ale NATO, bugete militare semnificative au fost înregistrate în Franţa (63,8 miliarde dolari, a cincea forţă militară din lume), Marea Britanie (50 miliarde dolari, pe locul al şaptelea în clasament) şi Germania (49,5 miliarde dolari, a opta putere militară a lumii).
Spre ce lume ne îndreptăm?
În mod sigur spre una în care există cel puţin doi poli de putere, unul de anvergură mondială (cu peste 80 de baze militare în întreaga lume), adică SUA, şi unul de natură regională, cel puţin deocamdată, RP Chineză, ultimul înlocuind de ani buni pericolul reprezentat de Federaţia Rusă. Sancţiunile internaţionale la adresa Moscovei, lipsa de reforme structurale în economie şi în instituţiile statului dar, mai ales, o armată care funcţionează încă după regulile strategice şi tehnice ale secolului al XX-lea, Federaţia Rusă mai degrabă face zgomot.
Să privim încă o dată realitatea financiară: Rusia are fonduri militare de 10 ori mai mici decât SUA şi de 4 ori mai puţine decât RP Chineză.
Ne bucurăm că ne citești!
Dacă vrei să ne și susții:
