Ministrul Turismului din România, Bogdan Trif, a promis Comisiei pentru Transport şi Turism din Parlamentul european, la 20 februarie, că preşedinţia Consiliului UE va avea drept obiectiv fundamental menţinerea Europei în topul destinaţiilor turistice la nivel mondial.
Cum va face acest lucru ministrul Bogdan Trif?
Vor fi organizate în România trei evenimente informale: în luna aprilie la Bucureşti (la nivel de experţi) şi Piatra Neamţ (pentru destinaţiile de excelenţă) şi în 11-14 iunie la Tulcea, în cadrul proiectului european Strategia Dunării-Instrumentul pentru Dezvoltare Economică.
Este de ajuns pentru ca Europa să rămână pe harta turistică mondială?
Evident, nu.
„Prioritatea noastră – a declarat ministrul Trif către europarlamentarii din comisia de specialitate – este să creştem vizibilitatea turismului, să atragem atenţia asupra faptului că trebuie să ne adaptăm politicile pentru a face faţă noilor provocări. Turismul este un adevărat motor al dezvoltării economice”.
Ministrul român al Turismului are dreptate dar România oferă date dezastruoase în acest domeniu. Să nu picaţi în capcana articolelor plătite din media bucureştene potrivit cărora milioane de români „iau cu asalt” localităţi, oraşe, staţiuni. Românii nu iau cu asalt nimic, cel mult cumpără excesiv destinaţii externe şi merg la sfârşit de săptămână pe valea Prahovei sau la Mamaia. Şi cam atât. Nici măcar cecurile de vacanţă pentru bugetari nu au rezolvat mare lucru din problemele turismului românesc.
Mai puţin de 3 milioane de turişti străini au vizitat România în 2018, cheltuind în jur de 8 miliarde lei (nici 2 miliarde euro). Cei mai mulţi, 60%, au venit pentru conferinţe, congrese şi târguri şi doar 40% pentru vacanţe. Care vacanţe, pentru turiştii străini, abia au depăşit două nopţi de cazare, în medie. 75% dintre străini provin din Europa, ceilalţi cu precădere din Israel şi SUA. Cei mai mulţi turişti străini care au venit în România provin din Germania: în jur de 320.000 în 2018. Nu vă bucuraţi prea mult: în Bulgaria, doar pe litoralul Mării Negre, au ajuns peste 1,5 milioane de germani în 2018.
Cele mai vizitate destinaţii turistice, majoritar de către români, sunt Bucureşti (2 milioane turişti), judeţul Constanţa (1,3 milioane turişti, din care doar 100.000 străini), judeţul Braşov (1,25 milioane turişti, din care doar peste 200.000 străini) şi judeţul Cluj (600.000). Creşteri importante în 2018 sunt consemnate în regiunea turistică a judeţului Tulcea, cu precădere Delta Dunării.
România: în coada clasamentului turistic. Nu are nicio experienţă în a gestiona onorabil acest domeniu al Uniunii Europene
În România, sectorul turistic însumează abia 1,3% din Produsul Intern Brut. Mai puţin, în Uniunea Europeană, se regăseşte la Finlanda (1,2% din PIB) şi Germania (1,1%). Totuşi, aceste două ultime codaşe însumează sume enorme: Finlanda peste 3 miliarde de euro (la o populaţie de aproape 4 ori mai mică decât a României) iar Germania peste 36 miliarde euro (de aproape 15 ori mai mult decât România).
Piaţa turismului în Uniunea Europeană valorează peste 400 miliarde euro iar România nu contează deloc.
Cele mai mari sume din turism, din Uniunea Europeană, revin Spaniei (peste 61 miliarde euro), Franţei (50 miliarde euro), Italiei (40 miliarde euro) şi Marii Britanii (40 miliarde euro). Cifrele se referă la sumele cheltuite de turiştii străini care au intrat în aceste state. Dintre statele europene din afara Uniunii, veniturile cele mai ridicate sunt situate în Turcia (20 miliarde euro) şi Elveţia (16 miliarde euro). Cifrele se referă la anul 2018, când România nu a reuşit să treacă peste bariera de 2 miliarde euro, venituri de pe urma turiştilor străini.
Cea mai dependentă ţară de turiştii străini din Uniunea Europeană este Croaţia, cu peste 20% din Produsul Intern Brut, urmată de Cipru – 15% din PIB şi Malta – 14%. State mult mai mici decât România îşi construiesc Produsul Intern Brut cu sume de până la opt ori mai mari decât România: Bulgaria – 9% din PIB, Estonia – 6% din PIB sau Slovenia – 6% din PIB. România abia a atins 1,3% din Produsul Intern Brut în 2018. În afara Uniunii Europene, turismul aduce 22% din Produsul Intern Brut al Muntenegrului şi peste 15% din PIB-ul Albaniei.
Prin urmare, în timpul preşedinţiei Consiliului Uniunii Europene, nici un stat de pe continent nu are nevoie de experienţa României în domeniu şi, cu atât mai puţin, de coordonarea ministrului Turismului, Bogdan Trif.
Acest articol face parte din campania
”România conduce Uniunea Europeană”,
un demers Info Sud-Est în care urmărim și analizăm cele mai importante evenimente de pe agenda blocului comunitar, în perioada în care acesta va fi condus de autoritățile de la București.
Ne bucurăm că ne citești!
Dacă vrei să ne și susții:
