La 2 mai 2018 cotidianul vienez „Die Presse” dădea publicităţii un proiect de lege al guvernului conservator condus de Sebastian Kurz, potrivit căruia alocaţiile europenilor care lucrează în această ţară urmau a fi ajustate la nivelul celor din statul în care trăiesc copiii acestora.
Astfel, copiilor cu cetăţenie belgiană sau suedeză alocaţiile urmau a fi mărite, în vreme ce pentru majoritatea statelor membre ale Uniunii Europene urmau a fi reduse. Un copil cu cetăţenie greacă primeşte de la 1 ianuarie 2019 o alocaţie de 136 euro iar unul cu cetăţenie ungară 94 de euro.
În Austria, la sfârşitul anului 2018 erau înregistraţi aproape 110.000 de cetăţeni români rezidenţi: între ei, 14.000 de copii primesc beneficii sociale austriece. Alocaţia a scăzut de la 158 de euro, în 2018, la sume care variază între 56 şi 81 de euro, cele mai mici dintre cele acordate străinilor din UE. Aceste sume, însă, sunt afiliate îndemnizaţiilor stabilite de guvernul de la Bucureşti şi veniturilor medii din România.
Imediat după devoalarea proiectului, votat în Parlamentul de la Viena înainte ca Austria să obţină mandatul de preşedinte al Consiliului Uniunii Europene, la 1 iulie 2018, ministrul de Externe al Ungariei, Peter Szijjarto, a comentat foarte critic decizia, calificând-o drept „nedreaptă” şi „discriminatorie”.
La Bucureşti nu a existat nicio reacţie oficială.
Ba, dimpotrivă.
La 18 iulie 2018 a avut loc întâlnirea oficială dintre miniştrii de Externe ai României şi Austriei, Teodor Meleşcanu şi Karin Kneissel. După finalul discuţiilor, şeful diplomaţiei de la Bucureşti a declarat că „Austria rămâne al doilea mare investitor străin pe piaţa românească şi suntem interesaţi în continuare de atragerea de noi investiţii austriece în România”. Nici la discuţiile de la Bucureşti, de la sfârşitul anului 2018, când cancelarul Sebastian Kurz a avut dialoguri oficiale cu prim-ministrul Viorica Dăncilă şi cu preşedintele Klaus Iohannis nu s-a remarcat vreo critică la măsura financiară a guvernului de la Viena.
Acum, după preluarea preşedinţiei Consiliului Uniunii Europene, la 6 ianuarie, într-un interviu televizat, ministrul de Externe Teodor Meleşcanu a ameninţat Austria cu trimiterea în judecată la Curtea Europeană de Justiţie. Motivul? „Pentru unii chiar s-au mărit alocaţiile – declara Meleşcanu – iar pentru alţii s-au redus în funcţie de veniturile din ţara respectivă. Este un caz clar de discriminare, pentru că românii care locuiesc în Austria plătesc impozite şi taxe ca orice cetăţean”.
Guvernul conservator de la Viena nu a ascuns niciodată că proiectul legislativ şi, apoi, măsura adoptată de Parlament, vizează tocmai acest aspect:descurajarea cetăţenilor străini de a se aşeza în Austria şi de a beneficia de asistenţă socială. După ce Austria şi Germania şi-au deschis frontierele în 2015-2016, aproape un milion de străini au încercat să obţină azil din partea autorităţilor federale de la Viena, ceea ce înseamnă 10% din totalul populaţiei ţării. Acesta a fost şi motivul pentru care la alegerile parlamentare austriecii au votat pentru o coaliţie guvernamentală compusă din Partidul Popular (creştin democrat) şi Partidul Libertăţii (de orientare nazistă).
Nicio autoritate din România nu a încercat să amendeze proiectul legislativ sau să obţină o modificare după adoptarea sa. Politica românească, prinsă între veşnicele sărbători bugetare şi joaca provincială de-a modificatul legilor justiţiei, nu a dat nicio importanţă acestui fapt. Acum, din postura de preşedinte al Consiliului Uniunii Europene, autorităţile de la Bucureşti au trecut de la starea de indiferenţă la cea de hărţuire într-un for comunitar, Curtea Europeană de Justiţie. Schimburile comerciale dintre România şi Austria au ajuns în 2018 la aproximativ 5 miliarde euro iar investiţiile austriece în România au depăşit această sumă. Cele mai importante companii cu capital austriac domină şi segmente importante din economia românească: OMV Petrom, Banca Comercială Română, Raiffeisen Bank, Omniasig, Asirom. Investiţiile româneşti în Austria se ridicau în 2018 la puţin peste 12 milioane euro.
Acest articol face parte din campania
”România conduce Uniunea Europeană”,
un demers Info Sud-Est în care urmărim și analizăm cele mai importante evenimente de pe agenda blocului comunitar, în perioada în care acesta va fi condus de autoritățile de la București.
- Alegeri în Grecia: Cum a ajuns prim-ministrul Greciei, Kyriakos Mitsotakis, imaginea Dreptei europene. Bunul simț politic a învins crizele majore - 22 mai 2023
- De ce e aproape imposibil ca România și Polonia să rupă relațiile diplomatice cu Moscova/ Datoriile istorice pe care cele două state le au de recuperat de la Rusia - 14 mai 2023
- ANALIZĂ De ce sunt importante rezistența și victoria în Bahmut, la fel ca la Verdun sau Stalingrad. Istoria arată că cine câștigă astfel de bătălii are cele mai multe șanse să câștige războiul - 26 aprilie 2023
