Pe mâna cui lăsăm arheologia din Constanța? Zidaru, Cliante și Cornea: Plusuri și minusuri pentru viitorul șef al MINAC

Trei candidați și-au depus dosarele pentru ocuparea postului de manager al Muzeului de Istorie Națională și Arheologie Constanța. Marian Zidaru, Delia Cornea și Traian Cliante sunt cei care vor să preia conducerea uneia dintre cele mai importante instituții de cultură din țară.

Concursul în urma căruia va fi anunțat noul director al MINAC va fi susținut în luna octombrie 2016. Info Sud-Est vă prezintă, pe scurt, câteva detalii interesante din biografiile celor trei candidați.

Marian Zidaru s-a lăsat „păcălit” în scandalul lucrărilor publicate de doi condamnați pentru corupție

Pata de culoare și inedit din cadrul concursului pentru ocuparea postului de manager al Muzeului de Istorie Națională și Arheologie Constanța este asigurată de candidatura lui Marian Zidaru.

Candidat din afara muzeului, acesta este conferențiar universitar al Facultății de Științele Comunicării și Științe Politice din cadrul Universității „Andrei Șaguna” din Constanța. A fost doctorand timp de 7 ani și a devenit doctor în Istorie în anul 2005 cu distincția „Cum Laudae“, cea mai modestă dintre cele care pot însoți o diplomă de doctor în științe.

Marian Zidaru este titular la școala din Nisipari și a predat o perioadă și la școala din comuna Grădina.

În ianuarie 2016, la solicitarea jurnaliștilor de la Hotnews.ro, Ministerul Justiției a întocmit și publicat lista profesorilor care au coordonat lucrările „științifice” ale deținuților, cu ajutorul cărora acestora li se reducea câte o lună de pedeapsă pentru fiecare lucrare publicată.

În scandalul de proporții a fost implicat și numele lui Marian Zidaru, singurul profesor de la Universitatea „Andrei Șaguna” care a acceptat să coordoneze lucrările deținuților. Cu privire la acest episod, Marian Zidaru susține cu vehemență că a fost păcălit de o persoană care astăzi este decedată și care era apropiată de cei pe care i-a coordonat: colonelul Gabriel Andrei Niculae și maiorul Gabriel Alexandrescu, ambii angajați în cadrul Inspectoratului pentru Situații de Urgență, condamnați într-un dosar de corupție:

„Nici măcar nu îi cunosc. Eu nu am coordonat nimic, nici măcar nu îi cunosc pe tipii ăștia doi și nici nu sunt curios. A fost o anchetă la <<Andrei Șaguna>>. S-au stabilit niște vinovății dar nu e cazul să insist asupra lor. S-a trimis la Minister. Mă rog, a fost o situație în care mi s-au prezentat niște posibile cursuri ale unor domni care, mă rog… Persoana nu mai e acum în viață și mi-e destul de greu să vorbesc despre… adică știți cum e, despre morți numai de bine. Eu am scris acolo că acele cursuri sunt publicabile. Deci erau publicabile ca și cursuri universitare. Deci nu era vorba nici de pușcărie, nici de a coordona lucrările. A coordona e cu totul altceva. Apoi Ministerul Educației a făcut o anchetă și la acea anchetă s-a demonstrat că nu am nici o legătură cu chestia asta. Eu habar n-aveam, pe tipii ăia nu îi cunosc, nu i-am cunoscut nici atunci, habar n-aveam că sunt în pușcărie. Mi s-a cerut doar o evaluare a două posibile cursuri care ar fi trebuit ținute la Șaguna și care trebuiau să fie publicate în editura universității. Cineva m-a păcălit, cam așa ceva. Nu vreau să spun numele persoanei pentru că nu mai e în viață. Erau niște cunoștințe, niște prieteni ai acelui domn. Nu vreau să intru în detalii. La anchetă s-a aflat chestia asta, că erau prieteni”, a precizat Marian Zidaru.

În ce privește susținerea politică, acesta a declarat că a fost membru de partid doar înainte de anul 1989, nu și după Revoluție:

„Nu am susținere politică. Nu am fost membru de partid, al niciunui partid după 1989, nu am avut treabă cu politica. Înainte de `89 am fost membru de partid timp de trei ani. Nu am nimic de ascuns. Am fost simplu membru de partid, după terminarea liceului”, a adăugat Zidaru.

Cu privire la motivația care a stat la baza deciziei de a candida pentru funcția de director al Muzeului de Istorie Națională și Arheologie din Constanța, Marian Zidaru a precizat că ne aflăm într-o situație în care este necesar managementului unei persoane „din exterior”. Acesta a insistat pe neregulile constatate și semnalate de instituțiile de control referitoare mai ales la patrimoniul MINAC:

„Este o situație care cere ca cineva din afara muzeului să intervină pentru că lucrurile, conform ultimelor controale, au luat o turnură negativă. Eu cred că am calitățile necesare, am cunoștințele legislative necesare, sunt istoric, am lucrat șase ani la Direcția de Cultură și cred că pot face față acestei situații. Trebuie făcut un audit, un inventar la patrimoniu, trebuie remediate toate situațiile care sunt semnalate de către controale, mă refer la controlul Direcției Județene de Cultură din 2015, la vizita domnului profesor Sabin Luca și constatările pe care le-a făcut și care sunt deja pe site-ul Consiliului Județean, mă refer la ultimul control din august 2016. Asta este scris negru pe alb. Constatările acestor instituții nu sunt suspiciuni. E vorba de faptul că nu s-au prezentat la nici un control registrele patrimoniului arheologic, e vorba că nu se respectă legea în ceea ce privește circuitul normal al documentelor, mă refer la procedura de descărcare de sarcină prevăzută de OG 43/2000, de standarde și norme arheologice, mă refer la unele suspiciuni privind organizarea concursurilor, că nu s-au făcut tocmai legal. Deci lucrurile astea sunt scrise negru pe alb, ele nu pot fi contestate, nu le-am visat eu azi noapte. Le-au constatat organele de control. Sunt lucruri care trebuie rezolvate cât mai curând cu putință. Și altele, mai mărunte”, a declarat Marian Zidaru.

În încheiere, întrebat fiind de atuurile pe care consideră că le are în comparație cu ceilalți doi candidați, Marian Zidaru a completat:

„Cred că am un plus în ceea ce privește cunoașterea legislației, am o idee destul de clară în ceea ce privește un muzeu modern. În altă ordine de idei, eu am scris cu mânuța mea patru proiecte câștigătoare despre studii istorice în arhive internaționale, despre coordonarea unei conferințe și de apariția unor lucrări despre unirea Basarabiei cu România, cu participarea unor istorici de prestigiu din România și Republica Moldova”, a conchis Zidaru.

Delia Cornea, legătura cu familia Hașotti și susținerea politică

Delia Cornea este cercetător expert IA în cadrul Institutului de Investigare a Crimelor Comunismului și Memoria Exilului Românesc, departamentul Exil și Minorități, iar în anul 2013 a fost detașată la Muzeul de Istorie Națională și Arheologie Constanța.

În 2001, Delia Cornea a absolvit Facultatea de Istorie și Știinte Administrative din cadrul Universității „Ovidius” Constanța și a devenit doctor în istorie în anul 2012, în cadrul Școlii Doctorale a Universității „Valahia” din Târgoviște.

Conform informațiilor publicate în CV, aceasta consideră că a dobândit „competențe manageriale în perioada de exercitare a funcției de Președinte al Consiliului Director, Fundația Pontul Euxin”.

Tocmai această funcție a stârnit reacții vehemente în spațiul public cu privire la sprijinul politic de care se bucură Delia Cornea. Tot mai multe voci au vehiculat ipoteza conform căreia Cornea este susținută de familia Hașotti în concursul pentru șefia MINAC, aceeași familie care a sprjinit-o și în obținerea funcției de președinte al Fundației Pontul Euxin, printre ai cărei membri se numără și avocatul Ionel Hașotti, fratele senatorului liberal Puiu Hașotti. Totodată, la prima întâlnire publică organizată de Fundația Pontul Euxin au participat, pe lângă senatorul Puiu Hașotti, care este profesor de istorie și a fost ministru al Culturii, și parlamentari care nu au de-a face cu zona culturală, cum ar fi deputații liberali Gheorghe Dragomir (președintele PNL Constanța) și Victor Manea.

Delia Cornea nu recunoaște că ar fi susținută de senatorul liberal și a precizat că de Puiu Hașotti o leagă doar relația profesor-student:

„Pe mine nu mă susține nimeni în afară de mine și de activitatea pe care am făcut-o. Eu nu sunt în nici un partid politic, lucrez de câțiva ani în muzeu și îmi place munca pe care o fac. Nici la București și nici aici nu am activat în cadrul vreunui partid și vă repet, nu sunt susținută de nimeni. De domnul Hașotti nu mă leagă nimic, decât relația de fost student – profesor. Îl respect, mi-a fost profesor. Vă repet, eu nu am susținere politică și nu am nimic de ascuns, nu mă susține nimeni. Proiectul de management și CV-ul meu sunt singurele lucruri pe care mă sprijin și, bineînteles, susținerea familiei mele. Eu m-am prezentat la concurs cu un proiect de management și cu CV-ul meu. Nu știu dacă voi avea șansă de izbândă, dar doresc să fac o schimbare. Să ajut colectivul muzeului, care este un colectiv valoros, sunt mulți specialiști foarte valoroși acolo, împreună cu care sper să facem o schimbare. Este clar că muzeul trebuie înnoit, trebuie să aducem programe noi, trebuie să avem transparență în relațiile cu publicul, trebuie să aducem un public cât mai numeros, să ne diversificăm activitățile. Acestea sunt intențiile pe care le am”, a declarat Delia Cornea.

Cu privire la necesitatea unui audit, Cornea spune că va fi primul lucru pe care îl va face dacă va ajunge managerul MINAC, susținând totodată că nu cunoaște îndeaproape problemele din cadrul muzeului:

„Auditul este primul lucru care trebuie făcut. Eu nu cunosc în profunzime ce probleme au fost. Știu că au fost controale, dar rapoartele nu au fost publicate în spațiul public, sau cel putin eu nu știu de apariția niciunui raport până acum. Dar este firesc ca atunci când ajungi la conducerea unei instituții să știi care este situația în cadrul acelei instituții. Este firesc, și asta înseamnă prezentarea raportului către ordonatorul principal de credite, semnalarea în presă a problemelor care sunt, propunerea unor soluții, luarea primelor măsuri, deci sunt niște etape obligatorii. Îmi pare rău că toată discuția din mediul online a ajuns să creeze o imagine nefavorabilă muzeului deși, să știți că sunt în muzeu oameni valoroși, care își fac bine meseria. Nu sunt numai probleme, sunt și lucruri bune care trebuie spuse. Spre exemplu, nu știu dacă presa cunoaște acest lucru, dar săptămâna aceasta se desfășoară în cadrul muzeului Sesiunea Internațională Pontica. Din păcate nimeni nu a sunat să întrebe cine sunt invitații la această sesiune, care este organizată de atâția ani de muzeu și la care vin specialiști de renume din țară și din afara ei. Cred că este și o problemă de comunicare…

Am candidat în ideea de a propune și de a realiza unele schimbări. Nu singură, ci împreună cu oamenii cu care lucrez. Pentru că eu sunt un om la 40 de ani și mai am cel puțin 20 de ani de activitate, iar muzeul este locul meu de muncă. Dacă nici unul din noi nu face un pas, atunci ce se întâmplă? Noi suntem o generație care trebuie să facă ceva. Dacă nu faci la 40 de ani, atunci când?”, a mai precizat Delia Cornea.

Întrebată fiind de ce consideră că tocmai ea ar reprezenta schimbarea, în raport cu ceilalți doi candidați, Delia Cornea a declarat:

„Despre domnul Zidaru pot să vă spun că îl cunosc, îi cunosc în parte activitatea. Eu cred că în orice instituție dacă intri ca o persoană care nu a lucrat acolo, îți trebuie cel puțin un an – doi ani de zile ca să te familiarizezi cu toate problemele. Pentru că în orice instituție sunt probleme, sunt chestiuni care trebuie rezolvate. Trebuie să cunoști personalul, programele care se desfășoară etc. Vă dați seama că pentru dânsul, cel puțin un an jumătate, doi, vor fi de acomodare, dintr-un mandat care este foarte scurt, de trei ani. Ca să poți să faci toate aceste schimbări, neștiind de fapt care este situația, venind din afară, dați-mi voie să fiu un pic mai circumspectă, cred că este foarte greu de realizat de pe poziția domniei sale. Pe de altă parte, celălalt contracandidat este un om aflat în pragul pensionării sau care chiar a ieșit la pensie, nu știu, și care a fost la conducerea muzeului, fie ca director interimar, fie ca director adjunct, a avut deci șansa să facă aceste schimbări. Eu cred că pot să fac ceva, în baza activității pe care am desfășurat-o până acum. Este adevărat, sunt de puțin timp în muzeu, dar vin cu o deschidere de la București, unde am activat într-un institut important de cercetare și care acum luptă pentru înființarea unui muzeu. Este un mandat scurt, de trei ani. Nu poți să muți munții din loc și să faci schimbări radicale, dar de undeva trebuie să se înceapă!”, a conchis Delia Cornea.

Traian Cliante, decizia de pensionare și interimatul muzeului

La începutul lunii mai 2016, Traian Cliante a fost numit director interimar al Muzeului de Istorie Națională și Arheologie Constanța după ce predecesorul său, Gabriel Custurea, nu a obținut o notă de trecere la examenul organizat de Consiliul Județean Constanța pentru evaluare managementului.

Traian Cliante este muzeograf și arheolog, dar nu are doctorat în Istorie, și a mai condus instituția în perioada 2000-2002, tot într-un mandat de interimar, după decesul fostului director Adrian Rădulescu și până la sosirea lui Gheorghe Papuc în fruntea MINAC.

Totodată, în mandatul lui Gabriel Custurea, Cliante a fost director adjunct al MINAC, iar în 2007-2009 a fost consilier în cadrul Direcției Județene pentru Cultură Constanța.

Traian Cliante este soțul Florenței Marinescu, director al Direcției Județene pentru Cultură din Constanța în perioada 2001-2005, în prezent profesoară la Facultatea de Arte din cadrul Universității „Ovidius“ din Constanța. În mandatul Florenței Marinescu la conducerea DJC au dispărut mai multe statui clasate ca fiind monumente istorice. Soarta acestora nu a fost elucidată nici până în prezent.

Aflat la vârsta pensionării, Traian Cliante a declarat inițial că nu este interesat de o candidatură pentru postul de director al MINAC. Ulterior, însă, acesta s-a răzgândit și s-a înscris în competiție, motivând că a luat decizia în urma consultărilor cu prietenii:

„Inițial nu m-am gândit la așa ceva, însă în ultima vreme au fost tot felul de discuții, chiar dispute privind proiecte, programe și tot felul de analize care nu mi se par toate realiste. De aici, m-am consultat și eu cu prieteni, cu colegi și m-am decis să fac ceva în sensul bun al cuvântului. În rest, nimic deosebit”, a precizat acesta.

Întrebat fiind dacă este dispus să facă un audit cu privire la patrimoniul muzeului, Traian Cliante a declarat că a contactat deja specialiști în domeniu:

„O să fiu întotdeauna dispus să fac un audit, am și contactat niște specialiști în materie. În afară de lucrul ăsta, am scris în proiectul pe care l-am propus niște lucruri legate de ceea ce înseamnă organizare, responsabilitate și muncă efectivă ca să readucem la o poziție instituția pe care, din păcate, hai să spunem că o păstorim așa de 15 ani, după dispariția fostului director Rădulescu”, a mai adăugat Traian Cliante

Întrebat cum își apreciază activitatea de director interimar și ce consideră că îl recomandă pentru un nou mandat în comparație cu ceilalți doi candidați, Traian Cliante ne-a vorbit despre „imposibilitatea de a schimba lucrurile peste noapte”:

„Aș prefera ca oamenii care sunt interesați să vadă ce s-a început, nu poți să schimbi lucrurile peste noapte. Am început să remediem lucrurile în județ, în interiorul instituției, să responsabilizăm oameni, să mobilizăm colectivul pe care îl avem, în așa fel încât să remediem o parte din lucrurile negative pe care le-au constatat cei care au făcut verificări la muzeu.

Atât timp cât voi fi interimar și dacă voi fi într-o poziție sau alta în muzeu și voi putea să fac ceva, dacă pot să contribui cu ceva, o să o fac cu cea mai mare plăcere”, a adăugat Traian Cliante.

În ce privește susținerea politică, actualul director interimar al MINAC a precizat că „nu se poate lăuda cu așa ceva”, adăugând că singura perioadă în care a făcut politică a fost înainte de 1989. Astăzi, însă, amestecul politicului în istorie este „un lucru nesănătos” – consideră directorul interimar al muzeului.

„Din păcate, nu mă pot lăuda cu așa ceva, cu susținerea politică. Nu reușesc să discut, deși am niște promisiuni, cu vârfurile, să zic așa, nici de la Consiliul Județean, nici de la Prefectură, nici din alte instituții care coordonează activitatea în județul Constanța. Nu am un dialog cu șefii instituțiilor dar sunt foarte mulțumit, nu știu ce va fi peste o lună, peste o săptămână, peste câteva luni, dar măcar știu că au pornit niște proiecte.

Înainte de `89 am fost membru de partid, da. Am fost membru de partid ca mulți alții, cred că de la începutul anilor `70 până în 1989. De la Revoluție nu a mai existat pur și simplu acel partid și din momentul acela nici tentația n-a mai existat. Să treci de la un partid la altul, să faci politica unui partid sau a altuia în materie de cultură, de istorie, de arheologie, de muzeografie, mi se pare puțin nesănătos. Pentru că astea sunt niște probleme specifice muncii noastre. Pe mine nu o să mă convingă nimeni că din punct de vedere arheologic sunt soluții PNL, PSD, mai știu eu, ALDE, sau alte partide care se învârtesc astăzi în jurul puterii”, a declarat Traian Cliante.

Întrebat fiind de relația pe care MINAC o dezvoltă astăzi cu Consiliul Județean Constanța, Traian Cliante s-a arătat deosebit de încântat, deși a reiterat că „nu are un dialog cu conducerea instituției”:

„Ca să fiu sincer, nu mi se pare bună, ci mi se pare foarte bună colaborarea cu Consiliul Județean, pentru că de la CJC pornesc niște proiecte, de fapt o suită de proiecte care vizează clădirea și expoziția muzeului din piața Ovidiu, după aceea Edificiul Roman cu Mozaic, în momentul acesta știu că s-au definitivat niște materiale care se referă la Mormântul Hypogeu. După aceea, prin banii pe care Consiliul Județean i-a aprobat pentru anul acesta ne vom ocupa în măsura în care este posibil de repararea unor părți de la clădirea muzeului de la Adamclisi, sunt și acolo destul de multe complicații și știu că se pregătește și este posibil să se fi încheiat documentația pentru complexul de la Histria. Mă bucur că sunt aceste semnale din partea CJC, niște semnale serioase, care nu au mai fost date în anii din urmă, și asta este un lucru deosebit. Nu știu ce va ieși, ce rezultate vom avea, sper însă să fie bine, pentru că problemele sunt foarte multe”, a conchis Traian Cliante.