După ce a mixat în chiloţi de baie imnul naţional, pe plaja din Maritima Milano, vicepremierul şi ministrul de Interne, Matteo Salvini, s-a decis să dea lovitura finală coaliţiei guvernamentale. Ajunsă la 39% în sondajele de opinie, Liga – formaţiunea politică a lui Salvini – a cerut divorţul politic de Mişcarea 5 Stele şi organizarea de alegeri parlamentare anticipate.
Demersul vine într-un context deloc liniştit: Italia trebuie să desemneze un comisar european în noul guvern continental de la Bruxelles şi, de asemenea, să scrie un buget care să nu conducă la ruperea relaţiilor cu Uniunea Europeană. Totul pe fondul unei realităţi fruste: datoria publică a Italiei depăşeşte 130% din Produsul Intern Brut.
Matteo Salvini a cerut mai multă putere, mai multă Italie şi mai mult popor pentru viitor. „Il Capitano” ştie că, înaintea lui, „Il Duce” Benito Mussolini a condus două decenii ţara cu aceleaşi lozinci.
De ce vrea Matteo Salvini noi alegeri?
La alegerile parlamentare din 4 martie 2018, Mişcarea 5 Stele, formaţiune politică antisistem condusă de Luigi Di Maio, a obţinut 32% dintre opţiuni în vreme ce Liga a adunat doar 17%. Profilul extrem de colorat al lui Matteo Salvini, ca şi ineficienţa multor promisiuni electorale ale Mişcării 5 Stele, au răsturnat rapid această realitate electorală. Îndeosebi perseverenţa ministrului de Interne în legătură cu problema migraţiei clandestine a condus la sporirea capitalului public. „Vremurile bune pentru clandestini au luat sfârşit, este timpul să vă faceţi bagajele” a declarat anul trecut Matteo Salvini mass-mediei. Iar liderilor german şi francez, Angela Merkel şi Emmanuel Macron, le-a transmis că „Italia nu va mai fi tabără de refugiaţi a Uniunii Europene”. Ultimul pus la punct a fost actorul Richard Gere, căruia ministrul italian i-a cerut să ia migranţii din Mediterana „cu avionul personal” şi să-i transporte „pe toţi” la Hollywood, în vilele sale.
La alegerile europarlamentare din luna mai 2019, Liga a obţinut 34% din voturi iar colegii din coaliţie, de la Mişcarea 5 Stele, doar 17%.
Prim-ministrul Giuseppe Conte a făcut, în acest context, o remarcă interesantă, care nu a scăpat analiştilor: „Salvini şi-a capitalizat popularitatea”. „Il Capitano” Salvini a decis că acesta este cel mai bun moment pentru preluarea controlului politic total asupra ţării. Ingredientele sunt extrem de condimentate: incapacitatea Stângii, a Partidului Democrat de a-şi reveni după dezastrul electoral din 2018, critici virulente la adresa Uniunii Europene, atacuri faţă de organizaţiile non-guvernamentale care utilizează nave în Marea Mediterană, închiderea porturilor italiene pentru migraţia din Africa de Nord şi introducerea unei legislaţii restrictive.
„Prima gli italiani!”, o formulă peninsulară a „America first” a preşedintelui Donald Trump este un slogan adoptat de Matteo Salvini în toate băile de mulţime din Sudul Peninsulei, în Sicilia şi Sardinia. Predecesorul acestei lozinci, dictatorul fascist Benitto Mussolini, a sfârşit spânzurat într-o piaţă publică din Milano, la sfârşitul lunii aprilie 1945, împreună cu amanta sa oficială, Clara Petacci.
Massimo Franco, editorialist la cel mai important cotidian italian, „Corriere della Sera”, nu exclude o victorie consistentă de etapă a Ligii dar atrage atenţia asupra unui fapt care poate provoca, la fel de brusc, ieşirea din scenă a lui Matteo Salvini. „Electoratul din Nordul Italiei, – scrie textul amintit – bogat şi care reprezintă baza socială a Ligii, este foarte obosit de pe urma acestui guvern şi pur şi simplu nu îl mai suportă”.
Reforma instituţională a statului, declanşarea motoarelor economiei italiene, investiţiile în infrastructură, toate sunt teme ratate ale guvernului de la Roma în viaţa sa de 14 luni de la învestire, una normală pentru istoria politică italiană. Analiştii nu dau speranţe pentru o revitalizare: dimpotrivă, se pare că Italia nu îşi poate reveni după criza economică şi financiară de acum un deceniu şi că nu ar mai fi mult până s-ar cufunda într-o alta. Datoria publică imensă, egală cu procentajul din Grecia, este un dezavantaj care face imposibilă orice soluţie rapidă.
În acest context, deloc liniştitor, Matteo Salvini a găsit exact momentul în care ar putea prelua puterea: nu este sigur că sfârşitul anului nu ar găsi Italia deja copleşită de probleme financiare şi economice şi într-o dispută fără ieşire cu Uniunea Europeană pe tema corecţiilor bugetare.
Pretextul războiului dintre Liga şi Mişcarea 5 Stele: o cale ferată şi un tunel prin Alpi
După ce la 8 august Liga a anunţat că a încheiat coaliţia cu Mişcarea 5 Stele, a doua zi, pe 9 august, formaţiunea politică a depus o moţiune de cenzură împotriva guvernului şi a cerut reunirea imediată a Senatului, camera parlamentară care va vota menţinerea sau nu a cabinetului. Scenariul urmează îndeajuns de aproape acţiunea politică a preşedintelui PSD din România, Liviu Dragnea, care a demis guvernul Sorin Grindeanu, în iunie 2017, printr-o moţiune de cenzură. De altfel, nici Matteo Salvini nu a putut conduce un guvern – din motive legate de scorul electoral al formaţiunii sale – tot aşa cum nici Liviu Dragnea nu a putut fi învestit ca şef al cabinetului de la Bucureşti.
„Cei care pierd timpul, fac rău ţării şi se gândesc doar la păstrarea funcţiilor” a declarat presei Matteo Salvini, imediat după depunerea moţiunii de cenzură. „Noi suntem pregătiţi”, a răspuns liderul Mişcării 5 Stele, Luigi Di Maio, într-o intervenţie tipărită de cotidianul „La Repubblica”. Prim-ministrul Giuseppe Conte a atras atenţia că „ministrul de Interne nu poate convoca Parlamentul”. Aşa este, dar Matteo Salvini nu a ţinut cont niciodată în aceste 14 luni de regulile de politeţe în funcţionarea constituţională a Republicii.
„Cer italienilor să îmi acorde puteri depline” a clamat Matteo Salvini la Pescara, a doua zi după ce a mai cerut şi alegeri anticipate. Aceasta pentru că, a continuat liderul Ligii, „noi trebuie să construim, noi trebuie să muncim. Noi suntem în serviciul poporului italian”.
Pretextul rupturii guvernamentale a fost votul în Parlament, la începutul lunii august, asupra continuării lucrării căii ferate de mare viteză care va lega oraşul italian Torino de cel francez Lyon. Proiectul a fost votat de Liga dar nu şi de Mişcarea 5 Stele, fiind criticat inclusiv de ministrul Transporturilor. Calea ferată a fost proiectată acum 20 de ani şi are termen de finalizare anul 2025, presupunând şi un tunel lung de 58 km în Alpi. O parte a lucrărilor, estimate la 20 miliarde euro, au fost realizate, acum intrându-se în faza finală.
Semnele divorţului au fost anunţate, însă, imediat după alegerile europarlamentare şi, mai ales, după replierea politică a Mişcării 5 Stele care, la Bruxelles, a sprijinit nominalizarea şi votarea Ursulei von der Leyen în funcţia de preşedinte al Comisiei Europene.
La mijlocul lunii iulie, într-un interviu acordat agenţiei naţionale italiene de presă, ANSA, Matteo Salvini s-a dezlănţuit la adresa partenerilor de coaliţie, anunţând destul de explicit căderea guvernului: „Mişcarea 5 Stele şi Partidul Democrat (de stânga, în opoziţie) sunt deja la guvernare, deocamdată doar la Bruxelles. Trădând votul italienilor, Mişcarea 5 Stele a votat în favoarea noului preşedinte al Comisiei Europene, propus de Angela Merkel şi Emmanuel Macron. O decizie extrem de gravă, altceva în afara democraţiei şi transparenţei”. În replică, Luigi Di Maio a ales exact un cotidian de opoziţie, apropiat de Partidul Democrat, „La Repubblica”, pentru a da replica: „Este un atac grav şi nu îl pot permite. Sunt sătul; dacă Liga vrea să provoace căderea guvernului, să o spună clar şi să asume responsabilitatea”.
Totuşi, lucrurile par mai simple în tulburata politică italiană: decizia ministrului de Interne, Matteo Salvini, de a rupe coaliţia şi de a cere organizarea de alegeri parlamentare anticipate vine, pur şi simplu, din cifrele oferite de sondajele de opinie publicate în mass-media italiene în ultimele săptămâni. Aproape toate insistă că Liga a urcat până la 38% (chiar 39%), cu tendinţe de creştere, în vreme ce Mişcarea 5 Stele a ajuns la 17 % şi are tendinţe de scădere. O coaliţie între Liga şi organizaţia naţionalistă (destui analişti o cataloghează de-a dreptul fascistă) Fratelli d’Italia pare acum cea ai veridică formulă pentru viitorul guvern de la Roma.
Când ar putea fi organizate aceste alegeri parlamentare anticipate?
Cotidianul „Il Sole. 24 Ore” susţine că surse din interiorul guvernului avansează data de 27 octombrie când s-ar desfăşura, în paralel, şi scrutinul local din regiunea Umbria.
Până atunci, însă, preşedintele Republicii, Sergio Mattarella, poate decide amânarea datei scrutinului, până spre primăvară, invocând tema extrem de serioasă a bugetului naţional, care trebuie scris şi, apoi, aprobat de Uniunea Europeană, şi a desemnării comisarului european.
Este vremea schimbărilor în Italia iar politica lui Matteo Salvini pleacă de la premisa că de la „Il Capitano” la „Il Duce” nu sunt chiar aşa mulţi paşi.
Ne bucurăm că ne citești!
Dacă vrei să ne și susții:
